E neverosimil ca toate care sunt ieșite din apă, căci apa e un fel de mamă a lor, să conțină apă? Piatra conține apă, uraniul conține apă, toate cele ce le găsim în pămîânt conțin apă căci apa este mama lor, ea le-a născut la porunca Domnului.

Iar Luna era curată și albă perfectă la început dar de când omul a păcătuit i-au apărut pete pe față. Și de atunci ne arată neâncetat păcatele pe care le facem pe fața ei.

Păi de ce nu crezi că e plat aici jos că nu-i vezi marginile? Păi cum ar artă după mintea ta niște margini cu ceva ce nu este creat? Cum ar fi granița aia cu necreatul? Granița între necreat și creat... cum ai vedea necreatul dacă nu e creat.

La eclipsa de lună sau la fazele lunii, de ce e lumina de aceiași intensitate, de aceiași strălucire dacă pământul acoperă din suprafața solară, se interpune... sau o suprafață luminoasă dă aceiași lumină dacă se acoperă treptat din ea? Nu este o lumină punctiformă ci o suprafața solară care dacă se acoperă treptat n-ar trebui să dea ea lumină tot mai slabă? De ce partea luminoasă a lunii are aceiași intesitate a strălucirii?

Imaginiile cu galaxiile nu sunt reale, sunt speculații, niște filme măsluite, sau ce crezi că a filmat cineva sistemul planetar din lateral sau galaxiile? Ele nu există. Iar stelele sunt multe și mici. Unele cât un oraș altele cât o casă.

am intrebat "ce sunt toate acele luminite de le vedem noi pe cer ? " si am primit celmai simpatic raspuns ever : "stelele sunt multe si mici "
Deci este de acord cu mine ca stelele sunt multe si mici ... dar ce sunt ele ??

Păi ce vezi tu filmat sau pozat din cosmos fie e trucat fie se poate vedea o suprafață circulară luminoasă și asta nu demonstrează că pământul e glob ci că soarele poate lumina o porțiune circulară din pricina aceluiași unghi de refracție și reflexie prin straturi.

Restul cu pământul sferic sunt trucaje. Minciuni. La fel și galaxiile și „sorii din spațiu”...

Uite-te la imaginile din sateliți să vezi cât de drept se vede marea și pământul, iar spre margini imaginea face curbură din pricina unghiului și distanțelor.

Sateliții stau acolo sus că sunt în Cer, nu-i atrage nimic și merg tot drept și nu circular ci drept dar mai jos ca soarele și luna.

Ce vrei sa zici aici ?? Ca jur ca n-am inteles nimic ..
"La eclipsa de lună sau la fazele lunii, de ce e lumina de aceiași intensitate, de aceiași strălucire dacă pământul acoperă din suprafața solară, se interpune... sau o suprafață luminoasă dă aceiași lumină dacă se acoperă treptat din ea? Nu este o lumină punctiformă ci o suprafața solară care dacă se acoperă treptat n-ar trebui să dea ea lumină tot mai slabă? De ce partea luminoasă a lunii are aceiași intesitate a strălucirii?"

@ vsovivi
 

Niciodata n-am ras de afectiunea medicala a cuiva. Nici macar copil fiind, pentru ca asa am fost educata. Iar in ceea ce-l priveste pe colegul nostru, eu nu am pus nici o eticheta medicala, nu am analizat cauza acestui stil de mesaje, pentru ca nu e treaba mea, nu ma intereseaza. Eu ma multumesc cu efectul. Imi antrenez mintea, deslusind mesajele lui. Oricum iti trebuie un gram de "ceva" in plus fata de restul lumii, sa faci astfel de "compuneri" instant. :-)

Edit: Si inca ceva .:-) Eu am spus "Fiecare trebuie luat asa cum doreste sa ni se prezinte.", deci nu am spus ca vsovivi trebuie luat asa cum ESTE. Ca atare am exclus din start orice fel de etichetare. Mai mult, am insinuat ca ALEGE o astfel de comunicare.

Păi am zis așa ca să pricepi că nu sunt așa de mari cum susțin ei, ci sunt mici, și nu există sori, galaxii, găuri negre, milioane de ani lumină... toată bolta cerească e mică și nu e atât de departe cum susțin ei. Iar ei o citesc cu parabolicele lor și interpretează, le pun în concordanță cu teoriile lor speculând. De văzut nu văd nimic. Căci toate distanțele astea astronomice au fost calculate pe baza modelului planetar și pe baza proporțiilor și teoremelor lui Euclid ca să puște... și dacă au mai aflat ei viteza luminii prin experimentul cu felinarul și fanta și morișca, au scos niște distanțe și niște mărimi uriașe. Dar sunt niște prostii. Nimic din ce susțin astronomii nu e adevărat. Nimic.

Păi chiar sunt bolnav pierzându-mi vremea ca să explic din Adevărul Creației unor copii care au fugit de la ore dar care susțin cu tărie inepțiile „savanților”... V-au păcălit. Asta este, și o veți pricepe odată. Mai bine mai devreme decât prea târziu.

Și nu vă mai plângeți atâta... iar cu psihiatrii e altă poveste. Ăia sunt și mai penibili. Ăia sunt cei mai mari mitomani și speculanți. Acolo e pură vrăjeală. Așa că degeaba m-aș adresa lor dacă aș avea probleme. Ar fi pierdere de vreme căci știu tratamentul lor:

-pat, țigară, curvie, haleală, droguri, adică somnoreală și multă plimbare, adică ei te vindecă cu păcat, îți dă liber și-ți recomandă să faci din abundență că și așa toți îl fac... toată gLumea.

Probabil că pe unii din voi v-au „tratat” ăștia... definitiv, de ați ajuns niște legume. Scuzați expresia. Dar parcă nu gândiți cu mintea voastră. Sunteți formatați și programați gata.

Și dacă sunteți legume ca să nu zic buruieni, nu-i de mirare că credeți toate minciunile lui gLumiail... nu-i de mirare. Ați trecut prin școlile lui... și ați rămas la mintea lui. Sunteți și voi un fel de Harry Potter. Și iată că puteți păcătui nestingheriți după cum v-a recomandat pshihiatrul... domnul doftor.

Mai omule , daca ne spui ca ai atat de multe cunostinte fizice si chimice , as dori sa-mi descrii mai intai cum arata apa , in mintea ta , si cum exista aceasta in atomul de uraniu ...daca se poate ...

Păi mai clar de atâta ce să zic?

Aprinde tu 20 de becuri și acoperă tot mai multe din ele să vezi dacă scade lumina de pe părete. După ce constați asta, vino și explică-mi cum de partea luminoasă a lunii are aceiași strălucire indiferent de cât din soare e acoperit, dacă ar fi valabil că pământul ca glob se interpune între soare și lună, adică păretele cum de e la fel de luminos de parcă nu ai fi stins niciun bec.

Se pare ca nu stii din ce motiv apar fazele lunii ... Mai incearca o data ...
Fazele lunii nu apar din cauza faptului ca pamantul acopera soarele ... Cand se intampla acest fenomen , se petrece eclipsa de luna ...

Omul asta nu stie din ce motiv apar fazele lunii ... sau cum se formeaza ele ... sau cum vreti sa denumiti fenomenul fizic care duce la faptul ca omul poate vedea doar o parte din luna si nu toata suprafata ei ....

Păi nu există atom, e un model făcut de Bhor și apoi dezvoltat ca să le iasă din pix teroriile lor. Păi înainte de asta susțineau tot ei că e un cozonac și credeau ceea ce postulau și demonstrau unii altora prezentând apoi gLumii ca mari adevăruri, apoi că nu se știe dacă e undă sau corpuscul și mai nou că e doar energie dacă cauți tot mai adânc. Ca în final să vrea ei să unifice teoriile ca să fie general valabile și să fie ceva unitar. Adică ceva bine cusut cu ață albă.

Păi nu e clar că în cer corpurile nu se atrag și nu există „gravitație”? Deci nu sunt valabile teoriile peste tot.

Deci nu este general valabilă teoria și nu ai ce unifica electromagnetismul cu gravitația și cu modele lor atomice de materie și antimaterie, nu ai ce, iar tot ce au găsit sunt bombe și speculații. Adică și-au dat foc la valiză în cele din urmă.

Iar apa e conținută în uraniu și în urma exploziei se evaporă apa din uraniu. Mare scofală. Până și focul conține apă până se epuizează căci are ceva greutate și e atras spre pământ, deci conține apă care sub cer se adună în adunările ei. Curge spre jos.

Păi nu asta spun că nu se poate ca să rămînă luna luminată la aceiași intensitate în partea luminată dacă ar intra pământul între soare și lună?

Deci nu e vorba de pământ ci fazele lunii apar din pricina reflexiilor solare în păturile de aer și apă de pe pământ care sunt ca o oglindă. Astfel soarele luminează luna nu direct ci din oglinda cea plată a ceea ce se află aicea jos.

Iar eclipsa de lună este tocmai momentul când soarele și luna, sus pe cer, sunt la distanța maximă dintre ele, și se vede cum luna e luminată pe partea luminoasă la aceiași intensitate din oglinda pământului, apoi se ajunge în reflexia totală când luna se vede roșiatică și apoi e luminată prin reflexii din partea aialaltă, căci creația e finită, și soarele deși merge drept apare de dincolo căci e finită creația și dreapta are lungime finită ar capetele coincid.

Toate creația e ca o inimă de forma ochiului drept al Domnului.

Ce fumezi ?

NU ma mai obosesc cu tine ca am alte lucruri mult mai importante in viata de facut ...
NU ai raspuns concrec la nici o intrebare pe care ti-am pus -o ... Imi zici de fiecare data aceeasi poveste ...

Păi n-am ce să-ți zic altceva decât ceea ce știu eu din Adevărul...

Rămâne ca să cauți singur răspunsurile... recitind și reanalizând.

Iar despre timpul pierdut... aia e toată ispistoria omului fără de Dumnezeu.

Fumurile altora. Că de ale mele m-am săturat și m-am lăsat. Sper.

Omule ,ne-ai spus ca esti foarte cunascator in stiintele exacte ... nu ne-ai spus nimic in afara de apa de sus si cea de jos ...si ne-ai mai spus de relexie si refractie ... altceva nimic ...
Asta e toata stiinta ta ??
Te-am intrebat cum arata apa combinata cu uraniul , inca nu ai raspuns ...
Te-am mai intrebat ce este luna si soarele ... tot nu ai raspuns ...

Am răspuns, dar tu vrei să vorbesc din științele științificilor... tu vrei formule.

Recitește să vezi că ți-am răspuns.

Și așa este la fazele lunii nu se interpune pământul și nici la eclipsă, căci pământul nu e glob. Nu există nicio relativitate și niciun învârtecuș. Nimic. Dar caută și dumneta răspunsurile. Și nu m-am lăudat cu științele ci că am scăpat de minciunile lor.

Doar ca acea suprafata plata, nu este chiar ... plata. Si ea nu reflecta lumina pana la Luna.
Dar de ce ochiul drept?!

Nu stiu daca realizezi.
Dar explicatiile tale sunt mult mai complicate decat explicatiile stiintifice.
De dragul de a nu fi de acord cu stiinta, te folosesti de niste explicatii pur si simplu absurde.

Tu nu vezi ca nu stie modelul stiintific pentru care se formeaza fazele lunii ... doar zice ceva de replexie care e de fapt refractie care de fapt sta in cumpanma dintre soare si luna care sunt niste semisfre care impreuna fac un cerc care sunt de fapt din gheata care sunt apoi din foc care luna era curata , fara cute care apoi a facut cute care se uita la noi cum ne uitam noi la ea care ....

vsovivi este un personaj aparte pe acest forum.
Pe el nu te vei supara niciodata si nici nu il vei supara vreodata.
Dar daca vrei sa-ti pui creierul pe bigudiuri, intreaba-l despre traiectoria lunii a soarelui, despre forma Pamantului, despre stele, etc.

M-am lamurit ...

Sofia?ala-i gnosticism,nu ortodoxism

1.Biblia este o carte spirituala,nu un tratat stiintific 2.pentru spiritualitatea si mantuirea noastra,despre care e vorba acolo,gaurile negre,exoplanete,quarci si altele sunt chiar neinsemnate,ca omul se poate mantui si fara a stii despre fuzinuea la rece.

Fiecare cu ideile lui, cateodata se mai nimereste si cate una buna. Prea multa filozofie.

Asta pare un forum crestin, nu poti folosi cred injuraturi de tip baietii de cartier (ma refer la primul cuvant). Si chiar daca vsovivi spune prostii nu o puteti lua pe aratura cu jignirile.

Zâmbetul neputinciosului
 

Eu, în schimb, nu trebuie să mă aştept la nimic din partea ta, după cum îmi arăţi. Nu eşti capabil decât de dispreţ impotent la adresa unui argument pe care, cel mai probabil, nici nu-l înţelegi şi căruia nu-i aduci nici un contraargument. Dar de ce ai face-o? Nu e evident că dispreţul tău e de ajuns ca să-l „compromită”? Nu e marele Raziel lumina adevărului care îşi înlătură opoziţia inteligibilă cu un surâs? Şi ziceai ceva de spart oglinzi, d-l spectru al propriei proiecţii narcisice asupra altora? După cum te dau de gol propriile vorbe, da, sunt de acord în privinţa ta — case closed.

Unu şi multiplu
 

Aha! Deci ai ajuns pe poziţia unui universal faţă de particulare sau a unei unităţi faţă de un multiplu. Păi, vezi că asta e o poziţie de tip idealist, chiar metafizic. Să nu zic teologic. Pentru că aici multitudinea este sesizată de pe poziţia unui întreg transcendent elementelor multitudinii.

V-am mai spus eu că voi, ateii, sunteţi „beton” la logică...

Fear, amusement and lousiness
 

Amusement for whom or for what? For the suicidal and vile laugh of Nietzsche's „last man”? For that laugh that presides over its own termination? — The termination of the subject?

If that's the case — and it might very well be, as it is uttered through your apparent position — then your amusement is pitiful and contemptable; and given the distance between I and your laugh's lousiness, its disdain towards me is immediately transformed into a compliment.

Principiul identităţii şi relativismul fantezist
 

Deci, la tine q şi non-q au aceeaşi valoare de adevăr... Asta arată inutilitatea discuţiilor pe teme teologice cu oameni incapabili să-şi sesizeze propria inepţie. Cum să facă cineva cu voi logică speculativă, când daţi cu capu-n zid deja când e vorba de logica formală?

Insulta revelează omul
 

V-am făcut inculţi, leneşi şi ilogici: toate pentru că rezultă exact din ceea ce postaţi pe forum şi pentru că, deşi daţi în vileag, continuaţi să repetaţi aceleaşi inepţii, la nesfârşit, deşi există o întreagă cultură care oferă numeroase răspunsuri cam tuturor paralogismelor şi ignoranţelor voastre. Câine, însă, nu mi-am permis să vă/te numesc şi nici nu v-/te-am introdus în vreo subcategorie, umană sau animală.

Raportul fiecăruia cu celălalt revelează inconştientul din el — adică ceea ce îi lipseşte. Dacă tu alegi să mă insulţi la acest nivel, atunci nu-mi rămâne decât să constat că acesta e tipul de raport pe care tu ştii sau poţi să-l angajezi: cel de inumanizare a aproapelui, după ce nici măcar nu eşti capabil să intri într-un dialog, dacă nu relaxat, măcar de o polemică firească şi lipsită de inepţie sau autism. Niciodată realul nu se va reduce la schemele empirice pentru care voi îi cereţi să se reducă. Şi cu cât veţi forcluza mai mult ceea ce nu sunteţi dispuşi să-i recunoaşteţi acestui real, cu atât propria voastră forcluziune vă va sminti mai tare. Şi cu atât mai solipsişti şi mai inapţi pentru dialog veţi fi.

Nu ştiu cum se vede lumea din categoria sau subcategoria ta de fiinţare, dar ai pierdut partida de mult.

Ortodoxia şi alexia
 

Da, pentru cei care nu cunosc teologie creştină, Sofia ţine de gnosticism. Dar dacă ai fi studiat afirmaţiile lui Serghei Bulgakov, ştiai că ele au fost declarate eretice datorită tendinţei de a şterge diferenţa dintre necreat şi creat, în privinţa ei. Or, în textul meu ea apare în mod clar în calitate de creatură.

Prea puţin curaj, deci nici o legitimitate
 

catalin2, am considerat la un moment dat că e o mare greşeală să iau în serios un om care se raportează la doctrina şi teologia creştină ca la o colecţie de reţete şi care nu e capabil să-şi gestioneze propriile contradicţii şi propria lipsă de cultură — chiar şi mai ales teologică. Pretinzi că eşti creştin. Dar faci imense deservicii creştinismului deoarece îi manipulezi adevărul şi îl distorsionezi după bunul tău plac.

Şi, dacă tot veni vorba de gnosticisme, cred că ţi-am arătat o dată, pe alt thread, care sunt consecinţele (eretice) ale „interpretării” după care „doar ortodocşii se vor mântui”. Asta, făcând economia „aventurii” tale pe domeniul „interpretării” conceptului de har unde ai frizat iarăşi erezia.

Ai mai făcut, de atunci încoace, o serie întreagă de tumbe noetice în răspăr nu doar cu teologia, dar şi cu logica în condiţiile în care continui să pozezi, cu o emfază declaratorie plusată fără tresăriri, în „campionul” apărării credinţei creştine „corecte”; aceasta, în acelaşi timp în care literalismul biblic, reproducerea mecanică şi paratactică a catehismului de pe internet, frauda paralogismului de autoritate şi narcisismul corectitudinii ce-şi maschează incoerenţele îndreptând acuza asupra celorlalţi au devenit definitorii pentru stilul tău „polemic”.

Te sfătuiesc să laşi pe alţii, mai vrednici, să se ocupe de interpretări teologice şi ale catehismului pentru că discursul tău te poartă la limita ereziei. Theos şi Logos sunt instanţe care nu se pretează unui acces simplist şi marcat de jaloanele gândirii umane, aşa cum este „accesul” tău. Ele se află dincolo de raţiunea umană formală care mai operează necritic cu principiile formale ale gândirii. Iar tu o faci copios, distorsionând adevărul teologic şi reducându-l la o sumă de tranzitivisme, adică de banalităţi şi platitudini autoedificatoare.

M-ai „acuzat” de câteva ori cum că aş avea „propria mea filosofie”. Asta, în condiţiile în care ai demonstrat o foarte precară cunoaştere a logicii, a filosofiei şi a teologiei, deopotrivă. Ca să-ţi dau un exemplu în 3 puncte:

1. Tu crezi că accesul la adevărul ortodoxiei se poate face direct, fără nici o mijlocire hermeneutică. Mai mult, ai impresia că acest „acces” e singurul legitim, restul tentativelor de a ne raporta la creştinism, prin concepte, prin interpretare şi chiar prin concepte filosofice fiind doar o transformare a doctrinei creştine în „filosofia proprie” a unui particular. Deci, ar urma că orice interpretare este de un subiectivism ilegitim şi trădător.

2. Dar, cu puţină atenţie, oricine poate vedea că însăşi opţiunea ta în favoarea unei atari atitudini în teologie este, şi ea, tot o interpretare. Prin urmare, însăşi poziţia ta e marcată de acelaşi relativism subiectiv pe care-l acuzi la ceilalţi (în speţă, la mine). În alţi termeni, tu te afli pe poziţia celui care spune: „afirmaţia ta e doar o părere”, condiţii în care şi afirmaţia sa este tot „doar o părere” (deci şi cea după care afirmaţia preopinentului e „doar o părere”).

3. Vei începe să spui, probabil, că tu eşti scutit de o asemenea poziţie parţială, subiectivă, pentru că tu „te raportezi la credinţa creştină aşa cum este ea”. Dar vei omite că tu şi credinţa creştină nu vă aflaţi pe poziţie de identitate totală şi, prin urmare, nu ai cum să ştii cu adevărat ce este această credinţă în mod nemijlocit, prin simpla parcurgere a textelor ei. Căci textele ei manifestă sensuri, semnificanţi, iar nu informaţii sau date cibernetice pe care să le asimilezi prin simpla parcurgere, aşa cum face un calculator şi care, tocmai de aceea, nici nu are acces la datele parcurse. Ci ai şi tu nevoie, ca toată lumea, de acces înţelegător la aceste texte, adică acces conceptual. Or, orice concept uman este prin definiţie o interpretare. Dacă ai fi dispreţuit filosofia mai puţin, poate ai fi avut ocazia să cunoşti un adevăr filosofic atât de banal. — Niciodată omul nu are acces la Real aşa cum acesta este în sine. Altfel, ai fi una cu Dumnezeu, — iar nu prin participare, ci prin substanţă.

Deci, decât dacă nu cumva vrei să credem că eşti Însuşi Atotputernicul încât să ai justificarea infinită, fără rest a oricărei afirmaţii în chiar afirmaţia făcută, va trebui să te mulţumeşti şi tu cu statutul de muritor failibil şi care face interpretări ca toată lumea, deci care are şi el un rest, ceva care îi scapă; adică un inconştient. Dacă, însă, vei nega faptul că ai o astfel de lipsă, atunci vei ajunge în postura forcluzatului traumatizat de propriul său refuz inconştient la adresa a ceea ce îl depăşeşte, adică de propria sa forcluziune: adică nu te vei deosebi de un simplu necredincios.

În sfârşit, între noi fie spus, obiectul filosofiei şi teologiei e acelaşi — o ştie oricine a studiat serios cele două domenii. Majoritatea Sfinţilor Părinţi ştiau filosofie foarte bine şi au fost eminenţi filosofi şi au făcut eminente interpretări la Scriptură, nu s-au mulţumit s-o repete prosteşte, tocmai pentru că şi-au făcut propria reducţie şi şi-au acceptat failibilitatea şi lipsa.

Tu înţelegi greşit smerenia: ai impresia că a fi smerit înseamnă un fel de fraudă pioasă prin care îţi delegi mereu responsabilitatea înţelegerii către o instanţă proiectată mereu în afara ta, unei Biserici care ştie mai bine decât tine şi care îţi asigură căldiceala lipsei tale de curaj, asumând în locul tău povara propriilor tale decizii. Îţi scapă că Biserica e formată tot din oameni, nu din extratereştri, că dacă tu nu înţelegi prin propriul tău intelect Scriptura nimeni nu o va face în locul tău, după cum nimeni nu va fi creştin în locul tău şi că Duhul suflă numai asupra celor care Îi răspund. — Adică Duhul suflă numai asupra celor care au curajul de a fi responsabili şi de a-şi asuma înţelegerea, numai asupra celor care au curajul de a asuma că trebuie să fie creştini prin ei înşişi, iar nu prin delegaţie. Dumnezeu nu e interesat de cei lipsiţi de curaj şi responsabilitate, oameni care nu sunt capabili să trăiască decât prin delegaţie. Pentru că Dumnezeu ne-a creat după Chipul şi asemănarea Sa, deci ca să îndrăznim să fim liberi şi să avem curajul fiinţei noastre. Iar nu pentru a ne ascunde după fuste, fie ele şi arhiereşti.

Vei întreba, poate, care este, atunci, adevărul, dacă suntem cu toţii marcaţi de relativismul subiectiv. Îţi pot răspunde că, în momentul în care observi marcajul subiectiv asupra tuturor, tu deja ai ieşit din relativitate. Prin urmare, da, Adevărul este universal, nu particular şi, la limită, absolut, nu relativ. Însă, dacă e absolut, atunci fă bine şi acordă-I acest statut şi acceptă paradoxul infinităţii faţetelor Sale în acelaşi timp cu unicitatea Lui. Şi acceptă că Adevărul nu este ceea ce eşti tu dispus să-I recunoşti că ar fi să fie. Iar asupra dialecticii speculative privitoare la problema Adevărului absolut, ai fi putut să ocoleşti o bună parte din propriile tale rătăciri dacă n-ai fi dispreţuit atât filosofia, care, înainte de toate, te învaţă să gândeşti lucrurile pe care nu le poţi atinge cu mâna. (Opţiunea ta antifilosofică te poartă, fără să ştii, către un materialism inconştient, alt simptom al idiosincraziilor anti-hermeneutice pe care le ai.)

Paradoxul este că tocmai cei care cred că sunt creştini „corecţi”, deci că ei urmează la literă (litera ucide!) „adevărul” creştinismului, vor deveni cei mai arbitrari şi mai subiectivi „gardiani” ai unei pseudo-discipline ai cărei actori şi sufleuri vor fi mereu ei înşişi. Cu cât mai stăpân pe „litera” creştinismului te vei crede, cu atât mai tare litera te va trăda şi vei transforma creştinismul în apanajul unor „adevăruri” de talie personală...

Dacă ăsta e ţelul tău şi te mulţumeşte, dă-i înainte. Dar te rog să-mi laşi postările în pace pe viitor. Altfel riscăm să intrăm în discursuri paralele: adică schimburi la fel de seci şi lipsite de miză pe cât sunt cele cu ateii de pe forum sau de aiurea.

HoratiuM, de obicei nu acord prea mare importanta mesajelor tale, mi se pare ca au mai mult legatura cu filozofia si prea putin cu crestinismul. In plus, de multe ori am impresia ca de fapt nu spui nimic in foarte multe fraze si cuvinte pretentioase (si filozofia se mai foloseste de asa ceva).
E adevarat ca unii sfinti aveau si cunostinte de filozofie, dar nu dadeau citate din Aristotel cand era vorba de teologie, adica nu le amestecau.
Eu nu am scris doar acel mesaj, nu cred ca ai avut timp sa citesti, am raspun de fapt in alt mesaj la ceea ce ai scris: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...2&postcount=50
Conceptia despre religie a lui Kant sau Hegel nu are nicio relevanta din punct de vedere teologic. In schimb parerea si talcuirea sfintilor are importanta din acest punct de vedere. Unii filozofi cautau adevarul si nu l-au gasit, sfintii crestini l-au gasit, ei nu filozofeaza intrebandu-se care ar fi adevarul.
In rest vad ca o buna parte a mesajului ai incercat o caracterizare a mea, nu ma intereseaza daca nu e si obiectiva.
Asadar, legat de acest subiect avem parerea Bisericii si talcuirea sfintilor, ce spun unii si altii are o mai mica importanta (chiar daca se numesc Kant si Hegel).

De ce pescuiesc unii în apele tulburi ale cugetului lor?
 

Deci presupui, aşa cum ţi-am atras atenţia mai sus, că tu deţii criteriul deosebirii dintre creştinism şi filosofie. Mai presupui că tu cunoşti filosofia şi doctrina creştină. Amândouă, presupuneri hazardate.

Limbajul există pentru că înlocuieşte Realul. Cu cât raportarea la Real e mai adâncă, limbajul devine şi el mai nuanţat şi mai bogat, tocmai pentru a oglindi adâncimea. Atunci, consecinţa frazei tale de mai sus nu e foarte măgulitoare pentru tine. Ce mai urmează să spui? Să desfiinţăm şcolile, universităţile şi academiile şi să devenim „naturali”? Avem spectacolul „naturaleţii” umane fără complicaţii şi înconjururi pe OTV. Nu aş îndrăzni să presupun că îţi este pe plac. Iar dacă tu confunzi conceptele cu „limba de lemn”, atunci revine consideraţia privitoare la „cunoştinţele” tale filosofice. Şi, evident, o chestiune de onestitate: cum îţi poţi permite să dispreţuieşti şi să judeci ce nu înţelegi?

Fireşte, nu dădeau citate. „Doar” luau de la Aristotel concepte precum cel de homousia , concept care defineşte însăşi relaţia intratrinitară şi fără de care nu s-ar fi putut face deosebirea dintre ortodoxie şi erezia ariană... Un nou indiciu privitor la cunoştinţele tale filosofice şi teologice şi a relaţiei dintre cele două domenii.

Postarea citată se bazează pe o confuzie: pe confuzia alternanţei exclusive dintre interpretarea alegorică şi cea... literală (în măsura în care o citire literală poate fi numită „interpretare”...). Asta, pentru că există o a treia poziţie: cea a realismului simbolic al semnificanţilor transcendentali. O să zici că iarăşi folosesc „cuvinte pretenţioase”. De fapt e aceeaşi situaţie ca şi la cuvântul „homoousios”: e un termen tehnic şi complicat, dar fără el cazi în erezie.
Să încerc o explicaţie.

Există cam trei tipuri de texte sacre şi lecturi ale lor: mitologice, alegorice şi realist simbolice.

În cele mitologice, realul suprasensibil e reprezentat prin scene de un realism naiv, în care suprasensibilul este nemijlocit identificat cu materialitatea astfel încât asupra primului se suprapun determinaţii ale celei din urmă. Adică, de pildă, antropomorfizarea zeilor, contaminarea anumitor instanţe cosmice suprasensibile cu trăsăturile comune ale obiectelor din lumea noastră etc.. Pe scurt, avem a face cu imaginarul idolatru în care determinaţia lumii se extinde ilegitim asupra Nedeterminatului, în care orice idee se converteşte într-o imagine empirică, materială.

În cele alegorice, suprasensibilul devine serafic, de o abstracţie eminentă în care orice imagine este convertită într-o idee, într-un concept, într-un înţeles căruia i se retrage orice referenţialitate concretă, un înţeles care, la limită, ajunge să nu mai trimită la nimic decât la sine. Pe scurt, avem naşterea alexandrinismului ca instabilitate perpetuă şi circularitate paradoxal relativă a semnificaţiilor. E o perspectivă spectrală în care orice devine echivalent cu orice prin presupunerea reciprocă a semnificanţilor şi prin surparea oricărei tranşări de semnificaţii. Asta vine din dezincarnarea radicală, din angelismul fals asumat de spiritul exclusiv alegoric, reprezentat, poate, cel mai bine de un Filon din Alexandria şi de tradiţia kabbaliştilor.

În sfârşit, avem perspectiva iudeo-creştină, a realismului simbolic, în care nu există subîntinderea materialităţii în suprasensibil; şi nici dezincarnarea alegorică. Aici sensul este concret, dar fără a face referire la lumea materială. Aceasta pentru că există o lume suprasensibilă foarte concretă, dar nicidecum limitată de privaţiile celei materiale. Deci se trimite la ceva existent cu adevărat — nu avem alegorie —, dar cele existente nu sunt finite, lumeşti, nu sunt atinse de privaţie, ci sunt în stare eminentă — deci nu avem nici mitologie. Sunt infinite, dar concrete (sau, dacă vrem, sunt concrete tocmai pentru că sunt infinite). Sau, cum se exprimă filosofia, sunt un infinit în act. Eu nu am întâlnit realismul simbolic decât în VT şi NT. În alte texte sacre avem fie mitologie, fie alegorie, fie pendulare între cele două.

Mai trebuie să subliniez că înţelegerea acestor situaţii sau a conceptului de infinit în act este inaccesibilă fără instrucţie filosofică temeinică?

Serios?! I-ai citit?! Ar trebui să roşeşti făcând afirmaţii atât de iresponsabile şi ignare. Relevanţa lui Kant e atât de mare, încât fără el devine perfect explicabil cum mai sunt posibili „creştini” ca tine — ceea ce pune afirmaţia ta în petitio principii. Cât despre Hegel... Daaa, toată filosofia hegeliană porneşte de la ideea Infinitului şi de la cea a Spiritului. Prin urmare, ce relevanţă teologică pot avea Infinitul şi Spiritul pentru catalin2?! Păi, având în vedere „marea” sa penetranţă şi cunoaştere teologică, evident că nici una. — Toată filosofia hegeliană e un comentariu strivitor la NT.

Deci, dacă unii filosofi căutau adevărul şi nu l-au găsit, urmează că alţii care-l căutau se poate foarte bine să-l fi găsit. Şi aşa şi e. Cât despre „sfinţii creştini nu filosofează” — de aici urmează două consecinţe: 1. habar n-ai cu ce se ocupă sfinţii; adică ştii care e ocupaţia lor exterioară, dar nu ai nici măcar bănuiala experienţelor lor, chiar dacă o pretinzi; 2. ignori din nou filosofia ca discernământ în cunoaşterea Principiului. Căci cuvintele „creştin” şi „filosof” sunt, în esenţa lor veritabilă, sinonime. Deci, când avem un „creştin” nefilosof, ne putem aştepta să nu fie cu adevărat creştin; şi când avem un „filosof” care este incompatibil cu creştinismul, ne putem aştepta să fie un simplu filfizon, secretar de idei sau filosof de cabinet.
Başca zvâcnirea „logică” prin care ne asiguri că există oameni care găsesc adevărul... fără să-l caute şi... fără să se întrebe nimic cu privire la el (!) — afirmaţie contrazisă de câteva simple lecturi ale Vieţilor Sfinţilor.

Chiar propria ta obiectivitate am încercat să ţi-o pun în discuţie. Nu neapărat caracterizarea ta. A fost un fel de mic eseu despre „ce este adevărul pentru catalin2”. Sper că nu te-am ofensat.

Prin implicaţie, atunci şi ce spun unii care se numesc catalin2 are mai mică importanţă.

HoratiuM, atat timp cat vorbim despre teologia din punctul de vedere al sfintilor sau al invataturii Bisericii avem aceleasi conceptii, cand vorbim despre ce a spus cineva despre crestinism sau religie vorbim despre lucruri diferite. Nu are importanta cine a spus, important e sa fie si adevarat.
Uite, despre Hegel si vesticii spun: "Although Hegel began his philosophizing with commentary on the Christian religion and often expresses the view that he is a Christian, his ideas of God are not at home among some Christians, although he has had a major influence on 19th- and 20th-century theology. At the same time, an atheistic version of his thought was adopted instead by some Marxists, who, stripping away the concepts of divinity, styled what was left dialectical materialism, which some saw as originating in Heraclitus."

Daca aceste interpretari personael sunt eronate si vin in contradictie cu invataturile crestine ortodoxe atunci nu are rost sa discutam prea mult despre ele. Si nu putem spune ca acelea sunt crestine sau ortodoxe. Sfintii interpretau in spirit crestin, nu in spiritul unui filozof.
Eu mai foloseam cuvinte mai pompoase cand voiam impresionez, dar imi dau seama ca o fac mai mult din mandrie si caut sa nu le folosesc. De aceea spuneam de cuvinte deosebite.

Discernământul se formează prin diferenţă
 

Citatul de unde l-ai dat? Vezi că sunt o grămadă de exegeţi la Hegel (de ordinul sutelor). Unii îl reduc la Marx, alţii fac din el un conservator, alţii îl fac nebun şi alţii, mai oneşti, arată teologia din spatele Fenomenologiei Spiritului şi al Ştiinţei Logicii. De altfel, bine spune citatul că Marx a luat din Hegel ce a avut el chef. Ca să-ţi fac o comparaţie: Ce a înţeles Marx din Hegel e analog ca stil (nu sub raportul conţinutului) cu ce au înţeles Martorii lui Iehova din Creştinism...

Acum, în ce-i priveşte pe creştinii înşişi, vezi şi tu: unii sunt liberali, alţii conservatori, alţii catolici, alţii ortodocşi etc.. Hegel poate să nu fie pe placul unuia sau altuia în funcţie de o grămadă de variabile: cât de bine l-au citit şi studiat; ce înclinaţii filosofice sau politice au; în ce mediu cultural s-au format etc.. De pildă, Hegel este puţin cunoscut de către majoritatea protestanţilor americani. Şi dacă ajung să-l cunoscă, protestanţii americani, marcaţi de spiritul empirist, scientist, capitalist şi materialist al culturii lor, îl vor găsi cu totul indigest. Ba chiar contrar ideii prin care îşi apropriază ei Creştinismul. Vezi dară...

Îţi recomand, dacă vrei, pentru început, exegeţi precum: Emilio Brito, Bernard Bourgeois, Jean-Louis Vieillard Baron, Jean Francois Marquet, Bernard Mabille, Gwendoline Jarczyk, Philippe Soual sau Christophe Bouton. Şi dacă vrei şi o introducere frumoasă şi inteligibilă în Hegel în româneşte, ia Povestiri despre Om a lui C-tin Noica.

Mai...tu esti fratele lui vsovivi :) .