Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Nunta (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5022)
-   -   Este permis intr-o casatorie? (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=10989)

anna21 25.10.2010 15:18:00

Citat:

În prealabil postat de heaven (Post 300121)
........
Mi se pare practic imposibil ca odata ce ai luat contact direct cu propria ta fiinta sa nu intelegi ceea ce inseamna iubirea de sine si ce anume ne produce blocajele in care stam inchistati,unii si o viata.
Psihologia si spiritualitatea nu fac altceva decat sa se completeze una pe cealalta.
In ziua de astazi psihologia s-a dezvoltat mult si sunt psihoterapii care imbina stiinta psihologiei cu spiritualitatea.Este vorba de unificarea trup-minte-spirit.
Si eu iti pot da un sfat: mergi la cateva ore de dezvoltare personala in psihoterapie experientiala si povesteste-mi daca tot aceleasi convingeri ti le pastrezi.
Sau,poate gasesti o alta care sa rezoneze cu sufletul tau.

Foarte, foart pe scurt (pentru ca-ti plac povestile- vad ca i-ai servit una si fratelui Zaharia): Hristos este Adevarul. Sa ma intorc catre invataturi omenesti (dar nu numai, din pacate unele sunt derivate din filosofii orientale, esoterice etc..) dupa ce am aflat ortodoxia este ca si cum as fi chemata la un ospat imparatesc, dar eu pierd vremea cautand mancare (spirituala) in gunoaiele de-afara.

anna21 25.10.2010 15:31:58

Citat:

În prealabil postat de AndruscaCIM (Post 300143)
Eu de exemplu sunt convinsa ca stima de sine este cea care se cristalizeaza din toate invataturile crestine, astfel incat suntem invatati sa ne pastram demnitatea, si sa nu devenim bataia de joc a celor din jur...sau supusi la ce vrea fiecare sa ne supuna, din incapacitatea noastra de a face vizibile valorile dupa care ne ghidam.

Poti sa repeti ce ai scris mai sus cand te gandesti la suferinta Domnului nostru Iisus Hristos? El a fost batut, scuipat, hulit, batjocorit si nu s-a impotrivit.
Sa fi fost in "incapacitatea de a-si face vizibile valorile"? (Sau dimpotriva?).

Sau daca ne gandim la saracul Lazar care era atat de bolnav trupeste ca-i lingeau cainii ranile.. poti spune ceva despre stima lui de sine?

Daca ne gandim la atatia nevoitori care se bucurau si multumeau cand erau batjocoriti, vorbiti de rau, ocariti... sa fi fost ei in eroare dogmatica (si psihologica).
Sau nebunii pentru Hristos.. cum se impaca viata lor cu afirmatiile tale ca un crestin sa nu sufere umilinte si ocara?

Singura demnitate a omului este aceea de a nu se invoi cu pacatul, cred eu.



In ce priveste: "sa nu fim supusi la ce vor altii sa ne supuna".. este ironic ca tocmai acest thread arata forta cu care au fost inradacinata in gandirea noastra o suma de conceptii straine de crestinism.. atat de mult ne-am atasat de ele ca nici nu am visa sa le cercetam originea si adevarul.

zaharia_2009 25.10.2010 16:05:21

Citat:

În prealabil postat de anna21 (Post 300198)
Poti sa repeti ce ai scris mai sus cand te gandesti la suferinta Domnului nostru Iisus Hristos? El a fost batut, scuipat, hulit, batjocorit si nu s-a impotrivit.
Sa fi fost in "incapacitatea de a-si face vizibile valorile"? (Sau dimpotriva?).

Sau daca ne gandim la saracul Lazar care era atat de bolnav trupeste ca-i lingeau cainii ranile.. poti spune ceva despre stima lui de sine?

Daca ne gandim la atatia nevoitori care se bucurau si multumeau cand erau batjocoriti, vorbiti de rau, ocariti... sa fi fost ei in eroare dogmatica (si psihologica).
Sau nebunii pentru Hristos.. cum se impaca viata lor cu afirmatiile tale ca un crestin sa nu sufere umilinte si ocara?

Singura demnitate a omului este aceea de a nu se invoi cu pacatul, cred eu.



In ce priveste: "sa nu fim supusi la ce vor altii sa ne supuna".. este ironic ca tocmai acest thread arata forta cu care au fost inradacinata in gandirea noastra o suma de conceptii straine de crestinism.. atat de mult ne-am atasat de ele ca nici nu am visa sa le cercetam originea si adevarul.

Mi-ai luat vorbele de pe buze. Exact la un raspuns asemanator ma gindeam sa postez .
In orice caz , fara a glumi sau a incerca sa exagerez, va spun ca sunt uluit vazind oameni care pina mai ieri pareau crestini sadea iar astazi ma crucesc de ceea ce pot perora ! Este f. mult de surprinzator . Domnule, parca as fi intr-o nebunie care nu se mai termina !!
Cind toata lumea stie ca pina nu te vei smeri pina la iadul rabdarii si pina nu te vei despatimi de propriul eu ,imbicsit de pacate absolut nebanuite, nu vom putea intra in imparatia cerurilor . Pina nu-ti vei taia toate formele mindriei si stimei de tine , de multe ori nebanuite, si nu te vei desburuiena , pina nu vom fi la suflet precum pruncii nu vom intra in imparatia cerurilor.
Iar aici se sustine in cheie telectuala tocmai inversul , exact pe dos . Pai noi vrem sa ajungem cetateni ai raiului si nu ai iadului ! Domne, cita manipulare mixta (involuntara, prin necunoastere, ca sa nu zic altfel, adaugata la cea intentionata a unora !) !
Si inca se fac pasiuni starsnice si risipa de efort in a darima pur si simplu cuvintul lui D.zeu si adevarurile de credinta .
Absolut uluitor . Toata aceasta sarbanda a nebuniei lucide imi aduce aminte si imi intareste in semnificatie cuvintele gheronului Paisios despre oameni (aplicabil desigur la userii acestui subiect) care spunea : ,,...pina la sfirsitul sfirsitului (adica a adormirii fiecarui om) putini se dovedesc a fi (este vorba despre a fi buni si drepti !) ceea ce par, cei mai multi o zbircesc pe drum cind te astepti mai putin ! Mult adevar vindut tuturor gratis , numai ca si cumparatorii interesati de adevaruri sunt din ce in ce mai putini !!!!

Rodica50 25.10.2010 16:15:12

Citat:

În prealabil postat de zaharia_2009 (Post 300216)
Mi-ai luat vorbele de pe buze. Exact la un raspuns asemanator ma gindeam sa postez .
In orice caz , fara a glumi sau a incerca sa exagerez, va spun ca sunt uluit vazind oameni care pina mai ieri pareau crestini sadea iar astazi ma crucesc de ceea ce pot perora ! Este f. mult de surprinzator . Domnule, parca as fi intr-o nebunie care nu se mai termina !!
Cind toata lumea stie ca pina nu te vei smeri pina la iadul rabdarii si pina nu te vei despatimi de propriul eu ,imbicsit de pacate absolut nebanuite, nu vom putea intra in imparatia cerurilor . Pina nu-ti vei taia toate formele mindriei si stimei de tine , de multe ori nebanuite, si nu te vei desburuiena , pina nu vom fi la suflet precum pruncii nu vom intra in imparatia cerurilor.
Iar aici se sustine in cheie telectuala tocmai inversul , exact pe dos . Pai noi vrem sa ajungem cetateni ai raiului si nu ai iadului ! Domne, cita manipulare mixta (involuntara, prin necunoastere, ca sa nu zic altfel, adaugata la cea intentionata a unora !) !
Si inca se fac pasiuni starsnice si risipa de efort in a darima pur si simplu cuvintul lui D.zeu si adevarurile de credinta .
Absolut uluitor . Toata aceasta sarbanda a nebuniei lucide imi aduce aminte si imi intareste in semnificatie cuvintele gheronului Paisios despre oameni (aplicabil desigur la userii acestui subiect) care spunea : ,,...pina la sfirsitul sfirsitului (adica a adormirii fiecarui om) putini se dovedesc a fi (este vorba despre a fi buni si drepti !) ceea ce par, cei mai multi o zbircesc pe drum cind te astepti mai putin ! Mult adevar vindut tuturor gratis , numai ca si cumparatorii interesati de adevaruri sunt din ce in ce mai putini !!!!

Nu te mahni, Zaharia, o vorba spune:" Drumul spre iad este pavat cu intentii bune. "

Erethorn 25.10.2010 16:48:37

Citat:

În prealabil postat de zaharia_2009 (Post 300216)
In orice caz , fara a glumi sau a incerca sa exagerez, va spun ca sunt uluit vazind oameni care pina mai ieri pareau crestini sadea iar astazi ma crucesc de ceea ce pot perora ! Este f. mult de surprinzator . Domnule, parca as fi intr-o nebunie care nu se mai termina !!
Cind toata lumea stie ca pina nu te vei smeri pina la iadul rabdarii si pina nu te vei despatimi de propriul eu ,imbicsit de pacate absolut nebanuite, nu vom putea intra in imparatia cerurilor . Pina nu-ti vei taia toate formele mindriei si stimei de tine , de multe ori nebanuite, si nu te vei desburuiena , pina nu vom fi la suflet precum pruncii nu vom intra in imparatia cerurilor.

Domnule, din cate vad, parintele Gheorghe v-a numit, cu cateva posturi mai sus, "Parinte". De aici deduc ca ati putea fi preot. Ma rog sa nu fie asa, pentru ca daca este adevarat, este ingrozitor sa-mi imaginez ca exista enoriasi carora prin omilie sau sfat duhovnicesc le inculcati aceasta conceptie necrestina, de sorginte eretica, a groazei fata de sine, a necesitatii lipsei de respect pentru sine insasi (si, prin extensie logica, chiar daca nu va convine, de lipsa de respect pentru aproape).

Nu pot sa fac abstractie nici de faptul ca predicati pe de o parte smerenia, iar pe de alta parte va arogati dreptul de a categorisi cine este crestin si cine nu.

Dintre toate schimonoselile pe care le-a suferit crestinismul de-a lungul secolelor, imi aduceti aminte cel mai bine de puritanismul secolului XVII (si nici macar, poate de reprezentarile sale caricaturale; nu degeaba a amintit domnul Dragomir de sexul prin cearsaful gaurit).

Domnule, sunt putine lucruri mai nocive pe lume decat complexele si frustrarile imbracate in haina fanatismului religios.

Daca dumneavoastra nu va iubiti pe sine insiva, lasati-ne macar pe noi sa ne iubim, si sa va iubim, dar pentru ca suntem oameni supusi greselii, ajutati-ne sa va iubim - incepeti prin a inceta sa aruncati cu pietre in noi. Oamenii care arunca cu pietre sunt greu de iubit, de catre altul sau de catre sine.

Edit - acum vad pe profilul dumneavoastra ca nu sunteti preot, ci misionar. Eu am sustinut intotdeauna ca ortodoxia are mare nevoie de misionari, dar.....

heaven 25.10.2010 17:12:13

Citat:

În prealabil postat de anna21 (Post 300190)
Foarte, foart pe scurt (pentru ca-ti plac povestile- vad ca i-ai servit una si fratelui Zaharia): Hristos este Adevarul. Sa ma intorc catre invataturi omenesti (dar nu numai, din pacate unele sunt derivate din filosofii orientale, esoterice etc..) dupa ce am aflat ortodoxia este ca si cum as fi chemata la un ospat imparatesc, dar eu pierd vremea cautand mancare (spirituala) in gunoaiele de-afara.

Autocunoasterea si cunoasterea omului in complexitatea sa nu exclud crestinismul,ci se impletesc in armonie cu acesta.Sunt ca piesele unui puzzle care se completeaza una pe cealalta.
Bineinteles ca daca nu intelegi in profunzimea lor anumite lucruri si nu le-ai cunoscut decat la nivel teoretic,probabil,dar nu si practic,le categorisesti ca fiind gunoaie.
Omul tinde sa respinga ceea ce nu cunoaste sau nu intelege,insa nu asta este calea catre evolutia noastra ca fiinte spirituale.
Eu nu incerc sa conving pe nimeni de ceva anume,doar scriu despre niste lucruri pe care le aprofundez si ca teorie,dar si la modul concret,iar cine are deschiderea necesara cu siguranta va intelege sensul acestor cuvinte,ba,mai mult,va dori sa caute in sine profunzimea lor.
Dumnezeu este Iubire,iar in afara ei se afla iadul.Nu exista o alta cale,oricat am vrea noi sa ne justificam anumite ratiuni de a fi si a gandi: crestinismul este religia iubirii absolute,universale si neconditionate,iar in afara ei se intinde adevaratul iad.
Nu este necesar sa citim biblioteci pentru aceasta,ea se afla in sufletul nostru,trebuie doar sa o lasam libera sa se manifeste,fara teama.De ce ne este teama sa iubim?Oare am trait atat de mult timp cu lipsa iubirii,incat prezenta ei ne cutremura,ne face sa ne intrebam cine suntem?Cine am fost pana acum si cine am putea deveni?
Am trait ca niste straini de noi insine,insa cine va constientiza acest lucru,va scoate la suprafata aceasta floare frumoasa si o va ingriji ca pe cel mai nepretuit lucru pe care fiinta noastra il are,pentru ca este insasi esenta noastra si singura cale de a ne uni cu Dumnezeu!

Rodica50 25.10.2010 17:20:03

O casnicie este ceva sfant, deosebit de frumos- un drum in doi,statornicie,dragoste, intelegere, ajutor, prietenie , sinceritate,comuniune de ganduri si sentimente, rabdare ,daruire,un ideal ,e ceea ce in fiecare zi inseamna altceva. Cand toate acestea au loc in fiinta familiei noastre , vom fi inteles ca o casnicie nu inseamna carnalul obsesiv.

Miha-anca 25.10.2010 17:47:27

Citat:

În prealabil postat de coralina (Post 300086)
Bun, dar cum se impaca ipostaza de "cel mai pacatos de pe pamant", in care trebuie sa ne vizualizam necontenit, cu speranta de indreptare de care pomenesti? E o fractura de logica pe undeva in acest discurs: daca ma consider cel mai rau dintre cei mai rai incontinuu, cand mai are timp sa se sadeasca speranta?
Iar daca, sa zicem, aceasta speranta este (totusi) sadita, am voie s-o recunosc ca atare sau mi se considera acest lucru un act de mandrie?

Tot in aceasta ordine de idei, de ce oare aleg ortodocsii cu preponderenta extremele? De exemplu, din multele povete pe care Sfintii Parinti le-au dat de-a lungul timpului celor casatoriti, tendinta aproape unanima este sa i se dea cel mai mult credit parintelui Arsenie Boca, asadar celui care se plaseaza prin afirmatiile sale la o extrema rigida a opiniilor pe marginea subiectului.

Speranta o primim de la Dumnezeu, atunci cand vrem sa ne indreptam.
Noi suntem cei, care facem pacatul; dar cauza pacatului nu suntem noi, ci sarpele care sta incolacit in inima noastra. Chiar daca ajungem sa nu mai facem un pacat, asta nu inseamna ca am indepartat din inima cauza pacatului. Nici nu vom putea sa il indepartam, ci Dumnezeu o va indeparta.
Iti recomand o lectura usoara si instructiva:
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...nou-82932.html
Cartea este scris de Pr. Petroniu Tanase.
Fara a ne folosi timpul si pentru a acumula cunoastere, nu vom ajunge la o intelegere corecta a lucrurilor.

In ceea ce priveste acceptarea scrierilor Pr. Arsenie Boca, considerate de unele persoane de pe acest forum, ca ar fi extremiste, nu pot raspunde decat printr-o alta intrebare:
Cand mergi sa faci o operatie, preferi ca igiena din sala de operatie sa fie de 50% sau de 100% ? Indepartarea pacatelor este si ea un fel de operatie si de preferat este igiena de 100%. Degeaba indepartez o buna parte din pacate, dar consider exagerat sa le indepartez pe toate. Ce am facut atunci?!? Sau, cand ne spalam pe maini sa ne spalam doar varful degetelor... Exemplele pot continua.
Pr. Arsenie Boca, avand Duh Sfant, ne-a invatat de bine. Nu putem lua doar o parte de bine, neacceptand restul. La ce ne-ar folosi?
Ni se pare ca a fost sever? Da, a fost, din dragoste si spre binele nostru. adevarul nu suporta jumatati de masura.
Coralina, daca ai gasit la Pr. Arsenie Boca sfaturi care contravin celor lasate noua de Sf. Parinti, atunci te rog sa le pui aici in discutie; daca nu, atunci ceea ce avem de la Pr. Arsenie este bun si nu e motiv sa criticam.
Ca ne e greu sa ne indepartam total de pacate, stiu, caci si mie imi e la fel de greu; dar asta e o lipsa proprie cu care trebuie sa lupt/am, nu sa acceptam jumatatile de masura, care nu ne duc nicaieri.

Erethorn 25.10.2010 17:50:53

Citat:

În prealabil postat de Rodica50 (Post 300251)
O casnicie este ceva sfant, deosebit de frumos- un drum in doi,statornicie,dragoste, intelegere, ajutor, prietenie , sinceritate,comuniune de ganduri si sentimente, rabdare ,daruire,un ideal ,e ceea ce in fiecare zi inseamna altceva. Cand toate acestea au loc in fiinta familiei noastre , vom fi inteles ca o casnicie nu inseamna carnalul obsesiv.

Ce intelegeti prin "carnalul obsesiv" ? Dorinta de a te bucura de sex (impreuna cu sotul/sotia) ?

Probabil ca nu realizati, dar insasi faptul ca utilizati acest termen in raport cu ceea ce este modul in care v-a creat Dumnezeu - un suflet intr-un trup, in mijlocul unei lumi materiale - este o jignire la adresa Creatorului.

Erethorn 25.10.2010 17:54:00

Citat:

În prealabil postat de Miha-anca (Post 300262)
Speranta o primim de la Dumnezeu, atunci cand vrem sa ne indreptam.
Noi suntem cei, care facem pacatul; dar cauza pacatului nu suntem noi, ci sarpele care sta incolacit in inima noastra. Chiar daca ajungem sa nu mai facem un pacat, asta nu inseamna ca am indepartat din inima cauza pacatului. Nici nu vom putea sa il indepartam, ci Dumnezeu o va indeparta.
Iti recomand o lectura usoara si instructiva:
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...nou-82932.html
Cartea este scris de Pr. Petroniu Tanase.
Fara a ne folosi timpul si pentru a acumula cunoastere, nu vom ajunge la o intelegere corecta a lucrurilor.

In ceea ce priveste acceptarea scrierilor Pr. Arsenie Boca, considerate de unele persoane de pe acest forum, ca ar fi extremiste, nu pot raspunde decat printr-o alta intrebare:
Cand mergi sa faci o operatie, preferi ca igiena din sala de operatie sa fie de 50% sau de 100% ? Indepartarea pacatelor este si ea un fel de operatie si de preferat este igiena de 100%. Degeaba indepartez o buna parte din pacate, dar consider exagerat sa le indepartez pe toate. Ce am facut atunci?!? Sau, cand ne spalam pe maini sa ne spalam doar varful degetelor... Exemplele pot continua.
Pr. Arsenie Boca, avand Duh Sfant, ne-a invatat de bine. Nu putem lua doar o parte de bine, neacceptand restul. La ce ne-ar folosi?
Ni se pare ca a fost sever? Da, a fost, din dragoste si spre binele nostru. adevarul nu suporta jumatati de masura.
Coralina, daca ai gasit la Pr. Arsenie Boca sfaturi care contravin celor lasate noua de Sf. Parinti, atunci te rog sa le pui aici in discutie; daca nu, atunci ceea ce avem de la Pr. Arsenie este bun si nu e motiv sa criticam.
Ca ne e greu sa ne indepartam total de pacate, stiu, caci si mie imi e la fel de greu; dar asta e o lipsa proprie cu care trebuie sa lupt/am, nu sa acceptam jumatatile de masura, care nu ne duc nicaieri.

Modul in care va raportati la scrierile Parintelui Arsenie Boca imi aminteste de ceva... hmmm... cum se numeste chestia aia..... hmmmm..... cand credem ca cineva nu greseste deloc deloc......... cand 100% din ce spune trebuie luat de bun...... hmmmm............. nici macar catolicii nu cred asa ceva despre Papa.... hmmmmm....

Rodica50 25.10.2010 17:55:07

Citat:

În prealabil postat de Erethorn (Post 300263)
Ce intelegeti prin "carnalul obsesiv" ? Dorinta de a te bucura de sex (impreuna cu sotul/sotia) ?

Probabil ca nu realizati, dar insasi faptul ca utilizati acest termen in raport cu ceea ce este modul in care v-a creat Dumnezeu - un suflet intr-un trup, in mijlocul unei lumi materiale - este o jignire la adresa Creatorului.

Citeste , draga prietene, tot ce s-a scris si iti vei raspunde singur. De la o intrebare, dealtfel indreptatita- unde s-a ajuns!Cred in cumintenia si curatenia casniciei!

cristina2012 25.10.2010 18:04:13

Citat:

În prealabil postat de zaharia_2009 (Post 300112)
Aceasta afirmatie are cu totul alt sens ! Ma mir ca puneti aceasta intrebare ! Nu ati citit nici o carte de zidire sufleteasca ? Eu ma si mir ce turnura a luat discutia pe o panta perfida in care se ridica la rang de cinste ,,iubirea de sine" tocmai cea care sta stavila, ca mare pavaza impotriva mintuirii omului .

Revenind la ce incercati sa sustineti dvs. iluzoriu(daca asta este intentia, de a sustine !) . Parerea mea este sa renuntati la asemenea cugetari pt. ca va v-a batjocoti acelasi ispititor cit de curind cu ginduri de marire pina veti ajunge chiar sa le credeti . Deci , subiectul iubirii de sine si nu o propozitie ca cea pe care mi-o dati dvs. mai sus , ei, acest subiect nu exista in evenghelie de sine statator decit absolut indirect in unele pilde si prin care se arata unde duce iubirea de sine adulata si nici decum incuviintarea ei : asa este pilda lucratorilor viei, a fiului risipitor, a bogatului nemilostiv (care-si indeamna sufletul sau pretios sa manince si sa bea desfatindu-se ca cica ar merita... si saracul Lazar !) Asadar , Mintuitorul stiind bine cit de mare este iubirea de sine care zace in noi in fiecare a incercat prin aceasta sa dea masura iubirii aproapelui , desi mai inainte spusese cu adevarat si comparativ, masura iubiri divine : din toata inima ta , cu tot sufletul tau, cu toata virtutea ta , cu tot cugetul tau . Dar pt. a fi sigur ca tinarul respectiv (bogat fiind , adica egoist la maxim ca de accea voia sa tina numai pt. el averea si orbit de iubirea de sine care era extrem de mare !) va intelege masura din cuvintele spuse i-a intarit afirmatia cu o comparatie in care termenul discutat il aseamana cu propria iubire de sine ! Adica , dumnezeirea se adora in termenii spusi initial iar aproapele cu diferenta ,dar pt. cei care au totusi nedumeriri in a o intelege ori pt orbi si surzi (orbitii de propria lor iubire si surzitii de propriul lor suflet in elogii permanente) a facut aceasta comparatie . Femeii desfrinate , de exemplu, nu a fost nevoie sa-i spuna acesta diferenta deoarece ea a fost vazuta ca a trecut de la iubirea de sine (iubind o viata intreaga propriile desfatari ale sufletului in desfrinari , precum doamnele si domnii aici de fata care au aceleasi pareri !) la iubirea lui D.zeu, o cu totul alta treapta de iubire, dar pe care o si manifesta, adica o marturiseste prin marea pocainta . Prin pocainta si despatimire , femeia desfrinata a putut sa-l descopere pe D.zeu , a putut sa inteleaga si sa treaca la o alta treapta superioara de iubire decit cea a iubirii de sine , singura maxima de care in mod nativ suntem in stare toti ! La iubirea lui D.zeu se ajunge insa prin mare efort si nu nativ ! Sa nu fiu inteles gresit , ceea ce am spus nu inseamna ca femeia desfrinata nu mai iubea aproapele, nicidecum (stiu ca ati fi tentata sa interpretati peiorativ !, este mai la indemina, mai rapid !) ci a reusit prin marea pocainta sa il vada pe D.zeu si ale Sale porunci , comparativ cu propria-i iubire de sine !

Deci ce era de neinteles sau mai bine zis unde face Mintuitorul vreo pilda sau vreo vorbire propriuzisa despre iubirea de sine ?

Ma intrebau fratii si surorile nu cu multe postari in urma , incununati de nonconformista Ynaf, ca unde scrie ca perversiunile sunt incriminate direct in biblie .
Pai nu ne spune sf. ap. Pavel ca ,, ...nici un desfrinat, sodomist, bautor si nici altii asemenea lor nu vor intra in imparatia cerurilor" Si ca pilda Sodomei si a Gomorei nu este destula, glumeau desigur ! Ori credeti ca sodomia ar fi ceva groaznic de rau si gomaria ar fi o desfatare permisa de Hristos .
... este uimitor cit de mult se sustin pacatele si mai ales citi ortodocsi sar in ajutorul denigratorilor de credinta curata ! Din anumite pacate grele se da in altele si mai grele , precum este cel al iubirii de sine , de ramii surprins de energia pe care o varsa oamenii pt. a-si cere ,,dreptul la pacate " ! Ce paradox real !

Nu mi se pare ca aici avem pareri foarte diferite. Am ingrosat pasajul care mi se pare identic cu ceea ce gandesc eu.

Parerea mea referitor la porunca de a-ti iubi aproapele "ca pe tine insuti" e ca Dumnezeu stie ca orice om se iubeste pe sine, unii se iubesc intelept pentru ca sunt consitienti de demnitatea cu care a inzestrat Dumnezeu omul si se straduiesc sa o pastreze/sa o recastige (isi doresc adevaratul bine, mantuirea), altii se iubesc nebuneste (sunt indragostiti de ei, sunt narcisisiti, egoisti, egocentristi). Interesant e ca daca esti egocentrist de felul tau, spre exemplu, dar ai auzit de cuvantul Lui Dumnezeu si te apuci sa te tii de El, va trebui sa-l iubesti si aproapele ca pe tine insuti, adica sa-l pui si pe aproapele nr 1, pe aproapele nr 2, pe aproapele nr 100 tot in centrul universului... Mai devreme sau mai tarziu, te prinzi ca in centrul universului trebuie sa stea toti cei "aproape"ai tai si de aici ai sansa sa mergi spre normal, sa intelegi ca poti imparti universul cu toti ceilalti asa cum sunt ei, ca asta vrea Dumnezeu de la tine. Aceeasi teorie se aplica si la alte moduri neadecvate de a iubi. Fiecare porneste in viata cu un mod de a se iubi pe sine. Tinand cont de invatatura divina, incet, incet ajung la o iubire inteleapta pentru ei insisi si pentru ceilalti.

Majoritatea oamenilor (dar nu chiar toti) care o pornesc spre Dumnezeu, o fac din iubire de sine, fie temandu-se pentru sine de chinurile iadului, fie pentru ca s-a intalnit cu durerea si/sau esecul in viata lui si cauta un mod de a-i fi bine, abia apoi descopera iubirea Lui Dumnezeu, valoarea invataturilor crestine.

Iubirea "de sine" la care m-am referit eu nu are nimic de a face cu mandria, cu slava desarta, ci cu grija inteleapta pentru sine. Sunt de acord ca termenul "iubire de sine" are o conotatie negativa ducand cu gandul la cel care isi ofera totul siesi, isi cauta numai binele personal, chiar in detrimentul altora, dar nu la aceasta m-am referit eu. Nu ma supar ca nu ati inteles, imi cer sucze ca nu am gasit o formulare mai precisa... si inca nu o gasesc.

Cat priveste perversiunile nu le consider firesti, ci niste scarbosenii care nu trebuiesc acceptate (nici sex oral, nici anal nici altele), deci ceea ce ati scris nu ma priveste. Banuiam ca s-a inteles acest lucru din mesajele mele anterioare, dar nu-i nimic, subliniez aici ca le consider pacate mari. Nu inteleg cum poate parea cuiva ok sa se atinga cu buzele de sf. trup la putin timp dupa ce a pus aceeasi gura pe unde "e rusine"...

Erethorn 25.10.2010 18:04:35

Citat:

În prealabil postat de Rodica50 (Post 300265)
Citeste , draga prietene, tot ce s-a scris si iti vei raspunde singur. De la o intrebare, dealtfel indreptatita- unde s-a ajuns!Cred in cumintenia si curatenia casniciei!

Si totusi... A te bucura de carnal, a-ti face placere sa faci dragoste cu jumatatea ta, a avea grija ca si celalalt sa se bucure de aceeasi placere, este in opinia dumneavoastra pacat ?

A-ti face placere gustul unei mancari bune este pacat ? Al unui vin bun ? A te bucura de o baie rece, in mijlocul verii ?

De caldura unui foc, in toiul iernii ?

De muzica ?

De un pat bun, de o hain calda ? Este in sine un pacat ?

Si atunci de ce sexul ar fi ?

Rodica50 25.10.2010 18:07:35

Citat:

În prealabil postat de Erethorn (Post 300272)
Si totusi... A te bucura de carnal, a-ti face placere sa faci dragoste cu jumatatea ta, a avea grija ca si celalalt sa se bucure de aceeasi placere, este in opinia dumneavoastra pacat ?

A-ti face placere gustul unei mancari bune este pacat ? Al unui vin bun ? A te bucura de o baie rece, in mijlocul verii ?

De caldura unui foc, in toiul iernii ?

De muzica ?

De un pat bun, de o hain calda ? Este in sine un pacat ?

Si atunci de ce sexul ar fi ?

Tot ce depaseste normalul nu vi se pare pacat? Eu nu am nimic impotriva normalitatii, dupa cum am expus.Si nu incercati sa dati alta nuanta- sunt un om care stiu sa ma bucur, dar incat sa-L fac fericit si pe Dumnezeu.

Erethorn 25.10.2010 18:16:22

Citat:

În prealabil postat de Rodica50 (Post 300273)
Tot ce depaseste normalul nu vi se pare pacat? Eu nu am nimic impotriva normalitatii, dupa cum am expus.Si nu incercati sa dati alta nuanta- sunt un om care stiu sa ma bucur, dar incat sa-L fac fericit si pe Dumnezeu.

Si cine defineste normalul ?

De cate ori este normal sa faci dragoste cu sotia intr-o saptamana ? O data ? De cinci ori ? De saptesprezece ? Ce spun canoanele ?

Pe ce parte din trupul celuilalt este normal sa pui mana ? Pe fata ? Pe sani ? Pe umeri ? Ce spun canoanele ?

In ce pozitie este normal sa se desfasoare actul sexual ? Cine este normal sa fie deasupra ? Ce spun canoanele ?

Este normal ca unul din parteneri sa aiba orgasm de fiecare data, iar altul aproape niciodata ?


S.A.M.D.

Iar daca la cele de mai sus ati raspuns cumva "canoanele nu spun exact ce si cum", atunci aveti dreptate.

Biserica (cel putin Biserica mea) nu se amesteca in patul conjugal decat pentru a spune "actul sexual trebuie sa duca la nastere de prunci, prin urmare, nu faceti nimic care sa impiedice asta; pentru asta, iubiti-va si bucurati-va unul de altul si unul pe altul".

Atat.

Biserica nu-mi spune unde am voie sa pun mana, cat de mare are voie sa fie gaura din cearsaf si daca e voie sa-mi sarut sotia de mai mult de opt ori.

Si mi se pare normal.

Pentru ca aici intra in joc si responsabilitatea mea, si in final eu sunt cel care definesc normalul. Daca o singura data imi sarut sotia, cast, pe obraz, gandindu-ma la alta, e anormal, e pacat.

Daca de o suta de ori imi sarut pasional sotia, din dragoste, si pentru a-i face placere, in timpul unui act sexual care poate duce, cu voia Domnului, la naterea unui prunc, e normal; nu e pacat, e virtute.

Rodica50 25.10.2010 18:23:02

Citat:

În prealabil postat de Erethorn (Post 300281)
Si cine defineste normalul ?

De cate ori este normal sa faci dragoste cu sotia intr-o saptamana ? O data ? De cinci ori ? De saptesprezece ? Ce spun canoanele ?

Pe ce parte din trupul celuilalt este normal sa pui mana ? Pe fata ? Pe sani ? Pe umeri ? Ce spun canoanele ?

In ce pozitie este normal sa se desfasoare actul sexual ? Cine este normal sa fie deasupra ? Ce spun canoanele ?

Este normal ca unul din parteneri sa aiba orgasm de fiecare data, iar altul aproape niciodata ?


S.A.M.D.

Iar daca la cele de mai sus ati raspuns cumva "canoanele nu spun exact ce si cum", atunci aveti dreptate.

Biserica (cel putin Biserica mea) nu se amesteca in patul conjugal decat pentru a spune "actul sexual trebuie sa duca la nastere de prunci, prin urmare, nu faceti nimic care sa impiedice asta; pentru asta, iubiti-va si bucurati-va unul de altul si unul pe altul".

Atat.

Biserica nu-mi spune unde am voie sa pun mana, cat de mare are voie sa fie gaura din cearsaf si daca e voie sa-mi sarut sotia de mai mult de opt ori.

Si mi se pare normal.

Pentru ca aici intra in joc si responsabilitatea mea, si in final eu sunt cel care definesc normalul. Daca o singura data imi sarut sotia, cast, pe obraz, gandindu-ma la alta, e anormal, e pacat.

Daca de o suta de ori imi sarut pasional sotia, din dragoste, si pentru a-i face placere, in timpul unui act sexual care poate duce, cu voia Domnului, la naterea unui prunc, e normal; nu e pacat, e virtute.

Imi iau dreptul de a pune punct oricarei interventii din partea mea in privinta acestui subiect. Insusi faptul ca s-a facut atata discutie- penibila, ma obliga sa tac.

Miha-anca 25.10.2010 18:29:02

Citat:

În prealabil postat de heaven (Post 300125)
Cel care se iubeste pe sine incearca sa fie obiectiv,sa se analizeze (si nu doar dpdv rational cum spunea cineva),sa lucreze cu el insusi pentru evolutia sa spirituala si pe toate planurile,doar ca face asta incearcand sa se cunoasca si sa isi asculte fiinta in fiecare clipa,pentru ca este vie si comunica cu noi:trupul ne da semnale,mintea,spiritul,dar n-avem ochi sa vedem si nici urechi s'auzim,de aceea ne zbatem intr-o continua suferinta,pentru ca din lipsa iubirii ni se trag toate pacatele.

heaven, hai sa zicem ca unul sau doi ar face acest lucru. Dar restul?

Trupul si mie imi da semnale: cand postesc, ii e foame. Cand ma rog, ii e somn. Cand imi propun sa ma concentrez la rugaciune, imi vin tot felul de idei, una mai urgenta decat alta, doar ca sa ma sustraga. Cand ii spun sa taca, am un chef de vorba nebun; cand trebuie sa fac treaba in casa imi vin in minte alte urgente... si asa mai departe. Zici sa il ascult?

Cred ca nici prin iubire nu intelegem acelasi lucru. Si apoi sa facem diferenta intre iubirea, pe care o avem fata de membrii familiei si dragostea pe care trebuie sa o manifestam si fata de dusman. Deci nu iubire ii dam dusmanului, ci dragoste, care este cea mai mare dintre virtuti, conform Sf. Apostol Petru. Vorbim deci despre virtuti, nu de sentimente.

Ca avem lipsa de iubire si de dragoste, e adevarat, caci inca nu am ajuns la aceste virtuti. Pana atunci, confundam sentimentele noastre schimabtoare cu niste virtuti crestine greu de atins, atata timp cat inca mai avem pacate si de care nu ne putem lua inima in dinti sa ne despartim.

Miha-anca 25.10.2010 18:36:49

Citat:

În prealabil postat de Erethorn (Post 300238)
Domnule, din cate vad, parintele Gheorghe v-a numit, cu cateva posturi mai sus, "Parinte". De aici deduc ca ati putea fi preot. Ma rog sa nu fie asa, pentru ca daca este adevarat, este ingrozitor sa-mi imaginez ca exista enoriasi carora prin omilie sau sfat duhovnicesc le inculcati aceasta conceptie necrestina, de sorginte eretica, a groazei fata de sine, a necesitatii lipsei de respect pentru sine insasi (si, prin extensie logica, chiar daca nu va convine, de lipsa de respect pentru aproape).

Nu pot sa fac abstractie nici de faptul ca predicati pe de o parte smerenia, iar pe de alta parte va arogati dreptul de a categorisi cine este crestin si cine nu.

Dintre toate schimonoselile pe care le-a suferit crestinismul de-a lungul secolelor, imi aduceti aminte cel mai bine de puritanismul secolului XVII (si nici macar, poate de reprezentarile sale caricaturale; nu degeaba a amintit domnul Dragomir de sexul prin cearsaful gaurit).

Domnule, sunt putine lucruri mai nocive pe lume decat complexele si frustrarile imbracate in haina fanatismului religios.

Daca dumneavoastra nu va iubiti pe sine insiva, lasati-ne macar pe noi sa ne iubim, si sa va iubim, dar pentru ca suntem oameni supusi greselii, ajutati-ne sa va iubim - incepeti prin a inceta sa aruncati cu pietre in noi. Oamenii care arunca cu pietre sunt greu de iubit, de catre altul sau de catre sine.

Edit - acum vad pe profilul dumneavoastra ca nu sunteti preot, ci misionar. Eu am sustinut intotdeauna ca ortodoxia are mare nevoie de misionari, dar.....

Scuze, Erethorn, dar cred ca asa i-a vorbit si sarpele Evei in rai, de a facut-o sa muste din mar, impotrivindu-se Cuvantului lui Dumnezeu.

Pr. Gheorghe 25.10.2010 18:41:05

Citat:

În prealabil postat de Erethorn (Post 300238)
Domnule, din cate vad, parintele Gheorghe v-a numit, cu cateva posturi mai sus, "Parinte". De aici deduc ca ati putea fi preot.
Edit - acum vad pe profilul dumneavoastra ca nu sunteti preot, ci misionar. Eu am sustinut intotdeauna ca ortodoxia are mare nevoie de misionari, dar.....

Nu, nici nu as fi crezut ca este preot (invatator), chiar daca se jura ca este asa! "A dat cu oistea-n gard", in gardul Bisericii Ortodoxe, de prea multe ori ca sa poata sa considere ca are permis de conducere pentru "atelajul" asta pe care-l mana pe forum, mai ceva ca Ilie carul de foc! Dar postarea aceea m-a surprins, la prima citire si sunt sigur ca merita pe drept plecaciunea ce i-am facut! Pentru asta a fost exclamatia "amin". Mai departe l-am numit parinte ca sa-i arat ca raspunderea pe care si-o asuma numindu-se misionar ortodox il pune intr-o postura in care va da seama nu numai de sufletul sau ci si de sufletele celor care-i sunt ucenici! Bine ar fi sa ia aminte si sa se rezume la ceea ce poate face. In cazul acelei postari a cam nimerit-o, dar...

Miha-anca 25.10.2010 18:45:16

Citat:

În prealabil postat de heaven (Post 300246)
Autocunoasterea si cunoasterea omului in complexitatea sa nu exclud crestinismul,ci se impletesc in armonie cu acesta.Sunt ca piesele unui puzzle care se completeaza una pe cealalta.

Nu cred ca o impletire e suficienta! Crestinismul cuprinde viata omului de la nastere si pana dupa moarte. Trebuie sa ne identificam cu Hristos, nu sa ne unduim dupa el, ocolind eventual ceea ce nu ne convine. Doar Hristos a avut doua firi, cea omeneasca si cea Dumnezeiasca, impletite intre ele. Omul trebuie sa se transforme treptat si sa lase in final pe Hristos sa traiasca in el; deci partea omeneasca, adic cea trupeasca sa o reduca, in favoarea vietii duhovnicesti. Asta bineinteles daca dorim sa ajungem neaparat in rai.

Miha-anca 25.10.2010 18:59:57

Sa nu spunem ca nu am stiut...
 
Citat:

În prealabil postat de Erethorn (Post 300281)
Biserica (cel putin Biserica mea) nu se amesteca in patul conjugal decat pentru a spune "actul sexual trebuie sa duca la nastere de prunci, prin urmare, nu faceti nimic care sa impiedice asta; pentru asta, iubiti-va si bucurati-va unul de altul si unul pe altul".

Atat.

Biserica nu-mi spune unde am voie sa pun mana, cat de mare are voie sa fie gaura din cearsaf si daca e voie sa-mi sarut sotia de mai mult de opt ori.

Si mi se pare normal.

17. Căci dreptatea lui Dumnezeu se descoperă în ea din credință spre credință, precum este scris: "Iar dreptul din credință va fi viu".
18. Căci mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer peste toată fărădelegea și peste toată nedreptatea oamenilor care țin nedreptatea drept adevăr.
19. Pentru că ceea ce se poate cunoaște despre Dumnezeu este cunoscut de către ei; fiindcă Dumnezeu le-a arătat lor.
20. Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi, adică veșnica Lui putere și dumnezeire, așa ca ei să fie fără cuvânt de apărare,
21. Pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au mulțumit, ci s-au rătăcit în gândurile lor și inima lor cea nesocotită s-a întunecat.
22. Zicând că sunt înțelepți, au ajuns nebuni.
23. Și au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricăcios cu asemănarea chipului omului celui stricăcios și al păsărilor și al celor cu patru picioare și al târâtoarelor.
24. De aceea Dumnezeu i-a dat necurăției, după poftele inimilor lor, ca să-și pângărească trupurile lor între ei,
25. Ca unii care au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună și s-au închinat și au slujit făpturii, în locul Făcătorului, Care este binecuvântat în veci, amin!
26. Pentru aceea, Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocară, căci și femeile lor au schimbat fireasca rânduială cu cea împotriva firii;
27. Asemenea și bărbații lăsând rânduiala cea după fire a părții femeiești, s-au aprins în pofta lor unii pentru alții, bărbați cu bărbați, săvârșind rușinea și luând cu ei răsplata cuvenită rătăcirii lor.
28. Și precum n-au încercat să aibă pe Dumnezeu în cunoștință, așa și Dumnezeu i-a lăsat la mintea lor fără judecată, să facă cele ce nu se cuvine.
29. Plini fiind de toată nedreptatea, de desfrânare, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înșelăciune, de purtări rele, bârfitori, 30. Grăitori de rău, urâtori de Dumnezeu, ocărâtori, semeți, trufași, lăudăroși, născocitori de rele, nesupuși părinților,
31. Neînțelepți, călcători de cuvânt, fără dragoste, fără milă;
32. Aceștia, deși au cunoscut dreapta orânduire a lui Dumnezeu, că cei ce fac unele ca acestea sunt vrednici de moarte, nu numai că fac ei acestea, ci le și încuviințează celor care le fac. (Romani, 1)

Miha-anca 25.10.2010 19:02:46

Citat:

În prealabil postat de Erethorn (Post 300264)
Modul in care va raportati la scrierile Parintelui Arsenie Boca imi aminteste de ceva... hmmm... cum se numeste chestia aia..... hmmmm..... cand credem ca cineva nu greseste deloc deloc......... cand 100% din ce spune trebuie luat de bun...... hmmmm............. nici macar catolicii nu cred asa ceva despre Papa.... hmmmmm....

Va cam balbaiti, negasind cuvintele. Eu vorbeam de curatirea de pacate.

Miha-anca 25.10.2010 19:08:57

Citat:

În prealabil postat de Erethorn (Post 300272)
Si totusi... A te bucura de carnal, a-ti face placere sa faci dragoste cu jumatatea ta, a avea grija ca si celalalt sa se bucure de aceeasi placere, este in opinia dumneavoastra pacat ?

A-ti face placere gustul unei mancari bune este pacat ? Al unui vin bun ? A te bucura de o baie rece, in mijlocul verii ?

De caldura unui foc, in toiul iernii ?

De muzica ?

De un pat bun, de o hain calda ? Este in sine un pacat ?

Si atunci de ce sexul ar fi ?

Da, acestea sunt patimi ireprosabile: foamea, setea, oboseala. Tot omul le are de la caderea din rai a protoparintilor.

Erethorn 25.10.2010 19:35:19

Citat:

În prealabil postat de Miha-anca (Post 300308)
Va cam balbaiti, negasind cuvintele. Eu vorbeam de curatirea de pacate.

Imi pare rau; pot sa va dau sfaturi, indicii, pareri, dar simtul umorului.....

Dumneavoastra vorbeati despre faptul ca tot ce a scris cutare este fara greseala, ca degeaba am aplica doar o parte din sfaturile sale, ca e corect suta la suta, pt. ca a vorbit Duhul Sfant prin el....

Si in acelasi timp ii denigrati pe catolici pentru ca ei stiu ca unui om ii este dat ca uneori, in numite situatii speciale, prin mijlocirea Duhului Sfant, sa vorbeasca fara greseala...

Intr-adevar, e nevoie nu doar de putin simt al umorului (sau al ridicolului), ci si de acea calitate rara a oamenilor capabili sa nu se ia pe sine insasi prea in serios, de a-si da seama cand au calcat in strachini si de a rade de ei insisi, pentru a sesiza ironia.

Citat:

În prealabil postat de Miha-anca (Post 300308)
Da, acestea sunt patimi ireprosabile: foamea, setea, oboseala. Tot omul le are de la caderea din rai a protoparintilor.

Foamea este o patima ?

Mihnea Dragomir 25.10.2010 20:15:57

Citat:

În prealabil postat de Erethorn (Post 300320)
Foamea este o patima ?

Probabil că Miha Anca folosește termenul de "patimă" cu sensul, de fapt corect etimologic, de "suferință". Patimă vine de la grecescul "pathos" (lat: passio) și înseamnă boală, suferință.
Și noi, catolicii (cu precădere romano-catolicii) folosim adesea cuvinte redându-le sensul de origine, ceea ce poate părea foarte curios celor neobișnuiți. Spunem, de exemplu, "pasiunea lui Cristos" cu înțelesul de "suferința lui Cristos" (passio Christi) sau spunem că suntem "miniștri ai lui Dumnezeu", cu sensul de "servitor al lui Dumnezeu" (minister Dei). Miniștrii fiind, de mult, de mult de tot, servitori. Chestie de terminologie.

Pentru mine, deja e clar că discuția noastră ajunge într-o buclă. De fapt, sunt față în față nu două religii, ci două filozofii. La urma urmei, cei care pleacă de la premiza că trupul lor vine de la necuratul, iar cea mai necurată parte este reproducerea, nu comit, prin însuși acest lucru, păcat. Desigur că nu este păcat să folosești cearșaful găurit ca să eviți "carnalul obsesiv". Doar te chinui. Și, ceea ce e un pic mai grav, riști să te acrești. În această privință, ortodoxia, sau, cel puțin ACEASTĂ ortodoxie, îmi pare foarte aproape de calvinism.

Rodica50 25.10.2010 20:25:06

Citat:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 300347)
Probabil că Miha Anca folosește termenul de "patimă" cu sensul, de fapt corect etimologic, de "suferință". Patimă vine de la grecescul "pathos" (lat: passio) și înseamnă boală, suferință.
Și noi, catolicii (cu precădere romano-catolicii) folosim adesea cuvinte redându-le sensul de origine, ceea ce poate părea foarte curios celor neobișnuiți. Spunem, de exemplu, "pasiunea lui Cristos" cu înțelesul de "suferința lui Cristos" (passio Christi) sau spunem că suntem "miniștri ai lui Dumnezeu", cu sensul de "servitor al lui Dumnezeu" (minister Dei). Miniștrii fiind, de mult, de mult de tot, servitori. Chestie de terminologie.

Pentru mine, deja e clar că discuția noastră ajunge într-o buclă. De fapt, sunt față în față nu două religii, ci două filozofii. La urma urmei, cei care pleacă de la premiza că trupul lor vine de la necuratul, iar cea mai necurată parte este reproducerea, nu comit, prin însuși acest lucru, păcat. Desigur că nu este păcat să folosești cearșaful găurit ca să eviți "carnalul obsesiv". Doar te chinui. Și, ceea ce e un pic mai grav, riști să te acrești. În această privință, ortodoxia, sau, cel puțin ACEASTĂ ortodoxie, îmi pare foarte aproape de calvinism.

Esti rau !Am o familie frumoasa, un sot pe care il iubesc, nu traiesc in evul mediu, sunt un om civilizat si cu bun simt. Dar stiu sa fac diferenta- ceea ce va este imposibil- ne despart conceptii si datorita profesiei- printre altele. Nu iesi cu narvurile sa le postezi ca fiind firesti.Vad ca ati aprofundat cautarile. Va preocupa tare! Eu nu prea am timp.Ne despart muuulte! Va lipseste pudoarea, domnule doctor!Sa nu intram in penibil! Si va rog sa nu mai faceti referiri la spusele mele. Profesia va da curajul acesta dracesc aproape.Sa gandim de zece ori cand vrem sa dam un raspuns, daca avem duhul jignirii aproapelui.Total necavaleresc!

Erethorn 25.10.2010 20:33:52

Citat:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 300347)
Pentru mine, deja e clar că discuția noastră ajunge într-o buclă. De fapt, sunt față în față nu două religii, ci două filozofii. La urma urmei, cei care pleacă de la premiza că trupul lor vine de la necuratul, iar cea mai necurată parte este reproducerea, nu comit, prin însuși acest lucru, păcat.

Mie mi se pare ca aceasta "ortodoxie" se apropie periculos de mult nu doar de calvinism, ci chiar de gnosticism.

Iar problema cea mai mare nu este de cine se apropie, ci de cine se indeparteaza - si anume, de aceia pe care ar trebui sa-i atraga - de toti tinerii si adolescentii pe care societatea secular-umanista ii indeparteaza de Cristos.

Citat:

În prealabil postat de Rodica50 (Post 300347)
Va lipseste pudoarea, domnule doctor!Sa nu intram in penibil!

Eu cred ca domnului doctor ii lipseste pudibonderia, nu e acelasi lucru.

Rodica50 25.10.2010 20:43:09

Citat:

În prealabil postat de Erethorn (Post 300355)
Mie mi se pare ca aceasta "ortodoxie" se apropie periculos de mult nu doar de calvinism, ci chiar de gnosticism.

Iar problema cea mai mare nu este de cine se apropie, ci de cine se indeparteaza - si anume, de aceia pe care ar trebui sa-i atraga - de toti tinerii si adolescentii pe care societatea secular-umanista ii indeparteaza de Cristos.



Eu cred ca domnului doctor ii lipseste pudibonderia, nu e acelasi lucru.

.................................................. .................................................. ..................Obraznicie apuseana, ce sa-i faci...

Erethorn 25.10.2010 20:46:58

Citat:

În prealabil postat de Rodica50 (Post 300360)
.................................................. .................................................. ..................Obraznicie apuseana, ce sa-i faci...

Ati epuizat argumentele si ati trecut la ad hominem ?

A-l acuza pe altul de lipsa de pudoare e usor, a fi acuzat de pudibonderie e ceva mai neplacut, nu-i asa ?

Rodica50 25.10.2010 20:48:42

Citat:

În prealabil postat de Erethorn (Post 300362)
Ati epuizat argumentele si ati trecut la ad hominem ?

Cred ca ajunge zilei rautatea ei.

Erethorn 25.10.2010 21:02:31

Citat:

În prealabil postat de Rodica50 (Post 300365)
Cred ca ajunge zilei rautatea ei.

Ajunge, intr-adevar.

Imi cer iertare daca am jignit pe cineva (sau, mai bine zis, imi cer iertre celor pe care i-am jignit).

zaharia_2009 25.10.2010 21:05:03

Citat:

În prealabil postat de Rodica50 (Post 300365)
Cred ca ajunge zilei rautatea ei.

Este penibil ce slujesc domnii catolici si mai ales ca nici prin gind sa le treaca vreo mustrare sau incercare de a se ostoi .

Ramineti voi fratilor limbisti induhovniciti ... continuind sa vorbiti per limba voastra ! Mie mi se pare de ajuns !

cristiboss56 25.10.2010 21:14:05

Remembar . . . forum ! ( mai ales mesajul semnat de sanziana62 )
 
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?p=85938

coralina 25.10.2010 21:30:27

Citat:

În prealabil postat de Miha-anca (Post 300262)
In ceea ce priveste acceptarea scrierilor Pr. Arsenie Boca, considerate de unele persoane de pe acest forum, ca ar fi extremiste, nu pot raspunde decat printr-o alta intrebare:
Cand mergi sa faci o operatie, preferi ca igiena din sala de operatie sa fie de 50% sau de 100% ? Indepartarea pacatelor este si ea un fel de operatie si de preferat este igiena de 100%. Degeaba indepartez o buna parte din pacate, dar consider exagerat sa le indepartez pe toate. Ce am facut atunci?!? Sau, cand ne spalam pe maini sa ne spalam doar varful degetelor... Exemplele pot continua.
Pr. Arsenie Boca, avand Duh Sfant, ne-a invatat de bine. Nu putem lua doar o parte de bine, neacceptand restul. La ce ne-ar folosi?
Ni se pare ca a fost sever? Da, a fost, din dragoste si spre binele nostru. adevarul nu suporta jumatati de masura.
Coralina, daca ai gasit la Pr. Arsenie Boca sfaturi care contravin celor lasate noua de Sf. Parinti, atunci te rog sa le pui aici in discutie; daca nu, atunci ceea ce avem de la Pr. Arsenie este bun si nu e motiv sa criticam.
Ca ne e greu sa ne indepartam total de pacate, stiu, caci si mie imi e la fel de greu; dar asta e o lipsa proprie cu care trebuie sa lupt/am, nu sa acceptam jumatatile de masura, care nu ne duc nicaieri.

Miha-Anca, iata:
"5. Să nu vă lipsiți unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciți cu postul și cu rugăciunea, și iarăși să fiți împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre." (I Corinteni, cap.7)


---------versus----------

"Iar viața curată a căsătoriei, după cinstea ei de Taină, este aceasta:

1. Binecuvântată este numai rodirea de copii. Iar tot ce-i în afară de rostul acesta, în privința trupească, este desfrânare și păcat și să nu se mai facă;

2. Vremi îngăduite pentru chemarea copiilor sunt numai zilele între posturi, însă numai dacă soții amândoi sunt învoiți la rostul rodirii de copii;

3. Vremi oprite sunt acestea:
a) Cele patru posturi mari;
b) Cele trei zile de post pe săptămână (miercuri și vineri, iar luni numai dacă este voință);
c) Sărbătorile și zilele asupra sărbătorilor [inclusiv duminica – ziua Domnului și sâmbăta];
d) Vremea necurăției;
e) Vremea de slăbiciune sau de boală a unuia din soți;
f) Vremile de tulburări și războaie precum și oarecare vreme după acestea, pentru cei ce au luat parte la ele;
g) Vremea oprită cu mare asprime este toată vremea sarcinii, precum și vremea alăptării.

4. Cei ce se dovedesc neroditori, să se înțeleagă la petrecerea frățească, evitând păcatul;

5. De la încetarea semnelor femeii, încetează și datoria căsătoriei, a chemării de copii.


6. Urmând așa, nu se mai întâmplă:
a) Crime de avort;
b) Blestemăția ferelii;
c) Fărădelegea desfrânării;
d) Și alte spurcăciuni." ("Pravila alba" - Arsenie Boca)

---------
Asadar in opinia parintelui Arsenie Boca cei infertili si cuplurile in care femeia a ajuns la menopauza nu trebuie sa mai aiba relatii trupesti deloc. Asta in timp ce Sfantul Apostol sfatuieste ca indepartarea trupeasca a barbatului de femeie sa fie una temporara, facuta cu acordul ambelor parti.
Femeilor insarcinate si celor care alapteaza li se "interzice cu asprime" sa faca dragoste cu sotul pentru ca iese copilul viciat in mii de feluri (nu am mai dat citatele). Asta inseamna ca cel putin 2 ani din viata cuplului sa fie fara relatii trupesti, ceea ce depaseste acel "pentru un timp" mentionat de Sf. Apostol Pavel.


Cat despre analogia intre curatenia din sala de operatie si urmarea povetelor celor mai stricte date de Sfintii Parinti, ma gandesc ca problematicile in discutie sunt total diferite. Igiena e un lucru obiectiv care poate fi realizat in proportie de 100% daca se depune efort suficient. Curatirea de patimi este un proces eminamente subiectiv (e implicat in el omul iar nu bacteriile), continuu, a carui desfasurare depinde de foarte multi factori.
Asa cum bine mentiona cineva la acest topic, regulile de urmat pe calea mantuirii sunt uneori deconcertante. Cele privitoare la igiena sunt batute-n cuie, urmezi un anumit protocol si gata.
Raman la parerea ca nu cea mai exigenta opinie e cea "valabila" sau "safe" de urmat ci cea care tine cont de cat mai multe dintre variabilele care sunt implicate intr-un proces complex precum cel al curatirii omului de patimi.

coralina 25.10.2010 21:34:31

Eu nu consider ca Erethorn si Mihnea Dragomir au jignit prin ultimele lor mesaje (vezi paginile din urma ale acestui topic), ba din contra, au accentuat foarte bine unele puncte nevralgice ale practicii ortodoxe pe care nu le vezi des discutate pe forum.

anna21 25.10.2010 21:36:01

Coralina, exista si canoane care reglementeaza viata sotilor, nu numai Biblia.
Despre menopauza, nu stiu.. dar sincer mi se pare cam aiurea sa fii bunica si sa ai chef de asa ceva.. Te mai gandesti la moarte, la pacate, la boala... in fine, nu am ajuns la acea varsta.

anna21 25.10.2010 21:38:46

Si dupa cum observi, scrie clar "ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre". Deci este un pogoramant, nu un scop in sine.

(Apropo, in alta postare spuneai de "cresteti si va inmultiti".. o aduceai ca argument pt binecuvantarea placerii sexuale.Pai ce legatura este intre menopauza si aceasta porunca?)

coralina 25.10.2010 21:46:07

Citat:

În prealabil postat de anna21 (Post 300380)
Coralina, exista si canoane care reglementeaza viata sotilor, nu numai Biblia.
Despre menopauza, nu stiu.. dar sincer mi se pare cam aiurea sa fii bunica si sa ai chef de asa ceva.. Te mai gandesti la moarte, la pacate, la boala... in fine, nu am ajuns la acea varsta.

Asta e doar o parere personala, este opinia ta despre cum ar trebui sa arate varsta a treia in viata omului, si anume asexuata.

coralina 25.10.2010 21:53:34

Citat:

În prealabil postat de anna21 (Post 300381)
Si dupa cum observi, scrie clar "ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre". Deci este un pogoramant, nu un scop in sine.

(Apropo, in alta postare spuneai de "cresteti si va inmultiti".. o aduceai ca argument pt binecuvantarea placerii sexuale.Pai ce legatura este intre menopauza si aceasta porunca?)

Pogoramant sau scop, este sfatul Sfantului Apostol Pavel care cred ca are oaresce autoritate cand afirma aceste lucruri.
"6. Și aceasta o spun ca un sfat, nu ca o poruncă." (I Corinteni, cap. 7)

"Cresteti si va inmultiti" este intr-adevar indemnul lui Dumnezeu pentru om, insa stiindu-se prea bine ca firea omului e slaba, revin la cele spuse de Sf. Apostol Pavel, si anume evitarea caderii in desfrau prin intretinerea de relatii trupesti in cadrul cuplului (stiu ca e de evitat alegerea raului "mai mic", insa insasi Biblia ne sugereaza acest lucru). Iar ispitit trupeste poti fi si dupa intrarea femeii la menopauza (barbatul nu are un buton pe care sa apese pentru a anihila dorinta sexuala), asa ca mi s-ar parea firesc sa se "aplice" sfatul Sf. Apostol Pavel. La fel si cu cei care sunt infertili, nu consideri?

anna21 25.10.2010 21:55:59

Citat:

În prealabil postat de coralina (Post 300376)
Asadar in opinia parintelui Arsenie Boca cei infertili si cuplurile in care femeia a ajuns la menopauza nu trebuie sa mai aiba relatii trupesti deloc. Asta in timp ce Sfantul Apostol sfatuieste ca indepartarea trupeasca a barbatului de femeie sa fie una temporara, facuta cu acordul ambelor parti.
Femeilor insarcinate si celor care alapteaza li se "interzice cu asprime" sa faca dragoste cu sotul pentru ca iese copilul viciat in mii de feluri (nu am mai dat citatele). Asta inseamna ca cel putin 2 ani din viata cuplului sa fie fara relatii trupesti, ceea ce depaseste acel "pentru un timp" mentionat de Sf. Apostol Pavel.

Ai vazut vreo batrana macinata de patimi? Care sa faca avansuri barbatilor tineri? Groaznica priveliste! Si cata suferinta si pentru ea. Ma intreb cum a ajuns asa. Si nu am vazut un caz.. ci chiar multe. Iti schimba complet perspectiva asupra patimii desfranarii care chiar exista ascunsa in multi si asteapta momentul sa izbucneasca.

Dar de cazuri de divortz la varsta senectutii din nepotrivire sexuala ai auzit? Daca aia nu este patima.. ce e?


Ora este GMT +3. Ora este acum 16:22:33.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.