|
Citat:
E parerea mea...si atat. |
@ ANDRUSCACIM:
Din mesajul meu s-ar putea deduce ca cer sfaturi legate de stilul care ma defineste??? E parerea mea...si atat. Da draga mea sora, dar nu ne-ar "prinde" mai bine sa ne orientam spre un stil mai duhovnicesc decat unul lumesc?!!! |
ANDRUSCACIM:Din mesajul meu s-ar putea deduce ca cer sfaturi legate de stilul care ma defineste???
E parerea mea...si atat. Da draga mea surioara, ma gandeam ca ne-ar "prinde" mai bine poate un "stil" duhovnicesc decat unul lumesc...dar este alegerea fiecaruia. |
Citat:
Notiunile de natural si simplu mi le stabilesc eu, asa cum ni le stabilim practic fiecare dintre noi. Fiecare cu gusturile lui, dar nici sa exageram de acum, cum cei care se imbraca la panarama constituie prototipul crestinului induhovnicit. Daca e sa dezbatem tinuta barbatului crestin induhovnicit "care le pune pe cele duhovnicesti in fata celor lumesti", sa avem pardon dar putea sa scrie la Biblie ca partenerul ideal este cel cu pantaloni de arlechin si stransi punga de brau, barba explodata, parul slinos si prins cu un elastic crem, pantofi ca niste broaste testoase sau sandale cu soseta...ca e clar ca ramaneam mai bine nemaritata decat alaturi de un asa exemplar induhovnicit si imbracat la marea lipsa de stil =)). |
Citat:
|
Bine, asta e optiunea fiecarei femei in parte. Nu am spus ca rimelul ar trebui sa nu lipseasca de pe fata femeii crestine, dar e exagerat de acum sa se ajunga la tinuta ideala a femeii crestine in vederea neispitirii barbatului. Pe mine nu ma intereseaza ispitele barbatilor, pentru ca ele nu au nici o noima, ei se uita si cauta ispitele atat in femeile imbracate neadecvat cat si in cele imbracate pana in gat.
Notiunile de natural si simplu mi le stabilesc eu, asa cum ni le stabilim practic fiecare dintre noi. Fiecare cu gusturile lui, dar nici sa exageram de acum, cum cei care se imbraca la panarama constituie prototipul crestinului induhovnicit. Daca e sa dezbatem tinuta barbatului crestin induhovnicit "care le pune pe cele duhovnicesti in fata celor lumesti", sa avem pardon dar putea sa scrie la Biblie ca partenerul ideal este cel cu pantaloni de arlechin si stransi punga de brau, barba explodata, parul slinos si prins cu un elastic crem, pantofi ca niste broaste testoase sau sandale cu soseta...ca e clar ca ramaneam mai bine nemaritata decat alaturi de un asa exemplar induhovnicit si imbracat la marea lipsa de stil =)). Draga mea fiecare simte si intelege lucrurile in felul sau ...eu nu ma refeream la "uniforme(haine!) duhovnicesti" ci la starea duhovniceasca pe care ne-o dau rimelul si make-upul! In orice caz nu ma intereseaza ispitele barbatilor (mi-am exprimat parerea la subiect in postarea mea din pag.3), era vorba despre cum ne simtim (sufleteste) noi femeile crestine cu look-ul ales! pana la urma si imaginea (look-ul) nostru vorbeste despre credinta noastra! |
Citat:
|
Citat:
Inteleg opinia ta vizavi de cele scrise mai sus si, drept sa spun, ma asteptam la o asemenea replica. Nu, Dumnezeu este numai unul, si-n biserica, si-n afara ei. Insa, vezi tu, eu sunt (deocamdata) unul din cei "caldicei", sau, ma rog, asa ar formula unii citindu-mi postarile. Am o viata lumeasca cu tot ceea ce implica ea - merg la serviciu, la film, la petreceri si aniversari, glumesc, rad, plang, etc. Am si-o viata duhovniceasca intr-o oarecare masura si ma nevoiesc si eu cum pot ca sa tin contorul cu pacate sub control... Dumneata chiar crezi ca purtand pantaloni slujesc lui Mamona? Sau ca sunt duplicitara? Il supar pe Iisus ca port tocuri? Eu nu cred si indraznesc sa spun ca imi asum aceasta "vina". Cumpatarea e cuvantul cheie in opinia mea. Buna socoteala de asemenea. Dumnezeu sa ne ajute si sa ne ierte! |
Mai oameni buni, ca tot ati insirat 3 pagini certandu-va pe baza rimelulul...hai sa va spun o poveste 100% adevarata sa va vad cat va certati pe tema asta si pe cine mai invinovatiti...
Locuiam acum vreo doi ani in Amsterdam si mergeam la o biserica ortodoxa, rusa din cartierul meu. Eram un grup de aproximativ 10 romani care ne vedeam duminica la biserica si mai stateam sa povestim dupa slujba. Dupa legea crestina, am zis sa ma duc imbracata decent la slujba: fusta lunga, batic negru, nemachiata. neparfumata...Dupa slujba, ca de obicei grupusorul nostru statea la taclale si isi bea cafeaua...dar in acea duminica era un tanar pe care eu nu-l cunosteam inca si care a fost tare stupefiat cand m-a auzit vb romaneste. Omul putea jura ca sunt vreo musulmanca ratacita prin biserica si ma privea cam in scarba SINCER. Dupa ce ne-au facut ceilalti cunostiiinta si ne-am bagat putin in vb nu s-a putut abtine sa nu-mi reproseze ca nu ma pot deosebi de cele cu jihab...:-( Mi-a spus ca arat cumplit si ca exagerez, ca nici o alta femeie din biserica nu era imbracata ca mine etc etc. Acum prin smerenie l-am ispitit pe om sa pacatuiasca...nu sminteala, dar mai grav, sper ca intelegeti dvs.... Ideea e ca tre sa ne incadram in multime. Smerenie inseamna sa nu atragi atentia celorlati, sa nu atragi barfa, nici invidia...Smerenia asta simulata si fortata Stiti dvs ce e....si mai bine vames decat fariseu...Vrei sa fi pe placul lui Dumnezeu, atunci nu merge pe extreme... Si spre nemultumirea multora, traim cu totii intr-o societate care ne forteaza la compromis si ne impune anumite tipare. Si serviciul meu imi impune o tinuta eleganta, de multe ori cocheta, ceva retusari ale ochilor si buzelor, fond de ten(ca doar mai apar cosuri nedorite) etc. Oameni te judeca dupa haine...si mi s-a intamplat sa merg la banca sa ridic o anumita suma de bani, dar eram mai prafuita...si m-au tinut 2 ore sa controleze toate actele, cu toate ca tot eu comandasem banii cu 2 zile inainte, dar in costum, cu tocuri, etc..... |
Citat:
Eu, in pacatosenia mea, cred ca macar in biserica trebuie sa incercam sa lasam mandria deoparte (rimelul in acest caz). E un bun inceput. Cu ajutorul lui Dumnezeu poate reusim s-o lepadam de tot intr-o zi! Doamne ajuta! |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 17:07:49. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.