În prealabil postat de mihailt
(Post 107987)
COMUNIÚNE, comuniuni, s.f. 1. Legătură puternică, unire strânsă. 2. (Bis.) Împărtășanie, euharistie. [Pr.: -ni-u-] – Din fr. communion, lat. communio, -onis.
PĂRTĂȘÍE s. v. avantajare, favorizare, patimă, părtinire, protejare, subiectivism.
PĂRTÁȘ, -Ă, părtași, -e, s.m. și f. 1. Persoană care participă (împreună cu altele) la o activitate, care ia parte la o acțiune; participant; spec. complice. ♦ (Rar) Partizan, adept. ♦ Persoană căreia cineva îi încredințează gândurile, planurile, sentimentele sale intime; confident. 2. Persoană care se bucură (împreună cu altele) sau beneficiază de un bun spiritual ori care împărtășește (cu altele) un necaz, o nenorocire. 3. Persoană care primește o parte dintr-un bun material sau care stăpânește ori folosește un bun material împreună cu o altă persoană. – Parte + suf. -aș
Cuvantul partasia nu am reusit sa il gasesc in DEX.
Mi se pare mie sau nu prea sunt aceleasi sensuri la comuniune si partasie?
Deci impartasirea era un termen extrem de bun si de corect.
Mata mai frate ai postat acolo sensul cuvantului partas.
Nu se poate zice ca toti participa la Duhul Sfant ca bun spiritual ca Duhul Sfant e persoana , liber,activ,de sine miscator etc.
(cititi la dogmatica Sfantului Ioan Damaschinul).
Corect este ca Duhul Sfant se impartaseste ca asa zice in crestin-ortodoxie ca Dumnezeu se reveleaza fiecaruia dupa cat poate sa il cunoasca iar nu caci credinciosul prin propriul efort cunoaste pe Dumnezeu care este inactiv si se lasa cunoscut dupa cat poate fiecare ca in hinduism.
De aici era si "impartasirea Duhului Sfant".
Partasie da un inteles gresit ca am intelege ca noi prin propriile puteri ne indreptam spre cunoasterea Duhului Sfant pe cand nu e asa El ni se reveleaza noua pe cat ne e cu putinta sa-l cunoastem.
De aceea il rugam pe Duhul Sfant la rugaciunea "Imparate Ceresc": "vino si te salasluieste intru noi".
|