Sovidiu,dupa intamplarea aceia din Japonia,mi-am spus ca nu voi mai merge niciodata acolo,chiar daca locul in sine nu avusese de-a face cu experienta neplacuta pe care o traisem,insa faptul ca fusesem departe de casa ma sensibilizase si mai mult,de aceia ulterior capatasem o teama efectiva de Japonia.Insa imi era foarte greu sa admit si aceasta posibilitate,mai ales pentru ca acolo locuieste sora mea geamana cu fetitele ei japonici,care sunt absolut adorabile.Astfel dupa un an de zile mi-am luat inima in dinti,si chiar daca simteam o retinere evidenta in sufletul meu,am plecat in Japonia mai ales cu gandul sa-mi infrang aceasta teama,nu puteam concepe sa ma domine si sa ma faca atat de lasa si de vulnerabila.Si-am fost acolo si a fost foarte bine,poate mai bine ca niciodata,am avut mici tendinte de decadere si depresie,insa am luptat cu ele si le-am alungat cat mai repede posibil,si-a fost extraordinar de bine...si de-atunci iar am mai fost.
Sunt atat de nevrednica,iar Dumnezeu atat de calm cu firea noastra zbuciumata din nimic!!!Sa nu dam satisfactie vrajmasului,vazut si nevazut,ca sa se joace cu fiinta noastra,fiindca prin puterea rugaciunii si-a nadejdii putem sa fim mai presus decat acestia,CU SIGURANTA!

Din ce am citit din expunerea lui Ory, este vorba de blestemul parintilor asupra copiilor, care este foarte grav, avand efecte dintre cele mai neasteptate asupra celor blestemati. In cele din urma au de suferit si cel blestemat si cel care blesteama. Acest mare pacat nespovedit are consecinte asupra descendentilor. Deschidem un alt capitol, cel al blestemelor venite din partea semenilor nostri, din partea parintilor asupra copiilor, din partea celor care ne invidiaza, ne urasc, etc.

Da,iata ca Vadim a gasit etimologia cuvantului "vrajmas",denumire data diavolului.El vine de la cuvantul vraja,adica cel ce face vraji.

Nu tocmai. Vrajitoare, cea ce face vraji. Vrajmasul aduce vrajmasia in sufletul si viata noastra.

Rugaciune
"Doamne, viforul necazurilor se ridica asupra mea si duhurile necurate nu-mi dau pace, dar intru Tine imi pun toata nadejdea si pazei Tale ma incredintez intreg (intreaga), ca Tu cunosti pricina raului care ma bantuie si esti dezlegarea tuturor legaturilor necurate. La Tine toti perii capului meu sunt numarati. De Tine toti demonii stiu si se cutremura. Deci pe Tine Te rog, Doamne, Atotputernicule, sa indepartezi de la mine orice duh necurat si orice rau pierzator de suflet, scotandu-ma pe mine biruitor peste toata facatura diavoleasca, sub acoperamantul dreptei Tale si intru crucea Ta cea atotizbavitoare. Ca Tu esti intarirea si scaparea noastra in veci, Hristoase Dumnezeule, si Tie slava Iti inaltam: Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Amin."

Harul Duhului Sfant, ne reda linistea sufletului, pacea in toate, ne reda acea stare de bine, de implinire. Indepartarea Duhului Sfant , prin pacatele si fara de legile noastre si prin slabirea credintei, ne aduce frica, deznadejdia, mahnirea nejustificata, debusolarea noastra in toate si slabirea trupului prin navalirea a tot felul de boli, ce ne slabesc, ne sfasaie. Multi se intreaba in uitarea si deznadejdia lor, de ce li se-ntampla toate relele si necazurile lor ! Dar uita sa-si faca o analiza profunda a vietii, un inventar necesar dupa o anumita perioada de timp, sau uita marile pacate nemarturisite, nespovedite la timp. Dragostea in Dumnezeu cere multe renuntari si sacrificii de la cele lumesti, pieritoare si pana la urma nefolositoare, dar satisfactiile intru implinirea dragostdei in EL, sunt enorme, unice si cel mai important vesnice.

Despre dusmanii vazuti !

Eu nu cred ca exista , sant oameni normali sub influienta temporara a divese duhuri !
Cred ca se pot "dezarma" aratandu-le dragostea noastra in orice situatie , chiar si de asuprire . Uneori ceea ce "se afiseaza" e cu totul altceva decat simte omul !
Imaginea poate insela , un om care produce teama , poate avea regrete in inima .

Daca nu putem , cel putin sa nu-i condamnam ci sa-i intelegem .
Si toate cerand ajutorul Lui !

maria

Se spune si pe buna dreptate, ca atunci cand ne maniem pe cineva pentru rautatea si pacatele lui, noi pacatuim mult mai mult. Mania, revolta noastra sa fie indreptata numai pe boala si caderea sufleteasca a celui in cauza, nu pe individ. Teoretic simplu, dar practic invatam aceasta in ani si ani, sau poate niciodata.