Citat:
În prealabil postat de iana
(Post 213603)
Acuma trebuie sa recunoastem ca, din pacate, multi socotesc preotia o meserie si inca una "banoasa" si "se bat" pe "posturi bune". Cred ca are perfecta dreptate Mihai. Cum poate un preot sa se "considere nedraptatit"? Nu crezi ca e normal ca preotul sa locuiasca in parohie si sa fie disponibil tot timpul? Stie la ce se inhama de la inceput, nu?
|
Este adevarat, nici eu nu as putea aproba aceasta atitudine injositoare de jetmanire din partea unor preoti, insa de aici pana a spune oricarui preot ca trebuie sa faca misionarism in orice conditie si sub orice chip, chiar si fara nici un fel de resurse financiare, este deja cale lunga si , putin cam nedreapta din partea celui care judeca astfel.
Deci, tot la judecata ajungem !
Sunt multi preoti care nu mai au, nu doar credinta, nici macar demnitate omeneasca, insa sunt multi mai multi crestini care considera preotia un statut doar ceresc ce trebuie sa se hraneasca cu duh...lucru fictiv, de altfel. A fi credincios nu echivaleaza neaparat cu a plana doar in ceruri si printre sfinti, caci calcam, totusi pe pamant si ne mai si dam cu capul de borduri, uneori...prin realitate.
Sa nu uitam ca si preotii, desi au acelasi statut duhovnicesc si social, sunt persoane diferite, trebuie sa le vedem si particularitatile din caracter, iar daca dorim cu adevarat, gasim in fiecare partea sensibila si compatibila cu harul, chiar daca nu intotdeauna se evidentiaza prin aceleasi lucruri . Preotii sunt oameni, sunt oameni diferiti asa cum suntem si noi, traim si muncim in acelasi domeniu, insa ne manifestam in mod diferit, dar ajungem totusi la o intelegere si o relationare benefica, chiar si in diversitate.
|