Foarte frumos ai spus!

Multumesc pentru randurile lasate aici, AndreiBravo.

Incerc sa tin capul sus si de acum incolo doar cu Dumnezeu inainte.

Maria, am picat acum pe topicul vostru, am citit cateva pagini de la inceput si cateva de la sfarsit si am inteles cam despre ce e vorba.Ai reusit ceva cu jobul? Am un var primar la Bucuresti, director de nu stiu ce fel la o firma de import-export, as putea sa-l intreb daca angajeaza oameni si in ce posturi...scrie daca te-ar interesa. Nu promit nimic, ca nu stiu exact cum stau ei, vorbim si noi rar, pe mess, dar stiu ca daca poate ajuta, ar face-o. Am si eu un pusti care a facut 2 ani acum, in 12 martie, asa ca imi dau seama cam cum trebuie sa fie...tine-te tare, ca ajuta Dumnezeu!

Am lansat varului meu intrebarea daca au nevoie de oameni pt. ca am o cunostinta care cauta de lucru si am gasit un offline in care ma intreaba ce tip de munca si ce pregatire ai...se pare ca sunt mai multe oferte! doar ca nu stiu acum daca mai intri, ca nu stiu ce sa-i rapsund

sa fii puternica!
 

sunt intr-o situatie asemanatoare tie,dar sunt mai batrana. Am fost excrocata si deasemenea am pierdut tot mai putin credinta si ma rog Domnului zi de zi si de cateva ori in zi sa ma intareasca in credinta si sa nu o pierd.
Sigur ca si eu ma rog la toti sfintii si mai ales incerc sa ma intaresc citind experientele Lor.
Eu am pierdut chiar si custodia copilului iar job nu am gasit mai bine de un an.Acum sunt intr-o perioada de proba intr-un magazin,cu un salariu mizerabil din care nu ma pot intretine (nici medicamentele nu mi le-am putut permite acum de curand cat am zacut din cauza unei gripe urate)iar siguranta locului de munca nu exista.Sunt la fel de disperata dar incerc cat pot de tare sa ma las in mana providentei si sa sper ca Dumnezeu ma va ierta si imi va oferi o sansa cat de mica.Si eu am gandit ca tine si imi este foarte rusine acum. Viata este un dar divin si nu avem voie sa-l pierdem ci sa ne ingrijim de el,ca d`aia ne-a fost daruit! Sigur ca imi fac curaj singura si sper la fel ca si tine ca ceva bun sa se intample si in viata mea. Astazi tocmai ce am aflat ca in scurt timp voi ramane probabil si fara un acoperis de`asupra capului. Inca ma roc si ma rog....si ma rog de aproape un an fara pauza si nu din obligatie ci din nevoia de a comunica.Prefer sa comunc cu Sfintii,ingerii si sigur sa implor ajutorul Fecioarei Maria cu rugamintea sa duca rugaciunea mea umila la Fiul Ei,la care nu prea m-am gandit pana nu am dat de greu si rau imi pare! As vrea sa schimb multe in viata mea si as vrea sa maintorc in urma cu cativa ani ,dar este doar un scenariu. Am fost superficiala,ametita,distrata ,am gresit de multe ori chiar daca am ajutat si am sprijinit multe persoane in viata ...,se pare ca trebuie sa trec acum prin acest calvar ca sa pretuiesc mai mult toate cate le-am primit.
Sunt trista,mi-e frica,sunt tare singura,nu am niciun sprijin decat doar intr-un prieten care este intr-o situatie asemanatoare mie si care mi-a aratat calea catre Domnul si mi-a pus prima iconita cu Fecioara Maria in mana si m-a indrumat catre Ea.
Roaga-te ,Maria ,si mai ales indreapta-te catre Fecioara Maria care a fost femeie si mama ca si noi si care ne ajuta pe noi ,pe toti care ne indreptam cu credinta catre Ea.
Roaga-te si la Sfantul Nectarie cu incredere,dar si la sfantul Mina,sau Sfantul Antonie cel Mare...sau la Sfantul care iti este tie foarte apropiat . Eu intru in orice biserica pe care o intalnesc in cale pentru ca Dumnezeu este Unu singur,indiferent de religie. Sunt ortodox,dar am fost imprsionata intrant intr-o biserica Romano-Catolica si cei din biserica m-au intrebat daca vreau sa spun cu voce tare un mister din Prea Sfantul Rozar. M-am simtit mandra si foarte emotionata de prietena lor si mai ales de preotul lor care se ruga si pentru noi ortodocsii,lucru pe care nu prea l-am observat in bisericile noastre. Nu sunt rea,dar Casa Domnului este oriunde ,iar daca tu il simti Apropiat pe Sfantul Anton de Padova,sau Padre Pio ...sfinti de-ai lor,atunci roaga-te la ei sa duca rugaciunea ta la Domnul nostru Iisus Hristos.
Eu ma simt apropiata de Sfantul Mina,Sfantul Nectarie,Sfantul Antonie Cel Mare,Sfantul Ciprian si altii...,dar cel mai mult ma rog la Fecioara Maria si la Sfantul Iosif,la Familia Divina.
Am sa ma rog si pentru tine,Maria si sper ca Bunul Dumnezeu si Maica Domnului sa ne ierte,sa ne sprijine ,sa ne apere si sa ne dea noua si sufletului nostru ceea ce ne este de folos.
Doamne ajuta,fetita si...curaj!!!!!!!
t18nico@yahoo.com este adresa mea de e-mail si id-ul meu
sa auzim de bine!

Te inteleg perfect.. si al meu devine f nervos cand este aglomeratie.
In plus, am impresia ca ei simt ostilitatea celorlalti si asta agraveaza situatia.

Eu ii iau cate o jucarica, creioane colorate si hartiute etc.. Important este sa-l familiarizezi cu biserica, sa se simta in largul lui acolo. Incearca sa nu faci o experienta placuta din mersul la biserica.

In locul tau as merge la mai multe biserici pana o gasesc pe cea unde copilul este multumit si se simte bine (poate nu-i place inghesuiala, poate vrea spatiu sau mai multa lumina, fete mai prietenoase.. ca da, stiu despre ce vorebesti). In plus, al meu este interesat de ceea ce se intampla in fata, nu vrea sa vada spatele altor oameni.. (cauta biserici unde este posibil acest lucru).. Important este sa-l duci des, chiar daca stai doar juma de ora.

Da, trebuie gasita o biserica in care sa fie mai mutli copilasi de varsta lui, sa stea in fata si sa se joace frumos impreuna, ca sa il atraga. Observ si eu ca mamicile sunt preocupate de acest lucru. Am vazut-o pe una cum ii spunea baietelului ei, care tocmai primise o napolitana: "Ne place la biserica, unde mancam dulce..."! :)

Multumesc frumos in primul rand pentru gandul bun. Si daca as avea doua joburi, unul full-time si unul part-time, nu ma dau inapoi de la munca. Mai am putin de furca cu demersurile...

Doamne ajuta!

Doamne ajuta!
 

Imi pare nespus de rau pentru ca treceti prin asa ceva. Va imbratisez si va multumesc pentru tot ce mi-ati spus aici.

Maica Domnului sa va ocroteasca! Doamne ajuta!

El are cate o masinuta cu el de fiecare data. Ieri am reusit si am ajuns la maslu. S-apoi am stat de la 17 la 20 in curtea bisericii. Azi el este mucos, pe mine ma doare gatul. A fost frumos la slujba. Chiar am ascultat slujba la boxe iar cel mic a avut rabdare. Erau intr-adevar copii in curtea bisericii, asa ca mai tragea cu ochiul la ei.

Draguta remarca! :) Apropos de milostenii... am luat iaurtul in ghiozdan, gandindu-ma sa i-l dau in curtea bisericii pe la 18,30 dar ce crezi? A primit un baton cu mac, apoi o chifla si in sfarsit saratele... 80% a ras din ele... :)) Am plecat cu iaurtul, tot cu el ne-am intors!

Doamne ajuta!
 

Buna seara!

Nu am mai scris de ceva timp... Am fost si bolnavi, abia acum ne-am pus pe picioare cum trebuie cu sanatatea. Cel mic face boacane peste boacane si abia reusesc sa fac fata solicitarii. In timpul zilei, cateva ore ma duc la un curs de pregatire. Iar el la un program scurt de gradinita. De la 1 aprilie as incepe serviciul. Este un post chiar bunicel, 8 ore pe zi, cu un salar din care m-as descurca, sa zicem as reusi sa supravietuiesc decent o luna de zile. Primul venit va veni la sfarsitul lunii viitoare, sa speram ca va fi chiar inainte de Pasti. Din momentul in care voi avea si acte, 30% din venit va merge pe poprirea de cont, iar din banii ramasi va trebui sa ne descurcam. Mai sunt mici datorii, desigur, exceptand poprirea pe care o am pe card datorita unui overdraft facut in trecut si noi solicitari, precum gradinita, hainute pentru primavara etc. Dar Slava Domnului, ma simt mai bine sufleteste si sunt mai optimista. Va fi un nou inceput si nadajduiesc ca Dumnezeu sa ma indrume sa pot razbi. Nasul l-am scos din mocirla cu ajutorul vostru, cu ajutorul rugaciunilor voastre si va multumesc din suflet tuturor si mai ales pentru faptul ca ati crezut in noi. Ati avut dreptate. Dumnezeu este aici si nu ne lasa. Pe niciunul.

Doamne ajuta!

Este trista istoria ta.
Totusi ce mi-a sarit in ochi e ca te plangi cel mai mult de lipsa banilor. Cred ca ar trebui sa incerci sa muti accentul pe celelalte probleme si sa le rezolvi pe ele mai intai. De exemplu problema relatiei cu fostul partener. Ar trebui sa incerci sa-l uiti si sa-ti vezi de viata ta. Daca inca mai ai relatii sexuale cu el e si mai grav (inclusiv privit de sus). Ai fost pe la vrajitoare vreodata?
Situatia materiala trebuie sa te preocupe dar nu trebuie sa fie pe locul intai.
Eventual incearca sa fii sincera cu tine insuti.
Faptul ca astepti "investitori" cu 20.000 euro mi se pare un pic naiv. Investitiile vin doar daca au de castigat. Nimeni nu vine sa faca o investitie pt ca ai tu nevoie de bani. Daca acela este neserios si a vorbit doar sa se dea interesant atunci nu mai are rost sa astepti. Poti da niste detalii minime despre ce fel de "investitie" e vorba?
Incearca sa fii sincera cu tine insuti.

Cred ca sunt cat se poate de sincera atat cu mine, cat si cu altii. M-am autoanalizat si ma autoanalizez destul de des incat sa nu repet greselile. Incerc sa fiu mai precauta si cat se poate de realista. Greselile pe care le-am facut incerc sa le pastrez 'vii' in mintea mea, cu tot cu repercursiuni, in asa fel incat sa am puterea sa fac ceea ce este bine pentru noi. Mi-este extrem de teama sa mai ajung in ultimul hal. Nu imi doresc decat o viata mai buna, un nou start, incat sa pot sa ma bucur de copilul meu cu adevarat. Atat. Am spus pe la inceputul topicului despre ce intelegere legala a fost vorba. Cu tatal copilului chiar nu se pune problema de niciun fel de relatie... nici macar de amicitie...

Slava Domnului!
Bine ca ai trecut peste si sa speram ca atunci a fost momentul cel mai dificil. Doamne ajuta!

Si eu sper ca atunci sa fii fost cea mai grea cumpana...

Doamne ajuta!
 

Buna seara!

Va doresc sarbatori pascale fericite, cu multa liniste sufleteasca, bucurii duhovnicesti si iubire! Bunul Dumnezeu sa va ocroteasca si sa va binecuvanteze pe toti!

Doamne ajuta!

Și eu îți urez, dragă Maria, un Paște fericit!

Un paste fericit
 

Paste fericit si din partea mea! Sarbatoare Lumini sa va aduca liniste in suflete, pace in casa , multa intelegere si sanatate si nu in ultimul rand lumina in ganduri!
Doamne ajuta!

Hristos a inviat!

Adevarat a inviat!

Am citit cateva posturi ale tale.Ma bucur mult ca ti-ai gasit sau esti in demersuri sa iti gasesti de munca.Vezi ca Dumnezeu nu te-a lasat?De la Dumnezeu a venit lucrul asta.


Sunt sigur ca multi dintre noi nu te pot ajuta financiar fiindca suntem familii simple(majoritatea dintre noi)dar te putem ajuta cu o rugaciune,cu un pomelnic,Sf.Maslu etc.

Am sa ma rog pentru tine de acum inainte si asta ii sfatuiesc sa faca si ceilalti care au vazut mesajul tau.
Apropo,roaga-te, pe langa Sf.Nectarie care e foarte grabnic ajutator,si lui Sf.Ioan Rusul si Sf.Parascheva si sa nu uitam de Maica Domnului.Incearca sa gasesti mir de la Sf.Nectarie si de la cat mai multi Sfinti,este facator de bine si de minuni cu puterea Sf.Nectarie.

Eu cand m-am aflat in situatie grea,m-am rugat extrem de mult dar mai ales am inceput sa fac fapte de milostenie,sa ma rog pentru altii,sa iert si de atunci continui sa fac asta.Daca ne gandim si la altii si facem bine la altii SI NOI VOM FI AJUTATI.
Este doar o parere simpla si nevinovata.

In rest asculta duhovnicul cu mare atentie.


Dumnezeu sa te ajute si sa iti dea puterea sa rezisti!


HRISTOS A INVIAT!

Adevarat a inviat!

Multumesc frumos pentru cele scrise.

Am ulei de la Sf. candela a Sf.Nectarie. :) Si acatistul.

Sper sa rasara soarele cu adevarat si pe strada noastra. Cred ca cea mai mare problema cu care ma confrunt este 'teama'. Chiar daca ma rog si incerc dupa puterile mele sa ma port si sa devin un crestin cumsecade, atunci cand imi doresc ceva sau cer ceva de la Domnul, mereu imi apare teama in suflet. Mereu apar sirurile de ganduri, de obstacole... si parca incep a ma convinge ca ceea ce imi doresc oricum nu se va intampla... si tot asa... :((

Ispitele sunt ceva normal în viața unui creștin, ele ne desăvârșesc.;)

Asa e. Dar intamplarea face ca de fiecare data sa imi lase convingerea asta si chiar nimic nu se intampla... asta ma supara tare. Cred ca sunt eu prea moale...

Ei, ei...pesimismul acesta!
Multa rabdare sa (mai) aveti...Dumnezeu le asaza pe toate la timpul lor, fiti fara grija:).

Nu poți birui ispitele într-o zi, asta ia mult timp.

Pai da. Nu sunt chiar asa de barbatoasa. :(

Doar cu nadejde in Dumnezeu si dragoste pentru micut!;)
Putin curaj, iar lucrurile vor intra pe un fagas mai placut:).

Și eu sunt nerăbdătoare din fire, dar nu deznădăjduiesc. ;)

Sunt convinsa ca va fi o lupta permanenta cu ispitele. Dar cumva trebuie sa gasesc o modalitate prin care sa schimb ceva la mine, in bine. Poate nu m-as mai impotmoli asa in gandire...

Mereu trebuie să schimbi ceva la tine, dar nu vei putea schimba totul, azi scapi de un păcat, mâine dobândești o virtute (vorba vine azi și mâine, adică o perioadă) și acest șir va continua cât vei trăi. :6:

Multumesc mult pentru raspunsuri.

Ideea este ca ma straduiesc din rasputeri sa fie bine si sa fac bine. Poate suna amuzant, dar dorintele mele marunte raman aceleasi. Pana acum, n-am facut decat sa cad in cealalta extrema si sa ma consolez cu un 'asta e' si cam atat... speranta mai am desi mereu imi insuflu convingerea ca 'n-are cum', e imposibil... si culmea, cam asa se intampla... :(

Speranta moare ultima...si noi odata cu ea.

Asa ca nu v-o pierdeti!

Asa este. :)

Probabil, sper că nu greșesc, ești la început de drum și pare că nu faci nimic. Dar avansând în credință, se vor vedea îmbunătățiri, deși mereu vor exista încă păcate.:53:

Pai da. De multe ori mi se pare totul in zadar. Alteori e total opus. Si sunt dati in care iar ma impotmolesc in aceleasi si aceleasi chestii pe care eu mi le doresc si vreau sa le fac din tot sufletul. Acolo, cad in putina cu tristete si ma duc la culcare cu un 'asta e'. Nu scap de teama asta si de prostia asta de autocompatimire.

Și eu fusesem căldicică, iar când să mă schimb, nu se schimba nimic la mine, părea că stau în loc. Dar acum simt că mai avansez, deși tot sunt plină de păcate. Așa-i la început. ;)

Atunci, Doamne ajuta! Sa ne lumineze Bunul Dumnezeu!

Doamne ajută! :11: