Astea aşa, pentru informarea unora
 

Zău? Păi ia să vedem cum îi numea cândva chiar Patriarhia de Constantinopol pe aşa zişii "catolici" şi aşa zisele lor "dogme", să vedem aici mesaje pline de "intoleranţă" la adresa aşa zisei "biserici catolice", să vedem aici mesaje cu conţinut "necuviincios" la adresa "creştinilor de alte confesiuni":

<< I. Orice suflet evlavios şi dreptslăvitor, care are o râvnă sinceră pentru slava lui Dumnezeu, este profund mâhnit şi covârşit de o mare durere văzându-l pe cel care urăşte ceea ce este bun şi este un ucigaş dintru început, îmboldit de invidia faţă de mântuirea omului, că nu încetează nicicând să semene neghine felurite în câmpul Domnului, pentru a cerne grâul.

<< Încă din timpurile cele mai de demult, din această sursă au izvorât într-adevăr în Biserica lui Dumnezeu neghine eretice, care au făcut prăpăd din multe puncte de vedere, şi fac încă prăpăd în ce priveşte mântuirea neamului omenesc de către Hristos; care mai mult, ca seminţe rele şi mădulare stricate, sunt pe drept tăiate din trupul sănătos al Bisericii Ortodoxe Universale a lui Hristos.

<< Dar în aceste vremuri din urmă, vrăjmaşul a smuls din Biserica Ortodoxă a lui Hristos chiar naţiuni întregi din Apus, măgulindu-i pe episcopii Romei cu gânduri de trufie despotică, care au dat naştere la diverse inovaţii nelegiuite şi anti-evanghelice. Şi nu numai atât, ci şi papii Romei, din când în când, urmărind întru totul şi fără cercetare modurile de unire potrivit propriei imaginaţii, se străduiesc prin orice mijloace să aducă la erorile lor Biserica Universală a lui Hristos, care păşeşte pretutindeni în lume neclintită în ortodoxia credinţei transmise ei de Sfinţii Părinţi.

<< Prin urmare, potrivit acestei sfinte năzuinţe, Biserica noastră dreptslăvitoare a lui Hristos este oricând bucuroasă să primească orice propunere de unire, numai dacă episcopul Romei se va dezbăra o dată pentru totdeauna de întreaga serie de inovaţii anti-evanghelice, care au fost ,,introduse pe ascuns” în Biserica sa, şi au provocat trista separare a Bisericilor de Răsărit şi Apus, (...).

<< VII. Prin urmare, Una Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică a celor şapte Sinoade Ecumenice a crezut şi a învăţat potrivit cuvintelor Evangheliei că Sfântul Duh purcede de la Tatăl; dar în Apus, încă din secolul al IX-lea, Sfântul Crez, care a fost alcătuit şi confirmat de Sinoadele Ecumenice, a început să fie contrafăcut, iar părerea că Sfântul Duh purcede ,,şi de la Fiul” a fost proclamată în mod arbitrar. Şi cu siguranţă Papa Leon al XIII-lea ştie că înaintaşul său ortodox de un nume cu el, apărătorul Ortodoxiei, Leon al III-lea, a denunţat sinodal în anul 809 această adăugire anti-evanghelică şi cu totul nelegiuită ,,şi de la Fiul” (filioque); (...).

<< (...), însă actuala Biserică Romană este Biserica inovaţiilor, a falsificării scrierilor Părinţilor Bisericii, şi a interpretării greşite a Sfintei Scripturi şi a hotărârilor Sfintelor Sinoade, motiv pentru care ea a fost în mod chibzuit şi pe drept cuvânt renegată, şi este încă renegată, atâta vreme cât ea rămâne în eroarea sa.

<< XXIII. Aşa stând lucrurile şi fiind adeverite fără tăgadă de istoria bisericească, noi, îngrijoraţi aşa cum suntem datori să fim, ne adresăm popoarelor din Apus, care prin necunoaşterea istoriei adevărate şi nepărtinitoare a problemelor bisericeşti, fiind ispitiţi în naivitatea lor, urmează inovaţiile anti-evanghelice şi cu totul nelegiuite ale papalităţii, separându-se şi vieţuind departe de Una Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică dreptslăvitoare a lui Hristos, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp şi întărire a adevărului (I Timotei 3, 15) în care înaintaşii şi strămoşii lor milostivi au strălucit prin evlavia şi ortodoxia credinţei lor, fiind credincioşi şi mădulare dragi ale ei vreme de nouă secole întregi, urmând cu smerenie şi călcând potrivit hotărârilor Sinoadelor Ecumenice întrunite dumnezeieşte.

<< Dar, aşa cum s-a spus mai înainte, din secolul al X-lea încoace, Biserica Apuseană a introdus pe ascuns înlăuntrul ei, prin papalitate, dogme şi inovaţii variate, străine şi eretice, şi astfel ea a fost smulsă şi îndepărtată de Biserica cea adevărată şi dreptslăvitoare a lui Hristos.

<< Ci feriţi-vă de astfel de corupători ai adevărului evanghelic, că unii ca aceia Domnului nostru Iisus Hristos nu slujesc, ci pântecelui lor; şi prin cuvinte bune şi prin cuvântare de bine, înşală inimile celor proşti (Romani 16, 18)

sursa: Enciclica Patriarhală din 1895 - Un răspuns la Enciclica Papei Leon al XIII-lea, despre Unire
http://www.catacombeleortodoxiei.ro/...stei/1433.html

Mai ales grecii ii numesc pe catolici papistasi pentru ca ei spun Bisericii Ortodoxe, Biserica Catolica, suborniceasca=catolica. La ei chiar s-ar face confuzie daca nu i-ar numi asa. Apoi, se mai numesc papistasi ptr. ca capul lor este Papa, ci nu Hristos. Hristos-crestini, Papa-papistasi. Sa inteleg ca cartile ortodoxe romanesti mai vechi erau pline de intoleranta si alte bazaconii? Din punct de vedere ortodox, catolicii au invataturi gresite, iar invatatura gresita se numeste erezie. Si daca stati sa cercetati, si romano-catolicii ii numeau pe ortodocsi eretici, pagani si altele. Cititi scrierile mai vechi.

Ce spune in Crezul pe care il rostim zilnic? "Cred intr-una Sfanta,Soborniceasca si Apostoleasca Biserica", nu in biserici surori, mai multe biserici, mai multe corpuri si altele. Sa inteleg ca, Crezul nu mai este crezut sau de actualitate? Ar trebui sa il schimbam ptr. a fi in ton cu principiile moderniste?

Interesanta abordare.
Merita o analiza aprofundata.

1. Nu cred ca grecii numesc astfel pe catolici. Si nu este corect sa le spui papistasi. Atunci si noi ar trebui sa ne numim patriarhisti, pentru ca al nostru cap este un patriarh. Crestini suntem si noi si catolicii.
Eretici ne numim noi reciproc. In fine, asta este o discutie mai delicata in care nu ma bag.

2. Fraza din crez nu mi-e nici mie clara. Cred insa ca se refera la biserica de la inceput, infiintata de Hristos. Aceea era una singura, a lui Hristos si a discipolilor lui (Apostoleasca). Interesant este ca nu se spune "Ortodoxa" totusi. De ce? Mi se pare ca la catolici se spune in crez ca..."biserica Catolica". Nu stiu acum sigur.

Exista desigur anumite diferente intre cele doua biserici, dar sa ne ferim a veni cu ideile si judecatile noastre.

Si sa avem grija la exprimarea in limba romana. O regula este sa evitam cacofoniile ( "ca capul lor", sau "ca cartile").

Pardon, capul Bisericii este Hristos.

Numai atât nu ţi-e clar?

Te-am prins! Ma urmaresti!

Eu din cate am inteles catolicii au pe papa ca reprezentant al lui Hristos. Si pentru ei tot Hristos este in fond capul bisericii? Sau am inteles eu gresit?
La noi reprezentantul suprem pe pamant al lui Hristos este patriarhul.
De aici am dedus eu papistas si patriarhist.

Oh, mai am si alte neclaritati? Tu le ai toate clare?

Pelerinule, eu nu mi-aş face atâta problemă despre prezenţa "catolică" scăzândă pe un forum totuşi ortodox, ci mi-aş face griji pentru prezenţa catolică aproape inexistentă pe forumurile catolice. Şi cred că este mai bine ca catolicii să îşi pună astfel de probleme, iar nu cum să vină să facă "apologetică" pe forumurile ortodoxe. De altfel, după cum am mai subliniat, "catolicii" nu au fost toţi excluşi, ci s-au autoexclus prin bunăvoia lor, bunăvoie doar temporară dar chiar şi aşa extrem de tardivă. Din punctul meu de vedere ca ortodox, li s-au tolerat mult prea multe iar retragerea lor benevolă este foarte târzie şi din nefericire nedefinitivă. Oricum am văzut că ei nu veniseră aici pentru "apologetică", ci pentru prozelitism şi propagandă absolut evidente, pentru uniaţii forumistice, ca să le spunem pe nume şi pe care şi le-au mai şi afişat într-o sfidare pe faţă a ortodocşilor, profitând de prea multa toleranţă ce le-a fost acordată. (Şi ca să fiu clar, în general în hotarele Ortodoxiei "catolicii" sunt nişte simpli toleraţi, "legitimitatea" lor este una tolerată, atât, nu mai mult.) Ba mai mult, au fost aduse insulte urâte nu doar Bisericii Ortodoxe ca instituţie, ceea ce din punctul meu de vedere nu este chiar atât de deranjant pentru că vedem şi noi destule, chiar mai multe decât papistaşii, ci Credinţei Ortodoxe, care nu ţine în modul absolut de instituţie, care este trans-instituţională, ca să zic aşa, şi pe care chiar instituţiile ecleziale o calcă de multe ori, din nefericire, în picioare. (Nici atacurile la adresa instituţiei ecleziale nu sunt inocente şi nicidecum binevenite, dar ele sunt mai de înţeles având în vedere că "oamenii trec", cu greşelile lor, dar credinţa rămâne ca o stâncă peste veacuri.) Şi toate astea în vreme ce forumurile catolice au devenit aproape "şomere", aproape că nu mai e nimeni pe ele (mă refer la cele româneşti); mai scriu câţiva inşi, nu ştiu dacă se pot număra pe degetele de la o mână. Dar băieţaşii în loc să îşi vadă de ograda lor, aşa cum ar fi şi ar fi fost cazul de mult, nu mai pot dormi de grija ortodocşilor, cum să îi ducă ei pe ortodocşi la "mântuire", cum să ne ilumineze ei pe noi cu "credinţa cea adevărată". Nu spun, până la o anumită limită, este tolerabilă prezenţa lor pe forum, dar dincolo de anumite limite devine intolerabilă chiar dacă este tolerată. Iar eu nu sunt nici pe departe singurul care am simţit şi sesizat aceste lucruri, mai sunt mulţi, dintre care unii au ales să vorbească, iar alţii să tacă. Calitatea unui forum ortodox depinde de prezenţa şi calitatea ortodocşilor, şi doar în măsură secundară şi marginală de prezenţa heterodocşilor.

Decebal nu am avut niciodata curiozitatea sa merg pe un forum catolic si prin urmare nu stiu care este situatia si nu am de ce sa comentez.Postarea mea,pe care ai ciopartit-o cum ai vrut tu ca sa fie doar un pretext pt ce aveai de spus,era intr-o alta tonalitate gandita.Oricum este doar un detaliu nesemnificativ,ce conteaza :) este ca ti-ai pus un vultur in loc de Pantokrator.Eu tot iti spun ca esti din ce in ce mai aproape de o teribila eroare,si au mai comis-o si altii,si in cazul tau ar fi chiar regretabil, ce fac altii ma intereseaza mai putin sau deloc,sunt arogant de selectiv dar nu am timp de pierdut.Ce nu inteleg eu este cum reusesti sa-ti canalizezi atentia for all the wrong reasons.Tu stii mai bine deci numai bine!

Uite că acum ţi-am făcut o scurtă dar relevantă informare despre cum decurg lucrurile pe forumurile "catolice", alea pe care "catolicii" (români, că la ei mă refer) le evită cu maximă perseverenţă şi asta pentru că nu mai au timp şi pentru ele din cauza timpului pe care îl petrec pe forumurile ortodoxe în scopuri de uniaţii forumistice, uniaţii personale sau, dacă merge, şi de grup. În rest nu mai vorbesc, că am spus destul lucrurilor pe nume în postarea precedentă.

De fapt nu era neapărat un Pantokrator, ci era cupola bazilicii "Sfânta Sofia" de la Constantinopol, cu o oarece trimitere la bogăţia de lumină ce inundă de sus în jos biserica. Din punctul meu de vedere, sau aşa cum înţeleg eu lucrurile, poate să fie un simbol pentru Lumina Dumnezeiască, Iisus Hristos, Înţelepciunea (Sofia) lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp o trimitere la ceea ce Lucian Blaga numea sofianic, caracterizat prin Transcendenţa care coboară.

Iar vulturul nu e vultur, ci este un pelican (am pus şi un ataşament), simbol vechi al Mântuitorului, prezent şi în cântarea Prohodului ce se cântă în Vinerea Răstignirii Domnului:

Ca un pelican,
Te-ai rănit în coasta Ta, Cuvinte;
Şi-ai dat viaţă l-ai Tăi fii, care au murit,
Vii izvoare peste dânşii răspândind. (Starea a doua)

sursa: http://asezamantulpantocrator.blogsp...sta-ta_26.html

Cât de frumoasă tâlcuirea Sfântului Maxim Mărturisitorul!
O, mii de mulţumiri, Decebal!

Decebal este foarte interesant ce ai postat,cand vrei poti,insa eu prefer o alta imagine,nu in antiteza ci in alt registru,cu alt mesaj,mai putin elenistic ca simbolism dar mai,,iudaic"ca si context sa spunem.Eu prefer imaginea unui tanar evreu cu ochii in lacrimi care,inconjurat de o multime entuziasta ce venea dinspre Muntele Maslinilor si care canta psalmi,intra in Ierusalim calare pe un magarus.Sper in curand sa-ti argumentez ce am spus pe larg,cum frumos ai facut tu.Numai bine.

Aici este în fapt diferenţa de percepţie şi de înţelegere până la urmă între Ortodoxie şi diversele forme de protestantism. Ortodoxia, cea adevărată, nu cea traficată de tot felul de vânzători şi comercianţi de har, are un asemenea grad de iniţiere dumnezeiască în tainele lucrurilor că vede Lumina Dumnezeiască a Transcendenţei divine în lăuntrul unui fenomen ca revelaţia lui Iisus Hristos! Aici este marea taină a Creştinismului Ortodox şi marea diferenţă în comparaţie cu alte "confesiuni creştine". Hristos nu este doar un legislator, de origine divină şi cu mesaj divin, nu este doar un Dumnezeu care a adus adevărata dreptate ce se primeşte prin har şi prin credinţă, nu este doar ascuns sub sacramente şi păstrat doar credinţei, ci este Lumină dumnezeiască şi îndumnezeitoare, "experimentabilă" la modul cel mai "simţit" cu putinţă. În virtutea acestei taine fundamentale a Ortodoxiei ea s-a recunoscut şi s-a definit mereu ca Ortodoxie, deci cu conştiinţa clară a ceea ce spune şi face. Dacă protestantismul propovăduieşte îndreptarea prin har şi prin credinţă, de fapt mai mult prin credinţă decât prin har, Ortodoxia propovăduieşte, pe lângă cele de mai sus, îndreptarea reală, ontologică bazată pe această Lumină, pe această Transcendenţă care coboară şi pătrunde în mod ontologic, deplin fiinţa umană şi dăruindu-i dreptatea efectivă, aceea de la Cruce şi de la Înviere, dar trăită, experimentată, pătrunzând la modul cel mai conştient, în anumite cazuri, fiinţa umană şi transformându-o. Nu este doar credinţă, nu este doar o îndreptare mai mult sau mai puţin declarativă, nu este doar sacrament, ci este Mister, Gnoză şi Îndumnezeire, Metanoie şi Transfigurare reale, Lumină Divină "pipăită" şi "încorporată" la modul cel mai concret!!

Cuvintele sfântului apostol Ioan "Ceea ce era de la'nceput, ceea ce noi am auzit, ceea ce cu ochii noştri am văzut, ceea ce am privit şi ceea ce mâinile noastre au pipăit despre Cuvântul Vieţii – şi viaţa s'a arătat, şi noi am văzut-o şi mărturisim, şi vă vestim viaţa de veci care la Tatăl era şi care nouă ni s'a arătat –, ceea ce am văzut şi ceea ce am auzit, aceea vă vestim şi vouă, pentru ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi; iar părtăşia noastră, din parte-ne, este cu Tatăl şi cu Fiul Său Iisus Hristos. (I Ioan 1, 1-3) nu sunt deci nişte simple cuvinte, ele, ca şi altele, vin în urma unor experienţe spirituale la care, este drept, mai puţini au avut acces. Şi nu este vorba, la sf Ioan, doar despre cunoaşterea lui Hristos aşa cum l-au cunoscut şi ceilalţi cât a fost cu ei; este mult mai mult, iar Ortodoxia este cea care a păstrat Tradiţia autentică pentru descifrarea unor astfel de fragmente ioaneice. Poate nu întâmplător spunea Serghei Bulgakov că biserica apuseană (catolică) este biserica lui Petru, iar biserica răsăriteană este biserica lui Ioan. Nu iau această zicere la modul absolut, dar pentru cine cunoaşte Ortodoxia din lăuntrul ei şi mai şi intră în contact cu formele apusene ale creştinismului, intuieşte şi ştie că este o bună doză de adevăr în cele spuse de Bulgakov.

Decebal am citit de cateva ori ce ai scris si sincer cred ca este un monolog al tau,nu are nici o treaba cu ce am scris eu.Aceea optica nu tine de protestantism,o iei pe aratura rau de tot,tine de istorie,daca aveai rabdare(bun-simt)si ma lasai sa explic filozof ramaneai.Pe scurt ai reusit sa-mi tai cheful de discutie da sa-ti spun in mare despre ce era vorba.La acel particular moment istoric Ierusalimul era epicentrul pentru ciocnirea a doua falii omenesti in conflict,un context exploziv si un moment al revelatiei divine mai presus de tot.Prima falie se numea Imperiul Roman,prototipul puterii lumesti abile,fara scrupule si fara mila.A doua falie era reprezentata de asteptarile religios-nationaliste ale unui segment important al evreilor care erau aproape de dat in clocot pt ca li-se cam umpluse paharul sa se intrebe cum este sa fie poporul ales si sa-i calce pe cap toti paganii.Contextul exploziv in iudaismele momentului(am zis ,,iudaisme"pt a sublinia caracterul compozit si diversificat ale tendintelor existente in perimetrul respectiv la acel moment)era dat pe de o parte de asteptarea unui Mesia de catre unii si de catre indoiala ce-i stapanea pe altii cand se gandeau la ca nu prea ar fi util sa te iei la tranta cu un monstru precum romanii.In tot acest context complex,cu predicatori intineranti si pseudo-profeti,cu zeloti si sectanti ai iudaismului,cu o situatie sociala si economica aproape de implozie apare un tanar evreu care prezinta tema lui Mesia dar schimbandu-i complet prezentarea intr-un mod unic si reconfigurand-o in jurul persoanei Sale.Solutia divina la toata aceasta situatie a fost un tanar pe un magarus.

Este viziunea divina umila si neasteptata in aparenta impotriva a tot ce-i lumesc si impotriva tuturor dementilor care cred ca-i pot dicta lui Dumnezeu conform viziunii lor de orice tip.Oricum mi-e clar ca vezi in clisee lucrurile,nici macar nu ai avut bunul simt sa astepti sa spun ce aveam de spus,ti-ai spus lectia fie ca avea legatura fie ca nu.De ce mi-as mai pierde in acest caz cand este evident ca nu esti deloc pregatit pt un dialog civilizat si cauti doar pretexte sa-ti spui poezia.Chiar simti nevoia sa conversam cand batii campii in cheie fixa cu ortodocsi vs protestanti pt ca in parametrii aceia functionezi in loc sa vezi ca te invitam cu bucurie la un dialog istoric,analtic,care nu avea chiar nici o treaba cu abordari protestante si nici macar nu era in antiteza.

Decebal credeam ca poti mai mult,dialoguri de acest tip iti scriu cu ochii inchisi.Daca asta este tot ce poti sa nu ne plictisim reciproc.Hai sa ne vedem fiecare de treaba noastra in pace,deja m-am plictisit si spun si ce m-a enervat,ma pregatisem sa discutam impreuna pe un plan mai amplu,istoric,sociologic,chiar ma interesa sa vii cu viziunea ortodoxa,aveam o bibliografie la care tu nu ai acces pe aici,chiar ma gandisem la un proiect in care eu veneam cu o parte si tu puneai viziunea ortodoxa dar ai reactionat cu ochelari de cal,gasind incadrari si adversitati unde eu nici macar nu gadeam asta.Nu ce ai scris este problema ci modul cum ai inteles sa demaram analiza,daca ai perceput ca era vorba de o analiza,si care mi-a aratat ca eram suficient de idealist ca sa sper la un dialog de substanta,chiar dificil ca si concept dar nu era pueril si ai fi avut toate momentele sa faci o adevarata demonstratie de eruditie ortodoxa.De aceea m-am plictisit deja nu pt ce ai scris ci pt cum ai gandit replica.

Exemplu:eu veneam cu analiza lui Gerd Theissen(,,The first followers of Jesus:a sociological analysis of the earliest christianity")si tu puteai sa te desfasori in voie cu analize ortodoxe din Parintii Apostolici,pe context,doctrina,caracteristici.Este un mic exemplu,eu nu imi pierd vremea sa te invit la dispute superficiale si retardate,iti apreciasem postarea si vroiam sa ridicam si mai mult nivelul pt ca aveam sentimentul ca poti mai mult ca altii si eram interesat si curios sa te vad la o analiza serioasa.Vrei dialoguri in care sa vorbesti singur sau sa te contrazici la infinit ?Esti invitatul meu pe mine cauta-ma cand vrei sa vorbim ceva cu adevarat interesant.Prima regula este sa-l lasi pe cel din fata ta sa-si spuna argumentele mai intai.Daca ti-as fi dat o prezentare din ,,The jewish world around the New Testament"a lui Bauckham ai fi putut la modul excelent sa-i faci o continuare ortodoxa de exceptie,ca sa se vada trecerea din matca iudaismului la dezvoltarea plenara,pe sistem lex orandi-lex credendi-lex vivendi,si puteai sa treci prin Didahia,Ipolit din Roma,Canoanele prin Clement,etc.Apoi ajungeai si la ce ai postat tu.

Pacat de tine,te multumesti cu putin.Fie dupa voia ta macabeule.

Nu cred că era obiectul firului de faţă ceea ce îţi propuneai dumneata, şi, dintr-un anumit punct de vedere chiar aşteptai prea multe de la unul ca mine. Însă reacţia dumitale de nemulţumire este exagerată; diferenţele între Ortodoxie şi protestantism, în orice formă ar fi el, sunt pur şi simplu prea mari ca să poţi dumneata a le cuprinde, de aceea te sfătuiesc să o laşi mai moale cu aroganţele, că nu e cazul. Pentru dumneata o fi o poezie, pentru noi sunt lucruri esenţiale care marchează hotare între oameni şi "confesiuni", hotare care nu se pot trece şi nu se vor trece, decât prin omogenizarea esenţială a teritoriilor; eu nu spun că nu au valoarea lor şi genul de discuţii pe care le apreciezi şi cu care eşti obişnuit, toată problema este că în Ortodoxie lucrurile sunt atacate direct la rădăcină.

Decebal sunt convins ca vei intelege ce iti voi spune acum.Cand Isus a propovaduit in Nazaret,in sinagoga,de sabat,a ales,deloc intimplator, un pasaj din Isaia care era chintesenta la ceea se intimpla printre evrei,prin EL,si ei nu vedeau,tot captivi erau dpdv mental in paradigma lor desi Imparatia era printre ei.Desi stiau semnificatia respectivului pasaj in contextul VT nu au putut crede si intelege ca se intimpla in fata lor,noul exod din intelegerea lor stramta catre viziunea divina, dar altfel decat isi imaginasera ei.Cand Isus a vorbit multimilor despre Ioan Botezatorul i-a intrebat daca au venit sa vada o trestie clatinata de vant.In perioada respectiva Herod Antipas batea monede proprii si intrucat era o intreaga tensiune cu privire la posibilitatea de a figura un chip uman pe ele Herod si-a ales drept simbol o trestie care creste langa Marea Galileii.Intrebarea lui Isus,desi criptica,era evidenta:ii intreba pe oameni daca au venit sa vada in Ioan un eliberator omenesc,un mesia strict lumesc,daca vor sa vada un alt lider precum cel pe care il aveau deja si care,prin orice mijloace,isi dorea sa obtina recunoasterea regimului sau ca fiind intruchiparea voii lui Dumnezeu.Pe cei care nu intelegeau i-a trimis la cei ce purtau haine moi si stateau in palate,la puterea care corupe prin amagiri de compromisuri sociale sau nationale,prin orice metoda care,ca un anestezic,le domoleste dorinta si le ucide setea de intelegere dar care le satisface ambitiile omenesti.Cu asta se ocupa lumea.Pentru restul,care aveau urechi de auzit,Isus a citat din Malachi 3:1 si orice evreu stia mesajul limpede precum cristalul semnificatia acelui pasaj profetic,era o directa critica,in contextul propovaduirii lui Ioan,la adresa oricarei autoritati lumesti care in mod fals se erija in ceea ce doar un profet al Domnului putea sa fie si sa anunte,mai presus de asteptarile lor si intelegerea lor.

Tu,pe acest forum,cand critici aspecte cu privire la modul cum cei din credinta ta inteleg si practica anumite aspecte te integrezi in nobila mostenire lasata de evrei crestinismului,critica din interior insa aici ai trei aspecte de care trebuie sa tii cont:cine esti,care este calea pe care o arati si in numele cui o faci.Daca ai o critica precum cea de mai sus atunci oamenii s-ar putea sa inteleaga sau nu dar cu siguranta genul acesta de atitudine te va duce la un conflict deschis cu cei pe care-i critici.Un om isi asuma asa ceva doar cand este sigur de chemarea,de vocatia lui.Pe mine ma intereseaza profund nu valurile de la suprafata acestei abordari ci esenta ei,mecanismul si logica ei interna pentru ca acolo este o samanta unica,transformatoare ca si viziune.Oamenii cand vorbesc despre dreptate vizualizeaza,in principal,caracterul ei retributiv,ca si evreii de pe vremea lui Isus,impartirea si aplicarea pedepsei.Insa Imparatia in viziunea lui Isus,cred eu,pune in evidenta in primul rand(tocmai asta le arata in acel citat din Isaia)caracterul ei,al dreptatii,distributiv,de raspandire in primul rand a milei si iertarii si acesta cred este minunatul imn al sperantei unei intregi umanitati.

Eu cand citesc criticile tale m-a interesat sa vad pana la ce nivel mergi si ce oferi,ce viziune,daca ar fi fost una strict fariseica(intensificarea respectarii normelor,separatism si ingustime nationala,apararea cu ghearele a oricarei traditii redundante dar exterior stralucitoare,cam acestea erau solutiile lor in iudaismele momentului)strict eseniana(o mica minoritate,ce se rupe de lume,sunt ramasita aleasa,un portdrapel al fiilor luminii printre toti restul care sunt fii intunericului de-a valma)sau zelota(grabirea venirii Imparatiei prin actiuni concrete si violente pe principiul ,,cine nu este cu noi este impotriva noastra")atunci cu siguranta nu as fi auzit nimic nou.Eu am fost curios,si sunt in continuare,sa vad ce critica interna practici pentru ca exista una singura corecta,precum a lui Isus din Nazaret dar este o uriasa provocare sa poti urma acest tip de critica,pt ca este radicala si in mesaj si in traire.

Voi urmari cu mare interes ce vei posta in viitor,nu exclud niciodata posibilitatea de a invata ceva nou.Numai bine.

După cum merg lucrurile cred că domnu Mihnea, când se va întoarce, dacă o va mai face, la anu', cred că nu va mai găsi pe nimeni pe forum. Sau va mai găsi vreo câţiva postaci, marea majoritate mediocri şi submediocri. Dar care o fac pe ortodocşii, pe creştinii, bieţii de ei. Strigă în gura mare, bieţii de ei, că ei sunt creştinii, ei sunt ortodocşii. Mare Ţi-e grădina, Doamne, şi mulţi ipocriţi, perverşi, prefăcuţi şi mincinoşi au mai intrat în ea, uzurpând locurile de drept ale altora; dar va veni vremea, şi mult nu mai este, să fie aruncaţi afară aceia care, şi uzurpatori, s-au mai şi aşezat, cu multul "obraz" pe care îl au, la locurile din faţă, şi culmea acum pretind cu acelaşi "obraz" că locurile chiar sunt ale lor şi că li se cuvin. Dar viermele nu doarme şi ceasul căderii lor va veni. Curând, mai curând decât îşi imaginează ei, vai ...

Decebal,

În calitate de creștin ortodox ar trebui să speri la mîntuirea celor care păcătuiesc frecvent și metodic pe forum și nu numai. Invocarea cît mai grabnică a Judecății pentru despărțirea oamenilor celor înrăiți de cei de-a dreapta mi se pare o atitudine anticreștină, condamnatoare.

Folosește-ți resursele și fă lumină în casa sufletelor lor, radiază dragoste și bunătate, fii tu un exemplu de urmat ca ei singuri să se rușineze venindu-și în fire și să se întoarcă la Hristos. Asta presupune mai puțină ironie, cuvinte alese cu mai multă grijă, ca să nu-i provoci pe cei mai slabi ispitindu-i cu duritatea tăioasă care este prezentă în prea multe din postările tale.

Sper că vei accepta îndemnul și critica mea ca venind din partea unui frate care îți dorește numai binele.

Acum că "domnul" Cezar a fost retras temporar pe banca de rezerve, mai rămâne doar în sarcina laureistifter sarcina de ţucălară literară a lui domnu Mihnea, cel puţin până când se va întoarce ţucălaru' şef, ce-i drept el fiind totuşi mai cu talent literar şi mai şmecher şi manipulator la învârtirea condeiului. Dar până se va întoarce manipulatoru' şi ţucălaru' şef, să vedem ce va mai produce ucenica întru literaţie ţucălardo-manipulator-ecumenistă.

Tu suferi că nu eşti băgat în seamă? Sau ce?

Sigur e o componenta importanta.