Nu, m-ai inteles gresit. Vreau sa spun ca cel sarac cade usor in necredinta, este mai vulnerabil, esecuri peste esecuri ii imputineaza credinta.
Nu stiu, acum, ce sa zic.
Dar ai dreptate, ca la saraci a prins mesajul crestin intotdeauna mai bine decat la cei bogati.

Pro capital
 

Pe mine m-a socat cum sunt condamnati cei care au bani!

Nu mai caut in urma, din ce-mi aduc aminte Dobrin a spus ca e un lucru rau sa ai mai multe apartamente in scopul profitului.
Raspunsul meu:
Cu banii castigati poti face trei lucruri: ii dai, ii cheltuiesti sau ii investesti.
Romanii tind catre varianta 2!
Apartamente, terenuri, case sunt investitii. Nu sunt furate, ci cumparate cu bani, uneori cu sacrificii. Pt. ele amani placerea imediata (cheltuirea banilor).
Apoi platesti impozit pt acea proprietate plus impozit pt venitul din folosirea ei! Care nu este putin.
Astfel iti faci si datoria catre societate ( ceea ce nu se intampla cand cheltuiesti).
De unde acest dispret pt cei care au case?
Ce este imoral in asta?

Credinţa şi creştinismul a prins mai bine la cei săraci tocmai din aceste motive enumerate de tine mai sus. Ei se simt mai vulnerabili, au mai mare nevoie de ajutor, duc o luptă continuă cu grija zilei de mâine. Şi e o luptă grea. Aşa că e mult mai uşor pentru ei să se lase pe mâna lui dumnezeu. Credinţa le dă speranţa că într-o zi le va fi mai bine. Desigur, când văd că nu le merge, sau cel puţin nu întotdeauna, tot ei sunt primii care se leapădă de credinţă, aşa cum bine ai punctat şi tu mai sus.

Sinaxarul este plin de sfinţi săraci, ca Petru şi Andrei, Iacob şi Ioan, care dacă nu prindeau într-o zi peşte nu aveau ce să pună pe masă. Este loc în el şi pentru sfinţi cu punga plină, precum Iosif din Arimateea, Nicodim, Maria Magdalena. Toţi sfinţii, bogaţi şi săraci, Îl laudă împreună pe Domnul nostru în Cer. Noi facem asta, pe pământ ?

Pro capital 2
 

Florin Ionut a spus ceva incredibil: sa se ia de la bogati si sa se dea la saraci.
Trecand peste faptul ca este o injustitie si istoria a demontrat hidosenia acestei idei, vreau totusi sa remarc ca se platesc IMPOZITE pt protejarea saracilor!
Toti platim pt aceasta!
Unde sunt banii?


Revenind, bogatii sunt necesari, cu cat mai multi, cu atat mai bine. Important e sa fie multi.
Eu am lucrat intr-o firma a unei femei. Prin forte proprii (ca la revolutie avea nada) a dezvoltat o companie profitabila si deoarece producea ceva, sustinea financiar multi oameni.
Cand atatia oameni aveau salariu datorita ei, ar fi normal sa pretind sa-si dea averea? Sau sa-I spun ca ajunge in iad? (e credincioasa).

Nu intelegeti un lucru Esential: cand faci banii sa circule, cand investesti, cand vrei sa cresti.. ITI ASUMI UN RISC!
Toata lumea vrea banii (sau in mod ipocrit vrem sa nu aiba nici ala), dar cine-si asuma riscurile???
Noptile nedormite? Pierderile financiare? Teama ca trebuie sa disponibilizezi oamenii daca lucrurile nu merg?


Usor sa vezi ca doar ca omul are cosul plin la magazin.

Pro capital 3
 

Ma refer tot la ideea lui Florin Ionut de a lua de la bogati si a da la saraci.

Intrebare: ce face omul (romanul) cand se vede cu banul in mana?
Raspuns: cheltuie!

Cati sunt interesati sa puna piatra pe piatra si sa construiasca ceva solid prin care sa-I ajute si pe altii?
Poate ca multi oameni nu sunt "pregatiti" a avea bani. Dupa cum ne arata nebunia creditelor, faptul ca unii au masina mai scumpe decat casa (exagerez, dar prindeti ideea).

Intamplare (pt exemplificarea mentalitatii actuale):
Vizitam o prietena (instarita) si in timp ce ea era in bucatarie, vad o geanta Burberry. Imi amintesc ca ea mentionase de o geanta Burberry primita cadou si spun cu voce tare ( sa ma auda din bucatarie): "foarte frumoasa geanta ai primit. Mie nu prea imi plac lucrurile Burberry, dar aceasta este deosebita!"
In momentul acela se deschide usa baii si menajera (nici nu stiam ca este o femeie de serviciu in casa), cu peria de spalat wc-ul in mana, imi raspunde:
"multumesc mult! Cadou de la iubit! Dar cum de ati stiut?"
Era geanta femeii care venea uneori sa curete.

S-a instituit ideea ca banii sunt facuti pt a fi cheltuiti pe lucruri (care te fac fericit? Oare?)
Cat timp banii sunt folositi cu rost, nu cred ca dauneaza prea mult.

Scuze pt erori in text, nu le pot corecta de pe mobil.

Pro capital 4
 

Il intreb tot pe Florin: unde sunt banii pe care ii produce multinationalei pt care lucreaza? Ca de aceea este angajat, pt ca contribuie la profit. Vede traseul banilor? Raman ei in tara, macar?

Eu cand lucram pt un roman (bogat?) vedeam si ce se intampla cu profitul. Reinvestea.
Nu te gandi ca pt nevoi personale se consuma multi bani.

Dar "multinationalele" acelea la care viseaza saracul, ce fac cu banii? Ii folosesc la propasirea Romaniei, cumva?

Eu asa vad lucrurile: e nevoie de romani bogati (cinstiti, desigur) pt ca banii sa ramana in tara.
Deocamdata multi bani provin tocmai de la romanii care muncesc peste hotare (dar sunt si aceia rau-vorbiti, fara a se intelege ca au rol pozitiv prin banii care-I aduc acasa).

Eeei Anna draga, pai asta LE DAUNEAZA si mai mult. :15:Pai de ce sa investesti cand poti sa ii dai saracilor?( sa ramai si tu sarac)De ce sa ii investesti cand e nociv sa dobandesti mai mult decat strictul necesar?( ca sa fi si tu sarac)De ce sa proliferezi, ca doar asta iti aduce si mai mult profit?Pai de ce sa-i folosesti cu rost, cand poti sa-i folosesti fara rost cheltuindu-i ca sa ramai apoi sarac?

Sincer, comentariile astea anti-capital mie imi inspira invidie mascata..

Oameni buni, de cand este bogatia un pacat si saracia o virtute?

Mantuitorul cand a spus "Ca mai usor va fi pentru camila sa treaca prin urechea unui ac decat bogatului in Imparatia Cerurilor" , se referea, contextual, la bogatii care isi lipesc inima de averile lor.

Fie bogat, fie sarac, Domnul ne va judeca pentru talantii inmultiti sau ascunsi!

As zice ca ti-ar şade bine la Guvern.:-)Nu la asta desigur care ne-a dus in cap, ci la unul care sa scoata tara din mocirla..

Despre zilele noastre un lucru mi-e clar: traim vremuri tulburi, care ne tulbura si pe noi...
In trecut oamenii erau mai dintr-o bucata, probabil pentru ca nu erau tentati la tot pasul cu tot felul de promisiuni mai mult sau mai putin amagitoare. Supraoferta de azi are darul sigur de a produce zapaceala si neliniste.
Chiar si reclamele, de care nu scapa nici un posesor de tv, constituie o supraoferta, caci se pare ca mintea noastra nu face mare deosebire intre o masina pe care o tii in curte si una de la televizor.
ca urmare, tot mai multi traiesc efectiv din iluzia oferita de "civilizatia imaginii". Si cum, pana la urma simt diferenta intre fascinatia iluziei si lama aspra a realitatii, se pun apoi pe fortat ca sa recupereze timpul pierdut cu imaginatul si devin cinici, brutali, disperati, nesimtiti etc.
Dar in trecut, ziceam, lucrurile erau mai din topor. Voi da aici un exemplu de om care nu si-a pierdut credinta ca urmare a loviturilor primite, ci dimpotriva, si-a intarit-o. A trait la iceputul secolului trecut, in satul unde m-am nascut eu (in Baragan), stiu povestea lui din auzitele din batrani.
Cand era tanar a dus-o bine, s-a casatorit cu o fata foarte credincioasa si harnica dar si cam bolnavicioasa. Ea mergea duminica la biserica, de era furtuna sau arsita, viscol sau pur si simplu chiar cand era foarte bolnava. El isi vedea de treburi pe acasa. Dupa cativa ani de casnicie le-a murit primul copil, bolnav, apoi li s-a imbolnavit fata cea mai mare de tuberculoza si s-au chinuit cu totii pana cand fata a implinit 20 ani, cand a si murit. Apoi a ramas el insusi cu un betesug din razboi, ii inghetasera degetele picioarelor si a suferit amputarea catorva degete. Apoi nevasta s-a imbolnavit (stiu doar ca bolea neincetat, neputind sa se mai ridice din pat) si nu mai putea pregati nimic pentru biserica, nu mai putea imparti pomeni etc. O ducea el cu caruta in satul vecin (am omis sa spun ca in satul nostru nu era construita inca o biserica).
Cu vremea a inceput sa devina mai atent cu indatoririle lui de crestin. A preluat in totalitate grijile gospodariei si ale cresterii copiilor, plus ingrijirea sotiei bolnave. Ii ducea pe copiii mai mici din satul nostru la scoala (tot in satul vecin), cu caruta. O insotea pe nevasta la biserica si nu mai iesea deloc in timpul slujbei. Invatase tipicul slujbelor la fel de bine ca sotia lui.
Asa au trecut niste ani pana cand i-a murit si sotia. Ramasese singur cu 2 copii (un baiat si o fata) si nu s-a mai recasatorit niciodata.
Fetei ii placea si ei la biserica, si ii placea sa citeasca. Seara si in noptile lungi de iarna copila ii citea din Biblie (el era analfabet). Asa de mult a vrut sa citeasca singur din Scriptura incat a invatat de la invatator (caruia ii facea treaba prin curte pentru a-si plati meditatiile) sa citeasca si sa scrie. Avea peste 50 de ani cand a depasit analfabetismul.
In al doilea razboi a ramas fara ultimul baiat, mort pe front. Tatal si fiica traversau de acum si mai des valea dintre satele vecine, nelipsind la nici o slujba din biserica.
Apoi i-a intrat lui in cap o idee cum ca vrea sa fie primar. Nu stia nimeni de ce. A facut ce a facut si intr-o zi a fost ales primar.
Am auzit ca a izbutit sa stranga bani de la fiecare familie, chiar si de la nevoiasi, pana cand a putut demara constructia a doua cladiri situate visavis in centrul satului: Biserica si Scoala, ca sa nu mai mearga oamenii in satul vecin.
Numele lui este trecut cu litere aurite la intrarea in biserica din satul meu - Niculae Cucos.
Scoala a gazduit cu anii mii de copii (cand eram elev acolo eram clase paralele, chiar pana la C). Doar in ultimul timp, sunt asa putini oameni in sat ca elevii (sunt vreo 10 in toata scoala) merg iarasi in satul vecin.
Acest om a trecut de zeci de ani la Domnul, fiind considerat, din cate stiu, un model de crestin de catre cei din sat. Din el vor fi ramas, desigur, doar semnele efemerului vietuirii noastre pamantesti... Dar langa mormantul lui inca stau drepte, fata in fata, Biserica si Scoala.
Si, va marturisesc, sunt foarte frumoase! Biserica e una dintre cele mai generoase, din cate cunosc, pentru cantarile noastre.
Nu, asadar: saracia si necazurile nu duc obligatoriu la pierderea credintei. Pentru strabunul meu despre care am scris aici, necazurile au fost exact trambulina pe care a batut pentru a fi mai aproape de Bunul Dumnezeu.
Cu siguranta neamul nostru are mii si mii de oameni care sunt exemple de adevarata vietuire crestineasca. Dumnezeu sa ne poarte pe urmele credintei, nadejdii neincetate si iubirii lor.

Foarte bine punctat! :41:

De acord cu tine.
La general bogatia nu este pacat si saracia nu este virtute. Adevarat.
Dar atunci cand bogatul isi lipeste inima de averile lui, cum bine spui, atunci bogatia devine pacat. Exact la asta m-am referit si eu.
Iar atunci cand saracia este de buna voie atunci ea devine o virtute.
Calugarul cand pleaca la manastire temelia este saracia de buna voie si cununia cu Hristos.

Iar atunci cand investesti si investesti si faci profit pe spinarea saracilor nu mai este o virtute.
Cum altfel s-ar numi ceea ce face bogatul care inchiriaza o casa saracului pe o suma mai mare decat venitul lui? Iar saracul munceste, el, mama si copilul ca sa poata sa plateasca un acoperis deasupra capului lor.
Stiu cazuri concrete care au luat case prin imprumut din banca si au inchiriat la cei fara case cu pretul ratei. Iata cum si-a cumparat casa cu banutul muncit de sarac. Ba nici nu accepta o zi intarziere, cand saracul nu primeste la timp salariul, ca nu il intereseaza ca are de platit banca.
Sa nu intram in amanunt sa spunem ca bogatul are usile deschise la orice, usor, pe cand saracul le are mai mereu inchise.
Cu adevarat asta ne invata si Hristos. Mare lucru ca un bogat sa intre in imparatia cerurilor.

Un parinte batran din Sfantul Munte a povestit urmatoarea intamplare: atunci cand un crestin evlavios si sarac a murit, s-a dus dupa judecata cu ingerul sau spre rai. Tot atunci se indrepta spre rai un foarte bogat om si avea cu el un alai de ingeri care il conduceau. Si saracul a intrebat ingerul sau: cum se face ca eu, care m-am nevoit atat de mult in saracie si m-am pastrat curat merg in rai cu tine doar, iar acest bogat care a avut bogatii multe merge in rai cu un alai de ingeri?
Si ingerul i-a raspuns: acest bogat a trebuit sa aiba de trei ori mai multa virtute decat tine ca sa poata sa ajunga in rai. Si pentru ca a avut, iata cum alai de ingeri il insotesc. Ca este cu adevarat greu ca un bogat sa ajunga in rai.

Fiecare bogat ar trebui sa se gandeasca bine unde se situeaza el exact in fata lui Dumnezeu.

Ca de altfel si fiecare sarac sa se gandeasca bine daca i-a slabit credinta din prea multa saracie.

In Bucuresti salariile chiar daca sunt un pic mai saltate si cheltuielile sunt pe masura ,de ex.transportul in comun ,in provincie nefiind necesar intotdeauna.
Daca toata lumea ar face facultate unde s-ar ajunge?
E nevoie si de constructori ,de lacatusi ,mecanici ,vanzatori.
E adevarat ca saracia de multe ori e cauzata si de nemunca si vicii.
La tara mai ales daca ai putin pamant poti cultiva legume si poti trai din asta.
Dar oamenii tot saraci raman.
Dar unde e credinta e si ajutor ,de altfel nu spune psalmistul "cel ce ridici pe cel lipsit din gunoi" ?
Iov isi pierduse toate averile si le-a dobandit intreit datorita unei credintei foarte mari.

Iarta-ma !!
 

Nu cred ca Domnul se supara pentru asa ceva, fa milostenie si fi smerit cu inima chiar daca o cumperi. Multumeste-i Domnului pentru bunatatea Sa ca ai putut sa o cumperi. Pace tuturor si iertati-ma daca v-am gresit !!

Pai exact asta am spus si eu intr-un post mai devreme. Ca cheltuieli in Bucuresti sunt mai mari cu transportul si de aceea sunt salariile un pic mai saltate. Si exact asta am spus si eu ca nu toti oamenii au facultati atunci cand era dat exemplul unei femei de serviciu cu salar de 680 lei.
Cu tara, asa e, numai ca nu toti au tara. Multi sunt oraseni din tata in fiu.

Uite ce spune sectorul bugetar al tarii - publicat astazi 31 mai 2011:

"Si daca preturile cresc........
De se cutremur plopii,
E ca de paine si salam
Sa nu te mai apropii!
Si daca mandrul nostru leu
E astazi cat pisica........
E ca sa nu te mai alegi
In viata cu nimica!
Si daca ne-aruncam in lac
Strafundu-i atingandu-l,
E ca durerea sa-mi descarc
Ministrul injurandu-l.........
Si daca banii nu ne ajung
De trece ziua, luna.....
E ca aminte sa-mi aduc
De Boc intotdeauna.
.....''Sa traiti bine,'' (Blestem contemporan)

La Bucuresti viata este mai scumpa, adevarat, dar nu din pricina costurilor transportului in comun, al alimentelor, combustibilul auto, sau a intretinerii pt ca acestea sunt la fel ca in provincie, as indrazni sa spun ca sunt mai mici la Bucuresti. Eu compar Bucurestiul cu "provincia" Brasov... unde pretul unui bilet este RAT este 1.5 lei pe cand la Bucuresti este, daca nu ma insel, 1.3 lei sau cel mult 1.5. Nu stiu biletul de metrou cat costa dar nu cred ca mai mult de 1.5 lei. Un abonament rat pe toate liniile, la Bv. costa 80 lei / luna. Alimentele sunt la acelasi pret asta stiu ca fiica mea locuieste temporar la Bucuresti. De asemenea, intretinerea este mai ieftina la Bucuresti decat la Bv.
La capitala este mai scumpa viata de lux. Adica: calatoria cu taxi, iesitul in oras la o cafea sau un ceai, in general distractiile... hainele de firma, etc.
Cat priveste "norocul" celor din provincie care pot merge si pe jos, este discutabil... Nu toate "provinciile" sunt de suprafete masurabile cu piciorul. Desi ideia este buna, mersul pe jos mentine conditia fizica, sanatatea... Dar ce ne facem noi cei care lucram in afara orasului. Eu, de ex, schimb doua autobuze pana la serviciu. Nu-mi pot sa merg pe jos...
Iar viata la tara pt a economisi, este greu de imaginat. Vorbesc doar cei care nu au trait la tara. O gradina de legume, cateva gaini si un porc nu-ti rezolva problemele traiului, nici macar problemele alimentatiei nu sunt rezolvate traind la tara.
Suntem multi saraci, mai saraci decat stim. Saracia asta a noastra nu ne este de lauda dar nici de rusine. Oamenii nu pasesc in lume pe picior de egalitate. Egali suntem doar in fata lui Dumnezeu. Altfel nu. Suntem urati sau frumosi fizic, suntem sanatosi sau bolnaviciosi, prosti sau urati, talentati sau nu, bogati sau saraci, curajosi sau fricosi. Numai Dumnezeu stie dece suntem atat de diferiti unii de altii. Ceea ce trebuie sa avem, indiferent de conditia sau pozitia noastra in societate, este DEMNITATEA si iubirea de natie.

Asa este. Si cu toate ca suntem diferiti pe toti ne cheama la El pe toti ne vrea desavarsiti.

Da, Dobrin7m, Domnul ne cheama dar noi ne cam codim... Am vrea si masina de lux si sa ajungem lsi a El. Nu ca nu s-ar putea, dar odata ce am dat de gustul banului al luxului, multi dintre noi ne transformam, ne schimbam. Este oripilant! Da-i unui om modest, credincios si evlavios, da-i bani, masina si casa luxoasa si ai sa vezi ca nu-l mai recunosti. Banul este un 'catalizator". Cum intra el, maria sa banul, in viata noastra, incep cu mare viteza niste "reactii chimice" la nivelul gandirii, de zici ca nu-i adevarat, reactii chimice cu emanare de "mofturi" si 'pretentii" care mai de care:
...Mi se pare ca Loganul nu "mai trage".. . ca "ce? asta-i masina, dom'ne?... pai e inuman sa calatoresti cu o hodoroaga!" Tot, absolut tot ,ce era bun, frumos si suficient inainte, acum, cand am bani, este "inuman"...
Daca vrei sa "strici" un om modest si credincios si la locul lui, da-i bani, multi bani.
Oricat ar incerca cineva sa demonstreze ca bogatul poate fi si un adevarat credincios, nu va reusi. Nu exista posesori de averi care sa fie buni crestini. Acestia au grija averii lor pt care tremura si nu poti avea doi stapani: si pe Dumnezeu si banul.
Dar, Dumnezeu nu-i lasa nici pe ei sa moara fara o "ocazie" de mantiure si nici pe saraci sa moara de foame

Ai dreptate. Si absolut toti se comporta la fel cand dau de bani.
Poate de aceea eu de pilda, cand am avut masina, mi-a furat-o, cand am avut bani, i-am pierdut, cand am avut averi s-au imputinat.
Ca sa nu ma pierd. Si sincer acum am ajuns la momentul in care spun: nu mai vreau nimic decat strictul necesar sa imi duc zilele cate or mai fi. Si de o vrea Bunul Dumnezeu sa am mai mult sa fie pentru copiii mei si pentru ceilalti care or fi.

Mie mi se pare oripilant sa vorbesti in numele altora la acest mod. Ai fost vreodata intr-o astfel de situatie si ai trait asemenea metamorfozari?

Sfantul si dreptul Iov te contrazice..

Ca sa glumesc putin,da eu mi-as dori sa ajung la Domnul,insa nu atat de repede,de aceea ma gandesc cand spun o masina buna calitativ si la un plus de siguranta,pe care nu ti le dau o Dacie,Matiz,Tico...sau poate un Trabant .:)
Nu mi-as dori ceva de lux,insa in momentul cand se va pune problema sa imi cumpar o masina,as prefera sa dau un ban in plus pe una incapatoare si in acelasi timp stabila,mai sigura etc.

explicatie !
 

eu sunt clujean ! si in orasul meu,ziceam ca nu prea vad oameni sarmani ,dimpotriva !
poate in alte locuri ale tarii sunt, nu stiu, or fi ! da eu vorbeam de orasul meu, de cca. 700.000 de locuitori !

da parca vad multe terenuri nelucrate, imasuri necosite !
chiar si om sarman , care nu are nimica, ar putea lua un teren pustiu si sa-l coseasca, sa-l semene,sa tina o vaca, un porc !

tatal meu a fost copil de taran,cand Romania era Regat,si mi-a povestit ca taranii traiau foarte bine, si nu le trebuia nimic in plus fata de ce aveau !
disciplina si ordinea la sate era mentinuta de temuta jandarmerie regala !

au venit comunistii si i-au bagat pe tarani in blocuri la orase...dezastu nostru national !!!
baiu asta il tragem si acuma,din pacate,e baiu taranului dezradacinat...rupt de traditia sacra a satului ancestral romanesc !
cuvantul taran, e peiorativ deja, e de batjocura,in loc sa fie de mandrie !
vai noua !
si ne mai vaitam ca suntem saraci...pai se vede de ce !

Melisa, din pacate, am fost intr-o astfel de situatie si am simtit in mine aceasta metamosfoza. Dar sti cand am simtit ca banul m-a schimbat? In momentul in care l-am pierdut si cand am ajuns la fel ca inainte de a-l primi.
In decursul timpului am cunoscut oameni in care am vazut acea schimbare despre care vorbeam, crede-ma. Cel putin dupa revolutie, cand nu mai eram "la fel" de egali (de saraci...) am fost uimita sa vad aceste schimbari. Insa cu oamenii care se nasc bogati, di familii bogate, nu se intampla "metamorfoze" ei nu au variatii in comportament nici macar atunci cand saracesc.
Draga mea, Dreptul Iov este unic, este un IDEAL spre care tindem si noi. Si sa dea Domnul sa putem fi ca el. Dar da, ai dreptate dreptul Iov ma contrazice... dar numai el.

Poate or fi pensionari sarmani,asa cum ziceti dvs, dar va intreb: copii lor unde sunt sa-i ajute ???
copii trebuie sa-si ajute parintii ,nu ???
iar despre oamenii tineri,sanatosi, si care se viata de saracie, dati-mi voie sa nu le plang prea tare de mila !
stim noi de ce !
suntem in epoca capitalismului, o epoca pragmatica, care te pune sa iti schimbi total meseria si obiceiurile, pentru a obtine un castig mai mare !
nu castigi cu meseria ta, imediat te duci sai faci cu totul altceva, ce cere piata: montezi gresie si fainta,te recalifici pe ceva ce simti ca merita...etc...
castigul va veni si el in raport direct cu seriozitatea si efortul depus !

:) Ai dreptate. Daca vorbim de siguranta si interior incapator la o masina, avem o motivatie pertinenta sa ne dorim o clasa superioara. Corect.
...Dar fara manele!

@ knight
Iti inteleg punctul de vedere si pe undeva ai dreptate.
Si eu am avut bunici la tara. Casa lor paraginita a fost luata de o verisoara care a renuntat la jobul de la oras si s-a apucat de gradinarit.
A inflorit totul sub mana ei, dar nu e de ajuns. Tot e necesar ca cineva sa castige bani in familie.
Lucrurile s-au schimbat, nici eu nu sunt f la curent dar.. Nu este asa ca nu ai voie sa tai porcul in gospodarie ci trebuie dus la abator? ( prevederi europene). Cat despre vanzarea de lapte, Branza, oua .. exista o politica de descurajare a cumpararii de la tarani (ca nu este sanatos, ca laptele nu e pasteurizat, ca oul are salmonela sau whatever!).
Nu exagerez deloc. Cu multi ani in urma cand lucram in marketing citeam rapoarte europene care spuneau ca in Romania oamenii trebuie sa consume x (Citra exacta sau procent) mai putina telemea, de ex. De ce? Ca sa intre branza kraft si altele pe piata. Se vorbea clar de masuri de schimbare a mentalitatii fata de produse neprocesate ( de la tarani), despre beneficiile consumului branzei procesate (cost, locuri de munca etc).

Viitorul nu e roz.

Pasul urmator este interzicerea cultivarii legumelor. In Sua exista deja lege, nu am timp acum, dar revin cu ea.

ADEVARAT! Subscriu ! ... dar este tragic...

Da, dar ce treabă are asta cu creștinismul?

pt Daniel
o masina de 20000 de euro este un obiect de lux?

Şi eu sunt clujeancă. Hai că-ţi arăt eu oameni sărmani, dacă vrei! Că sunt destui, mult mai mulţi decât îţi închipui tu.
Să "ia" cineva un teren pustiu? Dar ce, terenurile se iau aşa... "eu l-am găsit primul, e al meu"? Chiar şi terenul ăla pustiu aparţine cuiva, dacă nu unei persoane fizice, atunci statului. Nu te poţi apuca să plantezi ceva sau să creşti o vacă unde ai chef.

Păi are, Căline. Că, aparent, nu poţi fi un bun creştin dacă încerci să îţi asiguri un trai decent, în care să nu ai grija zilei de mâine.

Într-adevăr, Iisus a spus:
"Nu purtaţi grijă pentru viaţa voastră ce veţi mânca şi ce veţi bea, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca! Oare nu este viaţa mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea? Priviţi la păsările cerului că nu seamănă nici nu seceră, nici nu adună în hambare, şi Tatăl vostru Cel Ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai mult decât ele? "
(Matei 6. 25-27)....
"Iar de îmbrăcăminte de ce purtaţi grijă? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc; nu se ostenesc, nici nu torc, dar vă spun Eu vouă că nici Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei! Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu aşa o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Aşadar, nu vă îngrijoraţi spunând: Ce vom mânca? Sau: Ce vom bea? Sau: Cu ce ne vom îmbrăca? Deoarece pe toate acestea păgânii le caută; că ştieTatăl vostru Cel Ceresc că aveţi nevoie de toate acestea"
(Matei6. 28-32).


Dar Sfântul Apostol Pavel a spus că "dacă cineva nu vrea să muncească, acela să nu mănânce" (11 Tesaloniceni 3.10).

Aşadar, a fi credincios nu înseamnă a sta cu burta în sus şi a aştepta să-ţi arunce Dumnezeu pâinea din cer. Aia se cheamă lene şi prostie. Munceşti, îţi asiguri hrana şi acoperişul, iar asta nu e niciun păcat.

Vorbele lui Iisus, pe care le-am citat mai sus, nu trebuie luate ad literam. Mie îmi plac foarte mult, dar mă gândesc la ele cu sens conotativ. Cred că ce vrea El să spună e faptul că nu trebuie să ne punem să adunăm averi, să ne lăfăim în bani, numai aşa, de dragul banului. Îţi asiguri strictul necesar şi gata. Or în ziua de azi, maşina intră la "strictul necesar". Cât despre averi, le poţi aduna, poţi face economii, pentru copiii tăi, ca să aibă cu ce porni în viaţă.

Nu și da!
Depinde de proprietar și disponibilitatea sa financiară de a o întreține ulterior cumpărării. Dezechilibrează bugetul familiei? Sclav al mașinii? Sclav al propriilor averi, în definitiv? Sau stăpânul lor? That is the question!

Referitor la aceste vorbe, Părintele Galeriu spunea că traducerea corectă ar fi: „Îngrijiţi-vă (de cele necesare vieţii), dar nu vă îngrijoraţi (aveţi încredere în Dumnezeu)”.
Cu privire la maşină, întrebarea se referea, totuşi, la preţul ei, adică la o maşină mai scumpă decât au cei mai mulţi dintre noi.

adica are ceva daca imi iau un Passat, de exemplu, de peste 20000 de euro?

Nu eu trebuie să judec. Aş putea, eventual, să mă judec pe mine. Dar mi-am exprimat părerea în câteva răspunsuri de la începutul topicului.

Nici una , si tocmai de aceea a fost creat thread-ul la Generalitati , unde poti vorbi vrute si nevrute ! Topicul " Generalitati " , reprezinta in structura forumului , Topicul "tuturor posibilitatilor " !

:-)))) esti un scump !!!:36: