Eu nu stiu cum poti ca avand o anumita profesie sa tratezi oamenii in felul asta si sa scrii asa prostii.
Oamenii care au fost in fata unor astfel de situatii au trebuit sa ia o decizie, buna sau rea.
De trecut, n-au "trecut" niciodata. Asa ceva ramane in suflet.
Unii pot sa vorbeasca, sa ceara ajutor, cum a fost femeia aia, sa se refuleze, sa tipe, sa planga si poate ca asa le este mai nine, in loc sa adune in ei. Altii nu fac asa, stau si strang din dintii.
Sa te invat eu in profesia ta cum e cu oamenii? Vrei?

Nu stiu ce anume imi ceri mie concret. Eu am mai scris in mesajele pe care le-am sters ca am trecut prin astfel de decizii, dar nu le-am "trecut" sufleteste niciodata. Niciodata. Ele nu se sterg asa cu guma. Lasa urme adanci in suflet.
Mai bine scriai aici cam cum ar trebui sa procedeze oamenii in fata unor situatii, cum pot fi ajutati, in loc sa scrii acolo ca oameni trec prin necazuri dansand si cantand.
O data n-am vazut sa intelegi un om aici, sa vezi suferinta lui din mesaje, sa-l mangai. Poate ca asa se invata la facultate.
Stiu ca medicii sunt invatati sa fie duri. Poate si la voi o fi tot asa.

Ceilalti scriu asa cum pot si stiu ei, dar tu ma sochezi cel mai mult, fiindca de la tine ar trebui sa vina altceva.
As vrea sa stiu cum i-ai sfatui tu pe oamenii care ar veni in fata ta si ti-ar cere sfat intr-o astfel de situatie.
Multumeste lui Dumnezeu ca v-a dat copii si inca perfecti.
Si de restul stie Dumnezeu ce are de facut.

@AlinB - nu, solutia nu este eutanasia. Ar trebui inceput cu altele, mai simple. De ex. utilizat mintea inainte de a trai numai in placere (aka sex). Dar nu stii tu inca...

@Yasmina - ce sens are exemplul tau aici?
Tu esti, Slava Domnului, intreaga, sanatoasa, normala.
Aici vorbeam despre altceva.

Cam amesteci lucrurile cu furca.
Am gasit si niste fraze bune in mesajele tale. Tu pe ale mele nici nu le citesti. Treci direct la atac.

Doar doua observatii:

1. Suferinta, durerea fizica si emotionala nu ajuta la calirea omului. Asa ti se pare tie poate. Ele lasa urme adanci si traume.
De aceea sunt pline cabinetele si spitalele de psihiatrie.
Ar fi fost bine ca ele sa nu mai existe si sa fie numai oameni caliti.


2. Da, mai bine sa ne rugam la Dumnezeu sa ne fereasca de situatii grele si sa ajutam pe cei care se afla colo, nu sa-i condamnam si batjocorim.

Ma uit la voi cata putere aveti si cu cata raceala si distanta scrieti aici, pe un forum ortodox.
Eu am trecut prin multe si nu m-am calit, ci dimpotriva. Si nu pot scrie ca voi.
Mai lasati totusi bata aia din mana.

Si da, asa cum scrie in tr-un mesaj mai sus - alti oameni nu sunt ca mine, nici eu ca ei, nici voi aici, fiecare in parte, nu sunteti ca mine, sau ca altii. Fiecare este asa cum l-a facut Dumnezeu si de aia trebuie luat separat, asa cum este.
Ce poate unul, nu poate altul.

Un sfat - duceti-va si vizitati si voi astfel de cazuri, incredintati-va direct si personal cum le merge si daca sunt fericiti.
Eu am cunoscut personal si mi-e mila de toti.

Sophia, spui că noi am fost duri, lipsiți de milă față de mame aflate în astfel de situații, înțeleg. Care nu trebuie condamnate, ci plânse, ajutate pe cât posibil. Dar când e vorba să faci avort (în acele situații pe care le admiți) unde este mila față de prunc?

Mila ta nu face cat o ceapa degerata atat timp cat in baza ei emiti idei in conflict cu morala ortodoxa.

Eu tot n-am inteles ce are forumul asta de nu functioneaza tot timpul citarea.
In fine.

Pentru CristianR

Uite Cristian, vad ca tare greu ne intelegem aici. Mie mi-este mila de toti.
Imi este mila si de pruncul din burta si de omul care va deveni mai apoi, si de parintii lui.
Incerc sa lupt pentru toti, pentru solutii bune pentru toti.
Eu nu sunt pentru avort.
Dar nu sunt nici pentru "hai sa avem relatii si sa facem copii, ca om vedea noi ce facem cu ei".

La voi este in schimb altfel, sau asa se intelege.
Nu va pasa deloc, dar deloc de parinti, de oameni aflati in anumite situatii dificile. Nu va pasa nici ce va fi cu copilul mai tarziu. Ii considerati pe toti foarte fericiti.
Nu vedeti nici o solutie. Sa se chinuie toti oamenii. Punct.
De aia spuneam mai sus ca voi sunteti atunci in mod automat pentru camine de orfani, de handicapati, pentru copiii strazii si alte cele.
Sa fie aruncati acolo copiii.
Voi nu vreti nimic - nici educatie a tinerilor sa fie mai responsabili cand au relatii trupesti, nici discutii cu medicul, nici ajutat oamenii care se afla in fata unor decizii de viata si moarte, nici psiholog, nici nimic, nimic.
Voi vreti numai sa se descurce oamenii singuri.

In final am sa-ti mai spun cum a procedat parintele Galeriu cu mine.
Am mai spus-o de fapt.
M-am dus la dansul tot asa cu o decizie de viata si moarte. Eu trebuia sa decid asupra vietii mamei mele. Rezultatul final ar fi fost acelasi, dar poate s-ar fi putut prelungi ceva. Nu stiu nici acum exact.
Fiecare imi spunea altceva.
Si eu nu eram Dumnezeu. Punct Nu stiam cum e mai bine.
M-am dus la parintele si i-am spus ce mi-au cerut medicii.
M-a ascultat.
Nu mi-a dat nici un sfat in problema. N-a spus ce decizie sa iau.
Nu s-a pus in locul lui Dumnezeu, nu mi-a spus ceea ce-mi trantiti voi aici (ca-s asa si pe dincolo, ca e pacat, ca ma voi cali, ca nu stiu ce).
Ne-am rugat mult si a facut ceea ce a putut omeneste pentru mine.
M-a mangaiat sufleteste, a gasit niste lucruri marunte care sa-mi dea putere si m-a chemat sa vin acolo a doua zi sa nu fiu singura. A doua zi era Craciunul.
Decizia...a luat-o mama pana la urma. A facut cum a vrut ea.
Am trecut faptic prin decizie, am trait mai departe, dar am ramas cu trauma, shocul.

Sophia: Toți suntem, sunt convins, și pentru consiliere, cu preot, cu psiholog, cu medic. Medicina e foarte bună, dacă poate ajuta viața, inclusiv a pruncului din pântecele mamei. Menirea ei nu este să ofere moartea ca soluție.
Mai departe, după ce se naște, sigur că trebuie ajutată și mama, și copilul. Știi probabil de Asociația Pro Vita, cu părintele Tănase, care exact asta face. El venea către tinerele gravide cu îndemnul ăsta: Nu-i omorâți; dați-mi-i mie! Și așa a ajuns să aibă sute de copii în grijă.

Ca de obicei, intelegi ce vrei, nu ce spun ceilalti. Adica total aiurea.

Si solutia ta, mai buna, sunt clinicile de eutanasie.
Super. Miloasa, ce sa mai.

Cum se intelege acum "educatie sexuala" nu inseamna responsabilizare ba chiar opusul ei.

Ca de obicei, intelegi ce vrei, nu ce spun ceilalti. Adica total aiurea.


Adica, la concret n-ai facut nimic, n-ai luat nici o decizie efectiv.
Wow, ce exemplu la obiect.

:10::68::107::76: etc.
Tu vorbesti?

P.S Am facut ce mi-a spus preotul. Nici el nu mi-a spus ce decizie sa iau.
Dar tu esti mai grozav si decat preotii!

Si voi faceti la fel - intelegeti ce vreti voi si total aiurea.

CristianR

Nu stiu de tine, dar de ceilalti de aici nu cred. Se impotrivesc la toate.
Uite-te si tu ce se scrie aici.
Numai rautati. Astai sunt oamenii si se mai auto-numesc si ortodocsi.

Stiu de parintele Tanase, dar este si criticat pentru ca nu da copiii in adoptie. Si mie mi-a spus clar ca nu da in adoptie. Nu stiu ce face acolo cu toti.

Am incheiat discutia aici.

Concret, n-ai facut nimic, n-ai luat nici o decizie, problema s-a rezolvat de la sine.
Pana la urma ce legatura are situatia respectiva cu ce se discuta aici?

Nici macar nu stim despre ce e vorba, daca e un caz care sa fie cat de cat similar deci daca se intelege ceva aiurea, e din cauza ta ca nu vorbesti la obiect.

Cand scrii prostii si faci reclama la eutanasie, cineva trebuie sa-ti zica ca sunt prostii.

Rautate ar fi ca cei care stiu ce e bine si ce rau e sa lasa sa treaca raul drept bine.

Pentru ca legea, foarte probabil, nu-i permite.
Dar tu iti permiti se pare sa-l vorbesti de rau.

Și dacă tu nu știi, Sophico, ce face părintele acolo cu copii înseamnă că face ceva rău?

Exemplul meu este unul foarte simplu: din punctul de vedere al altora nu as fi meritat sa traiesc.
Pentru ca nu eram o persoana,o fiinta ci doar o inutilitate care ii aducea probleme si"obligatii"unei femei singure,recent.
Mai multe persoane au sfatuit-o pe mama sa nu faca "prostia"-sa nasca- in cazul ei.
Spun parintii nostri ortodocsi sa fim atenti la pacatele morale in care suntem co-fondatori impingandu-i pe altii la pacat cu sfaturi binevoitoare,de"buna intentie"si "mila".
Nu din rea intentie(desi unii o fac si din rea intentie,invidie,etc).

Sa-i dai unui om sfatul binevoitor sa pacatuiasca este fara doar si poate participare deplina la pacatul lui.
Exemple,dam sfaturi sa se desparta familii,sa se renunte la copii ,sa se eutanasieze muribunzi...etc

Noi avem aceste intamplari si lectii in destin spre a lua noi insine deciziile depasirii crizei;nimeni nu poate decide pt noi-desi multi apeleaza la prieteni si rude pt consiliere in decizii pe viata si moarte.
Daca omul respectiv este necredincios ,ce te va sfatui? Fara doar si poate sa alegi comfortul trecator si sa pacatuiesti, sa incalci vreo porunca.

Voiam sa spun ca toate aceste neplaceri sunt trecatoare cumva,o problema intre soti,o cearta mare, un copil nedorit pe moment...
Iar cea mai buna metoda de abordare a unei crize este neluatul in calcul al unei decizii extreme,mai ales fiind influentati de valorile altora.

Cele mai bune lucruri in viata, le-am avut uneori, cand nu mi s-a dat posibilitatea sa aleg, si viata m-a luat pe sus si m-a dus pe un anumit Destin.
E rau cand avem posibilitatea alegerii, fara sa avem discernamantul necesar. Vorbeam deunazi cu cineva din sat care are tangenta cu scoala din sat.Au adus toti copii clasele 1-4 in centrul comunei,fac naveta in fiecare zi.Nu ii puneau niciodata (anii dinainte)pe drum de la 7 ani, ci doar cand ajungeau in clasa a V-a.Problema mare ca nu mai sunt copii, cu chiu cu vai au facut o clasa toata comuna.Efectele libertatii astea se vad.
Multe case goale cineva le-a numarat pe vreo 200 de metri,ne minunam, oare cum atat de multe.Dam bogatia,"o arruncam"(copii) si tinem zidurile .Case goale, si ma tem ca e doar inceputul.

Venise copilul unui vecin din strainatate acasa(ei sunt protestanti).M-am dus la el.Era un spectacol teribil, avea cinci copii, toti pana in vreo 6 ani.Activitate intensa unul dadea cu mingea ,unul tragea de garduletul interior sa atinga o floarre,unul se punea in bratele bunicului sa il iubeasca ,altii se impingeau.Era o atmosfera teribila.Nu pot sa o uit multa vreme.
Radeam cu fiul lui "Mai voi ati adus mai multi copii aici,decat sunt in apropiere pe straduta asta!"
Si nu este un sat foarte departe de orase sau izolat.

Iar intelegeti numai ce vreti voi.
Doar am scris destul de clar.
Nu am spus ca face ceva rau, ci doar ca mi-a spus ca nu da copii spre adoptie.
Nu stiu sub ce forma sunt la el si de ce nu se pot adopta.
Nu l-am vorbit de rau.

.................................................. ..............

.................................................. ..............

Frate, nu vorbi asa...
Oare educatia sexuala (care e deocamdata un program-pilot, experimental/sporadic) e responsabila de catastrofa satelor romanesti? Ca despre copiii din sate e vorba aici! In sate, iar nu in orasele care sunt pline de copii, de gradinite, de scoli incat aproape ca nu mai ai unde sa iti inscrii copilul - in sate asadar s-au inchis scolile din lipsa copiilor.
Unde ai gasit educatie sexuala in sate, alta decat cea de la parinti si de la restu' satului?

Daca romanii din sate, mai intai, pleaca peste granita si nu vor sa faca plozi - asta in nici un caz nu e din pricina educatiei sexuale!
Daca ne pleaca intelectualii la universitati din vest, asta iarasi nu e din pricina educatiei sexuale!
Daca nu mai avem nici doctori nici medicamente, asta iarasi nu e din pricina educatiei sexuale!
Daca avem mitarnici si tot felul de nereguli printre unii din B.O.R., iar oamenii si-au pierdut tot mai mult increderea in preotime, asta iarasi nu e din pricina educatiei sexuale!
Daca presedintele incuraja public pe romani sa plece peste granite, asta iarasi nu e din pricina educatiei sexuale!
Daca toata presa are fixatie pe fotbal si pe bere, asta e din pricina educatiei sexuale?

Ce tot spui acolo, frate Iorest?...
Dimpotriva, educatia sexuala prost facuta (si nu neaparat prin acele programe, caci ele nu sunt deloc asa de iresponsabile si de simpliste cum le prezinti) este o consecinta a multor nereguli din lumea noastra debusolata, dintre care acestea pe care le-am amintit sunt doar o mica parte.

Păi dacă lumea nu înțelege ce spui tu, și asta în mod constant, probabil problema e la tine.
Ca și la "quote".

Ne mai întrebăm, -în Biserică-, dacă trebuie să fim pro sau contra avortului/crimei ?

Dacă vrem să fim ai lui Hristos, nu ne mai întrebăm lucru ăsta...

Şi dacă venim de afară, cu avorturi săvârşite şi plini de alte murdării, venim înăuntru, Hristos ne curăţă şi apoi ne primeşte, iar misiunea noastră e doar să înţelegem ce este murdăria, de ce am fost murdari şi cum să ne murdărim cât mai puţin posibil.

E simplu.

In primul rand, imi pare rau ca ati trecut printr-o astfel de experienta! Probabil numai cine trece printr-o astfel de experienta, poate intelege durerea acelui om!
Insa in aceste cazuri important este sa nu disperam, cu ajutorul lui Dumnezeu si a celor dragi din jurul nostru sa mergem inainte, si apoi sa ne bucuram de ceea ce avem (o familie, sot, copii, un serviciul care ne place, prieteni adevarati, etc).
Intradevar, o astfel de experienta nu poate fi uitata nicioadata!


In privinta acelor femei care raman insarcinate, si nu au nici un sprijin moral sau material (ca sa cresti si sa educi un copil in ziua de azi, când toate sunt destul de scumpe, trebuie si anumite resurse materiale), sau care se afla in situatii grele (din pacate unii barbati când aud ca a ramas insarcinata partenera fug, sau mentalitatea total gresita din mediul rural din Romania, când daca vine insarcinata fiica la parinti si nu este casatorita, de multe ori este alungata de acasa ca vezi chipurile i-a facut de ras pe parinti in sat, etc), trebuie ajutate prin toate mijloacele (daca sunt cazuri de sarcini cu probleme de catre medici, daca aceea femeie nu are nici un sprijin moral in familie, ajutata de psihologi, de biserica, etc, daca nu are mijloace materiale cu care sa creasca copilul ajutata de institutiile statului, etc)!

De multe ori o vorba buna, un sfat bun, poate conta foarte mult, mai ales in cazul unei femei care este tentata sa faca avort.

Insa, un alt aspect foarte important, care poate diminua destul de mult tentatia de a face avort, este si educatia in privinta relatiilor intime si consecintele acestora (prefer sa nu-i spun educatie sexuala, deoarece astazi educatia sexuala este inteleasa de multe ori intr-un mod gresit).

Aceasta educatie trebuie facuta in sensul constientizarii tinerilor asupra consecintelor relatiilor intime, asupra greselii de a aveea relatii intime cu oricine si la intamplare, asupra importantei sociale si morale a familiei, ca si celula de baza a societatii, asupra faptului ca relatiile intime nu trebuie sa fie scop in sine, ci doar o consecinta a unei relatii trainice, bazata pe sentimente autentice, care sa duca la o casnicie si la formarea unei familii, asupra respectarii demnitatii umane.

Intradevar, din pacate de prea multe ori, femeile care raman insarcinate , si nu sunt casatorite sau se afla intr-o situatie dificila, sunt judecata si tratate cu dispret, de gura lumii, de societatea in general si uneori chiar de familiile lor.

Daca vrem sa reducem ori sa oprim acest flagel al avorturilor, trebuie sa eliminam cauzele care le determina pe acele femei sa faca avort! Altfel daca ne limitam numai la a combate efectele si nu intervenim asupra cauzelor, nu am rezolvat nimic!

Eu personal, daca as fi psiholog de meserie ori as lucra intr-una din institutiile statului care ar trebui sa se ocupe cu protectia sociala, ori in domeniul medical, as cauta prin toate mijloacele sa sfatuiesc o femeie sa nu faca avort!

Mai Florine, de ce toate sfaturile tale sunt in genul: "Ca sa nu fie rau trebuie sa fie bine, deci sa facem bine ca sa nu fie rau" ?

Pt @Sophia:
Daca nu se nasteau prunci in al doilea razboi mondial multi nu existau astazi multi.
Si nimic nu se compara cu viata in timpul unui razboi.Traiesti prin transee si
nu stii daca in minutul urmator mai esti in viata sau nu.
Alte scuze mai ai ? Daca romancele din cel de-al doilea razboi mondial ar fi gandit ca tine ne-ar fi luat dracu ca neam demult.
Deci alte scuze (pertinente) ai in afara de mofturile pe care le-ai enumerat ?

.................................................. ..............

Ma tem ca e foarte plauzibil sa se intample cum scrieti...
Iar scoala, care e si ea formata din oameni, care oameni traiesc si ei in aceeasi lume in care traim toti, scoala deci s-ar putea sa fie tot mai asaltata de cereri si va deveni tot mai neputincioasa in a le onora.
Cerem mult de la scoala si de la profesori/invatatori/educatori. Dar ce oferim?
Vorbesc ca om aflat in ambele ipostaze: de profesor si de parinte.

P.S. Cu batranii ziceti bine. Dureros de bine... Vad limpede cum culeg batranii exact ce au sadit in lunga viata... Si ma cutremur... Exact asa voi pati si eu si oricare dintre cei care ne indreptam, taras-grabis, spre senectute. Daca o mai apucam!...

Frate Iorest au aparut multe lucrurri noi in lumea de azi, iar reactia societatii este foarte intarziata.
Despre pornografie am spus in alte posturi sau threaduri, nu insist mult, dar mi-a trebuit ceva vreme pana am pus la punct niste lucruri.Si mi se pare firesc, ca un om sa decida ce intra prin unde in casa lui.
Ce m-a mirat ca in toti anii astia nu am gasit mare lucru.
Concret pana la o anumita varsta consider necesar ca copilul sa fie
protejat impotriva unei accesari accidentale a anumitor site-uri.Ori eu mare lucru nu am gasit in ideea unui feedback: "Am mers cu el un an uite a mers sau nu .E sau nu fiabil."

Societatea si anumite organizatii crestine cred ca ar trebui sa vorbesca despre o educatie ProFamilie.
Realism ar trebui sa fie caracteristica acestor ore de educatie ProFamilie.Adica nu atat despre cai verzi pe peretii -vezi LGBT,homosexuali etc.cat despe realism si responsabilitate.

Am vazut in anii nouazeci era filmul Beverly Hills 90210.La un serial a fost o chestie foarte interesanta unul din tineri (interprretat de Ian Ziering ) cunoaste o tipa simpatica la ceva tabara de tineri, care il cucereste rapid, omul deja se vede la trecand la actiune.Ma rog vorbise cu ea de cateva ori.La un moment dat urma sa aiba loc o intalnire dinasta de educatie, sa-i zicem sexuala.Ma rog vorbeste un tip despe boli sexuale despre Sida si alte boli.Si spune despe pericolul mare care il pot avea rrelatiile cu persoane putin cunoscute sau cunoscute in graba.Apoi insista mai mult pe SIDA si spune depsre o tanara care are SIDA si vrea sa vorbeasca tinerilor despre asta.Culmea se ridica tocmai fata la care visa tanarul nostru.Ramane ca socat de ceea ce se putea intampla.Ea ii zambeste de acolo si puncteaza ca a cunoscut un tanar simpatic, care putea pati ceea ce a patit ea, cu ceva timp in urma cand cineva a amagit-o si cred ca stia ca era bolnav cel care a infectat-o.Si da detalii despre cum a patit-o etc.
Deci eu cred ca acest sistem sa-i zicem "Vaccin social" adica vine
cineva care s-a ars rau si zice:"Uitati ce am patit!Si doare doare rau!!!"
Trupul a fost dintotdeauna tinut in frau de teama sau autocontrol.

O Intalnire dinasta, tinerii nu ar uita-o toata viata.

Sau vorbind despre avort.Cunosc n cazuri care dupa o actiune dinasta asupra trupului femei foarte delicat si sofisticat,"Masinaria" nu a mai "functionat".Sau unul din soti erau Rhnegativ si alta sarcina am inteles ca nu mai poti avea.Sunt familii care la inceput nu au stiut despre ce e vorba si apoi au mers ani de zile la tratamente prin orase mari sa recapete ce au pierrdut.Le-as aduce aceste femei ca sa expuna ce au in suflet, caci la un moment dat nu le-a spus nimeni si acum regreta.

Daca expui ce s-a intamplat in viata.Cum i-a mers la cine a facut
asa.E fericita sau nu!Dar la cine a dus copilul dupa ce la nascut la o Institutie de protectie a copilului?Ce s-a intamplat?
Am vazut pe cantareata Elena Carstea .Luase doua fetite cu multi ani in urma.Anul asta parca a venit cu una din fiice sa isi vada mama.Mama fetitei nu a putut atunci sa o creasca, dar femeie simpla dar cu cuget curat a dus-o la o Institutie dinasta si acum fiica venea sa ii multumeasca.Elena Carstea a facut foarte mult ptr ea ,dar fara ca mama ei asa necajita cum era, sa nu fi luat aceea decizie de a trai acel copil , nu ar fi avut nimic.
Peste anii acea femeie a primit o mare bucurie.O fata recunoscatoare cu o mama mare, Elena Carstea vin ca sa o vada si sa o imbratiseze.
Sa vezi la urma ce s-a intamplat!Ce a spus viata!

Pai asta e una din probleme, ca reactia Societatii la multimea de noutati care ne asalteaza viata, sunt mult intarziate, si sunt programe tot experimentale,pe langa ca sunt pornite fara idea centrala buna ca Educatie Profamilie.

Cred ca treaba cu inscrisul, e valabil ptr ceva gradinite sau scoli mai valoroase, unde sunt multi candidati.Fiindca am auzit ca si la orase se merge pe sistemul cu copii putini in clasa .Cu ani in urma clasele aveau 36 elevi acum in jur de 20.Ma rog stiu ca asta e un avantaj si ptr copii si ptrr profesor.

.................................................. ..............

La gradinita inca se mai lucreaza cu vreo 35 de copii in grupa. Sotia mea, cel putin, asa a avut in ultimii 2 ani.
In scoala primara clasele sunt alcatuite (cel putin din cate cunosc eu in Bucuresti) din aprox. 25-30 de copii.
Dar asta e foarte mult!
Daca voim un invatamant de calitate ar trebui sa avem clase cu un numar mult mai mic de elevi. Pentru ca e vorba de a lucra si cu individualitati, nu doar cu o turma... In pedagogie un principiu fundamental este lucrul individualizat, adaptat la posibilitatile si resursele fiecarui copil in parte. Nu lucram cu aglomerari de "micuti", ci cu Ion, Maria, Petronela etc.

Formalismul, insa, asta si voieste: sa producem "piese" sociale, nu oameni cu personalitate frumos construita.
Apoi, sa ne amintim cu rusinica faptul ca noi suntem nimeni altii decat cei care au formulat si au pus in practica bestiala expresie "brate de munca".
Ce voiti, atunci?...
Despre ce educatie vreti sa vorbim, de fapt?

Sintagma "familie tradiţională" e din genul "panaceu universal".
Familia e doar familie şi ATÂT: tată, mamă, copii. Evident, unul dintre cei enumeraţi pot lipsi din varii şi nedorite motive, dar nu pot fi substituiţi decât din aceeaşi categorie.

sters.....

Depinde ce intelegi prin "tata" si "mama", draga mea!

Pai da, ca cei cu modificarea Constitutiei si definitia familiei, au uitat sa defineasca si notiunea de "barbat" si "femeie" asa ca tehnic vorbind, si daca se revizuieste nu se va schimbare mare lucru ... :)

Si daca tot veni vorba, ne-stimabilul Iohanis, deja s-a pus de-a curmezisul ca deh, el e "tolerant".
Tolerant cu incompetenta, tolerant cu hotia, mai putin tolerant cu majoritatea ortodoxa.

Nu s-a pus mah cu nimic.El spune cele invatate de pe carton, ce-i scrie stapanul.

Înţeleg definiţia clasică.:9:

O mama cu mai multi tati.

De exemplu (cum nu de putine ori se intampla): copil, copil, copii....:)
Iar prin extindere sociala: copii, copii, copii....
Ce, 'sti copil?

P.S. Ma gandesc cu temere la substitutia inca mai teribila: tata, tata, tata.
Sau la uluitoarea: mama, mami, mummy!!!
Curat substitutie!

Ia-n mai citește o dată ce am scris eu. Te rog.

.................................................. ..............

A, da... Scuze!...:)
Aceeasi categorie.

Oameni bun, am ajuns sa ne intrebam ce este aia familie traditionala (si normala) ?!

Cred ca orice om cu mintea intreaga isi da seama ca o familie normala este cea intemeiata de un barbat si o femeie, majori, care nu sunt rude de sange, prin consimtamantul liber exprimat, bazat pe sentimentice autentice si trainice de iubire, respect si sprijin reciproc, oficializata in fata ofiterul starii civile!