Foarte bine, si atunci unde mai incape teoria cu “truchiul si ramurile” de mai inainte? Categoric local si particular inseamna lucruri diferite, dar noi, in Ortodoxie avem numai Biserici locale. Biserica Ortodoxa a Greciei, de exemplu, nu este Biserica Particulara (nici macar in sens administrativ), ci pur si simplu Trupul lui Hristos in Grecia.

Din pacate “caracterul universal” al Bisericii Romano – Catolice exprima un spirit care nu mai are nimic de-a face cu cel al primului mileniu. Roma pe-atunci era interesata in pastrarea unitatii Credintei (toate Consiliile Ecumenice au lucrat numai in acest sens), mai tirziu insa au avut prioritate ambitiile politice, de suprematie si control. Bisericile Greco – Catolica si Siro – Malabara sint adaugiri tirzii la comuniunea romano – catolica care au fost facute in acest ultim context. Biserica din India nu prea mai seamana cu ceea ce a fost Biserica dupa Sf. Toma, dar, in schimb, impartaseste din plin traditia milenara monofizita din care se trage si expune influntele pagine ale religiilor din jur. Si daca totusi, in acest caz, nu poate fi negat misionarismul romano – catolic in acea parte a lumii, Biserica Greco – Catolica nu are nici un fel de justificare, fiind pur si simplu o constructie politica in estul Europei si Orientul Mijlociu. Ca Biserica Romano – Catolica se pregateste sa devina tot mai incapatoare, nu avem nici un fel de indoiala, i-am vazut evolutia de dupa Consiliul Vatican II si ecumenismul desantat practicat de Bisericile care isi spun ortodoxe si sint in comuniune cu Istanbulul. Aceasta noua realitate confera Bisericii Greco – Catolice doar rol de stringator de taxe, asta daca nu cumva a devenit povara financiara pentru Roma, fiindca Biserica “Ortodoxa” este pregatita sa devina Biserica Particulara, ramind doar sa se mai stabileasca cine pupa mina cui si intra primul pe usa .