Iar dacă după spovedanie te simti linistit si asta te pune pe gânduri, intri în blogosferă si îti vei ''reveni''.

Ii donezi 2% lui saccsiv si te calmezi imediat. :)

Era sa scriu ceva de saxiv ala...
Serios acum, pariez cu voi pe cat vreti ca la urmatoarea mutare, sau la urmatoarele, oricum foarte curand, "gheronu' grecotei fugar cu viata sfanta", nea Savvas Lavriotis, o sa il anatemizeze pe simpaticul popa din Pireu cu mecla de hamster, si eventual si pe Zisis. Sa te tii atunci bairam-cu-caft intraschismatic, dat la gioale intre diversele boaite monahale, omor mediatic, afurisenii, cainari, acuze, invective, "ba pe a mamicii tale de eretic", etc. Teologie de mahala balcanica, schismatic greek rulz.
Grecoteii eclesiotefelisti vor intemeia biserici-in-taverne, cum ii sade bine grecului: nici o schisma fara uzo si tzatzikki. Pai, se poate?

Rar mi-a fost dat să citesc asemenea elucubraţie.

Mai degraba aberatie. Ce manaca "ceva" zelotistii cu crucea lui Baphomet?! E crucea dintotdeauna a Bisericii!

http://sinodultalharesc.tk/transcrip...acest-efort-s/

Urmariti textul. Nu e nimic clar, decat ca "nepomenitorii" sunt mai ortodocsi decat the rest of us. :))))) !!!!!

"Deci, ce vreți să spun? Spun acest lucru, acești preoți, trebuie să-și urmeze conștiința, nu frica față de protopopi și față de ierarhi, că vor fi caterisiți. Caterisirea lor n-are nico valoare. Deci, să lupte fără frică și să spună ceea ce au de spus, chiar dacă să zicem, momentan, nu au întrerupt încă pomenirea. Să nu uităm că sfinții în ortodoxie au fost martirizați, au fost mucenici. Hai să pățim și noi ceva pentru Hristos, avem această ocazie – o lăsăm moartă ocazia aceasta? Să pățim orice, să fim caterisiți, să fim bătuți pentru Hristos – nu e o bucurie asta?
Care este rolul opririi pomenirii? Rolul acestei opriri a pomenirii și a întregii lupte pe care o ducem, de mărturisire – și astăzi cine nu mărturisește se duce în iad, deci asta este clar – este ca să facem, să declanșăm un sinod care să condamne personal aceste persoane eretice și de-abia atunci se oprește iconomia. Dar iconomia e până la acest sinod. Să știți că noi nu suntem singuri, fraților, noi suntem cu Dumnezeu, iar Dumnezeu este Cel care luptă, El este Săpânul și generalul nostru în luptă, El luptă primul. Noi nu putem să facem totul, nu putem. Suntem cu mâinile oarecum… Noi facem datoria noastră. Care e datoria noastră ? Să mărturisim, să oprim pomenirea, să luptăm, să scriem. Asta înseamnă că acel credincios nu are conștiință ortodoxă curată. Trebuie să îl învățăm, să îl catehizăm, ca să facă acest efort, să meargă 300 de kilometri acolo unde nu se pomenește. Atunci primește de la Dumnezeu har. Acesta este lucrul bun – să mergem la acrivie dacă putem."
No comment. Asa ceva... Cred sincer ca doar cineva ca parintii Bahrim sau Patriciu pot scufunda teologic argumentatia grupului acesta. Insa spun raspicat: duhovnicul meu este normal, adica pomenitor, si voi merge intotdeauna la pomenitori, fie ei ecumenisti sau nu. Daca asta e antiecumenismul, ce practica grupurile astea, atunci eu devin filo-ecumenist de acum inainte. Nu pot fi fanatic religios nici mort. Prefer, la o adica, relativismul dogmatic si "Dumnezeul lui Kant". Vorbesc foarte serios.

Mulțumesc ca ai postat transcriptul. Mi se pare cât se poate de clar pentru cine mai are ochi sa vadă.

Să vadă ce?

Incoerenta ideologica si faptica a schismei, asta e de vazut.

Idiotenia cu "și astăzi cine nu mărturisește se duce în iad, deci asta este clar" (cf. Zisis) e priceless. Adica, orice ai face, daca nu esti "de gasca", daca nu "marturisesti", gata! to hell, one way ticket.
O sa le trimit e-marturisitorilor o marturisire cu numarul de mese (detaliate cu feluri de haleala si ore), dusuri (cu ore si durata), si "scaune" (evident, tot detaliat)/saptamana. Ar trebui sa fie suficienta.