[COLOR=green][SIZE=3]Poezioală desple Mos Clăciun[/SIZE]

Copiii lăi, m-au supălat
La glădiniţă cu o veste,
Că Mos Clăciun, e o poveste,
Nu e, si nu a ezigstat,

Că nu ale nici sănioală,
Nici balbă albă, nasu’ losu,
Chial au si lâs, că noaptea Mosu’
Pe cosu casei nu coboală ;

Am fost atât de indispus
Si-am plâns cu laclimi suspinând,
Pe Mos Clăciun îl stiu decând
Pe mine balza m-a adus,

Da’ ca să mă conving, am stat
Cu ochii mici sub plăpumioală,
Făcându-mă că dolm de-aseală
Să-l văd si io măcal odat’ ;

Întl-un tâlziu, palcă plin vis,
L-am auzit plin dolmitol
Pe la pălinţi, venind în zbol,
Că ei aveau geamul deschis,

Tiptil apoi, în pas glăbit,
Tlecu plin hol cu sacu-i plin,
Că i-am văzut umbla puţin,
La pomu’ male-mpodobit,

Sub cale-a pus Mosu’, galant
Si giucălii si ciocolată….
Vă povestesc io altădată
Că alţeva-i mai impoltant,

Că după ţe a fost el gata
Si cum pe toate el le stie,
A tlas din sticla de lachie
Pitită în balcon de tata,

S-a dus si în bucătălie,
Şi- tot cătat plin fligidel,
Că nu i-e flică lui de gel,
Mâncând cu poftă din piftie

Si tot tiptil a si plecat,
Mai vesel palcă si vioi,
Da’ milosea a ustuloi
Pe flunte când m-a sălutat,

Asa că io, as vlea să stie
Copiii lăi, că Mos Clăciun
Ezigstă si e tale bun……
Si fălă să fac băscălie,
Îi plaţe ţuică si piftie….
Cledeţi-mă când io v-o spun !

P.S.
Am povestit ţe s-a-ntâmplat
Si lu tăticu’ si mămica,
Si flate, toată ziulica
Atât de mult s-au minunat !

Gata!

Valeriu Cercel[/COLOR]
[COLOR=green]Canada[/COLOR]

[COLOR=green][SIZE=3]Scrisoare catre Mos Craciun[/SIZE]

Mos Clăciune, Mos Clăciune,
Anul ăsta tot, pe bune,
Că am fost băiat cuminte,
Am la tine-o lugăminte :
Noaptea aia de-ai să vii,
Nu-mi aduce giucălii,
N-am nevoie de patine
Sau vle-un tlenuleţ pe sine,
Nu vleau puscă, niţi pistol,
Oli vle-un ulsuleţ nasol,
Să n-aud de tlotinetă,
Niţi volbă de tliţicletă,
Sau vleo balcă cu motol,
Vleau si io un flăţiol,
Că fiind singul meleu
Habal n-ai cât mi-e de gleu,
N-am cu ţine mă giuca,
Povesti sau discuta
Chestiuni ca întle flaţi,
Sau gagici, ca-ntle bălbaţi,
Că volbind io cu mămica
Şi tăticu’ şi bunica,
Am concluzionat, să stii,
Că doal tu mă poţi selvi:
Ştii tu balza aia chioală
Lătăţită-odinioală
La adlesa de mai sus
Când pe mine m-a adus?!
Fălă băscălie-ţi spun,
Îţi plomit c-am să fiu bun
Înc-un an, poate chial doi,
Las’ că ne-nţelegem noi!...
Ia-o tu, mai pe depalte
Si esplică-i, că ea poate,
Vino cu o stangă nouă,
Unge-o cu o pană, două
Să mai fac-un gest, de milă,
Nu c-as poseda vleo pilă,
Doal asa, un mic ocol,
Să-mi aduc-un flăţiol,
Cât mai lepede, ulgent,
Stiu cât esti de competent,
Ială de va faţe gât
Că timp n-ale pentlu-atât,
Tleţem deţi, la planul doi,
Da’ lămâne întle noi:
Dăluieste-le-o vacanţă,
Asta-n ultima instanţă,
Că la fel, si-ai mei pălinţi,
Sunt de-o vleme-asa cuminţi,
Timp nu au, de-i noapte, zi,
Să mai facă nebunii! [/COLOR]

[COLOR=green]Primită de la Dl Valeriu Cercel
Ontario, Canada[/COLOR]