deci daca totusi vor sa se casatoreasca, nu pot fi preoti, ci maxim diaconi...pai si atunci de ce spuneti ca nimeni nu le impune viitorilor preoti catolici celibatul??

Dacă viitorii preoţi vor să se căsătorească, sunt liberi să o facă. Nimeni nu le impune hirotonia, aşa cum nimeni nu impune căsătoria. Cei care deja sunt preoţi, în mod normal sunt fericiţi în starea lor şi nu vor altă stare, fiindcă urmarea stării la care te cheamă Domnul, spre preoţie sau spre căsătorie, aduce fericirea. Dacă, totuşi, pe parcurs, vor dori să se căsătorească, sunt liberi să o facă, dar nu vor mai putea sluji ca preoţi. Ei rămân "preoţi în veac", dar reduşi la starea laicală, trăind întocmai ca laicii.

Deci, este adevărat ce spuneţi: viitorii preoţi catolici, dacă vor să se căsătorească, nu pot fi preoţi, ci maxim diaconi. La fel de adevărat este că viitorii preoţi ortodocşi, dacă vor să se căsătorească, nu vor fi episcopi, ci maxim presbiteri. Nu văd vreo deosebire de fond în această varietate de răspunsuri la întrebarea "până la ce treaptă a preoţiei este permis accesul preoţilor căsătoriţi?".

Dimpotrivă, mai logică îmi pare poziţia romano-catolică: deosebirea substanţială este între diaconat şi presbiterat, nu între presbiterat şi episcopat. Presbiterul poate face, în mod liber sau prin delegaţie de la episcop, orice face şi episcopul, mai puţin să hirotonească. Diaconul, însă, nu poate face, nici chiar cu delegaţie de la episcop sau preot, nici Sf Euharistie, nici vreun alt Sacrament care cere preoţie sacramentală, fiindcă, de fapt, nu este consacrat la preoţia sacramentală, ci numai la cea ministerială. Făcând o paralelă cu universul medical care îmi este mai familiar, presbiterul este asemenea medicului specialist, episcopul asemenea medicului primar: între ei e deosebire de grad, dar aparţin aceluiaşi corp medical. Diaconul este asemenea asistentului medical. Ordinul asistenţilor este altul decât ordinul medicilor, menirea lui este alta. Noi credem că în Biserica primară din vremea Sfinţilor Apostoli preoţii nu erau căsătoriţi sau nu uzau de căsătoria lor, pe când diaconii, da. Pentru ce am schimba aceste lucruri ?

Nu este lipsită de logică nici poziţia greco-catolică. Excedat de sarcinile sale, având în vedere puţinătatea celor care îşi doresc abstinenţa perpetuă de dragul lui Cristros, episcopul poate apela şi la bărbaţi căsătoriţi, conferindu-le preoţie sacramentală prin punerea mâinilor. Dar este, cumva, un pogorământ aici, o preoţie delegată, nu o preoţie deplină. Dovadă este că la preoţia deplină nu au acces preoţii căsătoriţi.

Greşit. Nu e deloc aşa.

exact ce am spus...deci BC impune preotilor celibatul!

lucru nebiblic, daca apostolul Petru a avut sotie, el nu a fost decazut din calitatea de apostol (care e cea mai mare slujba in biserica - 1Cor.12:28)

amice nu este tocmai asa cum zici tu. In Biserica Greco-Catolica preotii se pot casatori dar in BC nu. Acolo celibatul este obligatoriu. Din acest motiv se intampla astfel de cazuri nefericite cum este cel de la Vatican. Urmasul lui Petru uita un lucru elementar: inainte de a fi preot acel barbat este OM, iar omul are si el nevoile sale fiziologice printre care si nevoia de sex. Asta se intampla cand nu urmam invataturile Bibliei :1 Timotei cap. 3
PS: sa nu-mi zici ca la 1 Timitei Pavel doar recomanda casatoria si nu o impune pentru ca NU este asa

Prin urmare, amice, dacă sexul a ajuns nevoie fiziologică, ieromonahii ortodocşi trăiesc cu amantele lor ? Fiecare este cu amanta lui, sau şi le pun, frăţeşte, la comun ?

Aşa cum BOR impune episcopilor celibatul !

Petru a fost nu numai presbiter, ci şi episcop, deci a "impune preoţilor celibatul" este fix la fel de biblic cu a impune episcopilor celibatul.

Una este preotia ,altceva este calugaria.
Preotii catolici au parte de sminteli ,calugarii ortodocsi si cei catolici traiesc in izolare ,foarte putini au de-a face cu mireni.
Ei isi dedica viata rugaciunii ,ascultarii .
Si ispitele de la trup sunt mai mici in cazul calugarilor deoarece este inlaturata cauza ,ei traind in izolare.

Domnule Mihnea episcopii ortodocsi sunt de obicei alesi din randul calugarilor sau al preotilor vaduvi.
Aveti prea putine cunostinte despre monahismul ortodox.

conform psihologiei (mai ales Sigmund Freud) da, sexul e nevoie fiziologica (eu am studiat psihopedagogia). Sunt si exceptii cand oamenii imbunatatiti cu ajutorul lui Dumnezeu nu mai au astfel de nevoi fiziologice. Iar tie ti se pare corect ca papii romano catolici au impus cu de la sine putere ( cu toate ca Biblia zice altceva) celibatul preotilor? Sunt sigur ca daca acei preoti ar fi avut neveste NU s-ar fi ajund la aceste atrocitati

si lui Petru de ce nu i-a fost impus celibatul, el fiind totodata si episcop?

Asta reiese din comportamentul deviant al sutelor şi sutelor de preoţi catolici , care folosesc copiii pentru satisfacerea nevoilor animalice, iar acolo unde nu au posibilitatea să-şi procure minori, o fac cu multă plăcere între ei . Nu este vorba de câţiva , ci de sute şi sute de cazuri .

poti sa postezi un SINGUR verset biblic care sa sustina afirmatia asta a ta?

Petru si-a lasat familia pentru a-L sluji pe Domnul nostru, cel putin el asa spune (Matei 19.27):
Atunci Petru, răspunzând, I-a zis: Iată noi am lăsat toate şi Ţi-am urmat Ţie.

deci sustineti ca apostolul Petru si-a parasit efectiv sotia pentru a face o lucrare in numele lui Hristos?

Mă îndoiesc că este vorba de "sute şi sute de cazuri". În schimb, sunt absolut convins că există mii şi mii de cazuri de preoţi celibi care trăiesc în curăţie. Îmi place să cred că şi ieromonahii ortodocşi trăiesc în curăţie. Precum şi preoţii de mir ortodocşi cărora Dumnezeu le-a chemat soţiile la El mai devreme decât ar fi dorit. Mai sper că există mulţi laici şi laice aparţinând ortodoxiei, care nu curvesc, ci trăiesc în castitate până când şi până dacă găsesc, cu ajutorul lui Dumnezeu, soţia sau soţul potrivit. În schimb, cred că toţi aceştia mănâncă, urinează şi au defecaţie, iar uneori sughiţuri.

A susţine că sexul este "nevoie fiziologică", a susţine, deci, că este cu neputinţă înfrânarea din iubire faţă de Cristos, este o ofensă pe care o aduceţi nu numai preoţilor romano-catolici, ci tuturor oamenilor, preoţi şi laici, care aleg să asculte de porunca lui Dumnezeu de a trăi în curăţie, refuzând relaţiile trupeşti în afara sau înaintea căsătoriei.

doamna Petru si-a lasat familia DE BUNA VOIE SI NELISIT DE NIMENI si nu ca Hristos i-ar fi impus acest lucru, asa cum se intampla acum in BC. E o MARE diferenta!

Am arătat în postarea mea anterioară că Biserica Ortodoxă nu are cum să impună episcopilor celibatul, fiindcă:

- Episcopatul nu e o opțiune a persoanei (nimeni nu intră în slujirea preoțească visând la episcopat) , ci o alegere specială a Bisericii
- Episcopii sunt aleși dintre monahi, care sunt deja ”celibatari” în virtutea unei alegeri de viață anterioare.


Cuvântul ”impunere” e impropriu utilizat în cazul alegerii episcopului ortodox, întrucât în momentul când un scaun episcopal devine vacant, nu organizează nimeni un ”concurs pentru ocuparea postului de episcop ” la care poate să participe oricine dacă respectă niște condiții prealabile.
Dimpotrivă, biserica respectivă (eparhia) își alege păstorul dintre monahii vrednici pe care-l propune sinodului spre cercetare și validare.

Eu sustin ceea ce a sustinut si apostolul Petru: ca el a lasat toate pentru Domnul nostru;

Iata ce dialog a avut loc intre ucenici si Domnul nostru Iisus Cristos (Matei 19; 10-12):
10. Ucenicii I-au zis: Dacă astfel este pricina omului cu femeia, nu este de folos să se însoare.
11. Iar El le-a zis: Nu toţi pricep cuvântul acesta, ci aceia cărora le este dat.
12. Că sunt fameni care s-au născut aşa din pântecele mamei lor; sunt fameni pe care oamenii i-au făcut fameni, şi sunt fameni care s-au făcut fameni pe ei înşişi, pentru împărăţia cerurilor. Cine poate înţelege să înţeleagă.

Serios??? Am rude si fosti colegi de scoala care sint preoti catolici. Nu-mi amintesc sa fi venit la ei politia catolica si sa-i OBLIGE sa devina preoti. Au facut-o si ei, ca si Petru, de buna voie si nesiliti de nimeni, dupa lungi ani de analiza.

doamna citi versetul cu atentie:"...sunt fameni care s-au facut ( s-au facut fameni pentru ca asa au vrut ei singuri, NU LI S-A IMPUS) fameni pe ei insisi, pentru imparatia cerurilor..."

sunt cate unii care au inteles la propriu sa-si lase case, familii pentru Hristos si astfel si-au parasit sotiile.

Exact aceeaşi situaţie este şi la romano-catolici, doar cu o treaptă mai jos. Chemarea la preoţie nu este opţiune a persoanei. Cristos îi cheamă. El le spune "Eu v-am ales pe voi". De aceea spunem că preoţia este vocaţie, nu profesie. Semnele că ai vocaţie la preoţie sunt, printre altele, dorinţa de a fi căsătorit mistic cu Domnul şi cu nimeni altcineva.

Tot aşa sunt aleşi şi presbiterii: dintre cei deja celibatari, în virtutea unei alegeri de viaţă anterioare, din perioada de discernământ vocaţional.



Rămâne neclar de ce numai dintre monahi (de fapt, dintre preoţii celibi, precum actualul patriarh) şi nu dintre toţi preoţii. Au nu sunt oare vrednici şi cei căsătoriţi ?

scrie ca Petru a devenit celibatar ? i-a impus Domnul asta ?

pai, cam toti crestinii formeaza "mireasa" Domnului...nu doar unii si asta nu presupune absenta unui matrimoniu aici pe Pamant...

Asta poate la ortodocşi. La catolici, nu este posibil, fiindcă nu numai hirotonia este impediment la căsătorie, ci şi invers. În eparhiile în care episcopul catolic permite preoţilor căsătoriţi să primească hirotonia (lucru excepţional în lumea romano-catolică), trebuie să fie soţia prezentă şi să îşi dea consimţământul explicit în faţa tuturor. Aceeaşi regulă e valabilă când un diacon căsătorit este primit pentru diaconia permanentă.

Soţia dv nu poate fi călugăriţă atâta vreme cât trăiţi (deşi, cu preoţii ortodocşi care admit divorţul, nu mai poţi să ştii). Şi invers, nu vă puteţi căsători cu o călugăriţă. Deci, poligamia nu este permisă.

Cum să nu fie o opțiune a persoanei? Dumnezeu când cheamă, așteaptă răspunsul omului, care e o opțiune!
Adică un creștin care viețuiește într-o familie nu poate fi ”căsătorit mistic cu Domnul”? Catolicii n-ar trebui să uite că Hristos are o singură mireasă cu care e ”căsătorit mistic” și anume Biserica, iar oricine este parte a Bisericii este căsătorit mistic cu Hristos, iar viața spirituală nu e un premiu pentru renunțarea la sexualitate.

Deja o dai puternic în sofisme. Dar dacă un candidat la preoție nu are chemare pentru monahism, înseamnă că nu poate să ajungă preot?
Din păcate, totalitarismul ideologic al catolicismului deturnează atenția candidatului la preoție de la adevărata cercetare a vocației, la drama castrării simbolice voluntare impuse ca o condiție sine qua non pentru hirotonie. De altfel canonul 13 al Sinodului Ecumenic Quinisext spune clar:

”Drept aceea, de s-ar afla cineva vrednic pentru hirotonie întru ipodiacon sau întru diacon, sau întru presbiter, acesta vieţuind împreună cu soţia cea după lege, în nici un chip să fie oprit de la urcarea la o astfel de treaptă, nici cumva să i se ceară în timpul hirotoniei să mărturisească că se va depărta (reţine) de la însoţirea legală cu propria sa soţie, pentru ca să nu fim siliţi a ocărî de aici (din această pricină) căsătoria (nunta) cea le*giuită (rânduită) de Dumnezeu şi cea binecuvântată prin fiinţa sa de faţă (prezenţa sa)”

Domnule Cornel, inteleg ca aduceti un aer de Joydivison pe forum, dar cand faceti afirmatii ca cele precedente, argumentati-le ca de povesti nemuritoare ne-am saturat. Care sunt acei "unii" ? Nu poti sa te calugaresti daca esti casatorit sau divortat, deci daca partenera/partenerul tau este inca in viata. Nu te primeste la manastire daca ti-ai abandonat familia. Va referiti cumva la (neo)protestanti si daca da, la ce anume? Si-au parasit unii familia si au plecat in lucrare misionara, pe cont individual?

De unde si pina unde va imaginati dumneavoastra ca preotilor catolici LI SE IMPUNE sa devina preoti? O fac si ei, ca si cei ortodocsi, de buna voie si nesiliti de nimeni.

Vi se pare anapoda ca sint necasatoriti? Mie nu, pentru ca vad ca se pot dedica 100% slujirii aproapelui, pentru ca asa au fost si apostolii si pentru ca si sfintul Apostol Pavel ne spune ca e un lucru bun pentru om sa traiasca in curatie.

Nu, am explicat mai înainte (pe scurt) unui alt interlocutor. Este motivul pentru care călugăriţele (ca şi călugării) ortodocşi nu se pot căsători, fiind deja căsătoriţi mistic cu Domnul.

Nu. Preoţirea înseamnă intrarea într-un ordin. Este sacramentum ordinis.

Străvechea minciună ortodoxă cu acest canon o găsiţi demontată aici: http://www.profamilia.ro/apologetica.asp?celibat=4

Dintre ideile amintite in acel material expun:
Canonul 6 stabileşte că preoţilor şi diaconilor nu le este permis să se căsătorească după hirotonire.


Canonul 13 : Acest canon decide că preoţii, diaconii şi subdiaconii în Biserica Orientală pot, "în conformitate cu străvechile orânduieli date de Apostoli", pentru desăvârşire şi dreaptă rânduială, să convieţuiască cu soţiile lor şi să facă uz de căsătorie cu excepţia timpului în care slujesc la altar şi săvârşesc sfintele taine, când trebuie să se înfrâneze. Aceasta s-a hotărât de către Părinţii adunaţi la Conciliul din Cartagina, în Africa: "Preoţii, diaconii şi subdiaconii trebuie să se înfrâneze în timpul în care slujesc la altar, pentru ca să păstrăm şi noi ceea ce a fost transmis de către apostoli şi a fost observat din timpurile cele mai vechi, folosind timpul pentru toate, în special pentru rugăciune şi pentru post: aşadar, cei care slujesc la altarul dumnezeiesc trebuie să se înfrâneze întru totul în timpul slujbelor lor sfinte, ca să poată dobândi ceea ce cer de la Dumnezeu cu toată umilinţa". Cine, aşadar, îndrăzneşte, încălcând canoanele apostolilor, să-i lipsească pe slujitorii "in sacris", adică pe preoţi, pe diaconi şi subdiaconi de la unirea şi împreunarea cu soţiile lor legitime, ca şi cel care, sub pretextul evlaviei, îşi alungă soţia şi continuă să trăiască separat de ea, trebuie exclus din cler.


Nu stiu ce nu e clar. Unii incalca flagrant canoanele sfintilor parinti.

asta cu siguranta ca nu se permite!

da, sunt astfel de grupari religioase (numite mai bine zis: secte), care au inteles ad_literam acele cuvinte ale Mantuitorului.

Necuratul si-a varat zdravan coada, dezbinand Biserica lui Hristos, biserica primara. Inovatiile aduse reprezinta tichia de margaritar pe capul chelului. Nu de astfel de inovatii are nevoie un traitor crestin pentru a-si atrage harul Duhului Sfant, ci de post, rugaciune si nevointa, de virtuti crestine si de lupta cu pacatul. Fara acestea suntem niste zerouri umflate si atat.

Dumnezeu sa ne ajute sa intelegem ce sa agonisim si ce sa respingem in fiecare moment al vietii noastre. Caci viata noastra duhovniceasca este alcatuita dintr-un lung sir de alegeri.

Fiecare trebuie sa poarte o cruce potrivita pentru el. Daca e prea mare, va cadea sub povara ei. Celibatul mi se pare o cruce prea mare pentru un preot catolic tanar, aflat in mijlocul lumii. E ca si cum ai pune paie langa foc si te-ai ruga apoi sa nu arda!

Abia isi stapaneste gandurile de desfranare si patimile un monah postitor incercat. Nu e gluma. In Vietile Sfintilor scrie cat de greu este sa lupte cu gandul desfranarii, cu patimile in general, chiar si un pustnic. Cum sa vii sa-i ceri sa duca o astfel de lupta unui preot tanar care mai trebuie sa si povatuiasca enoriasele sa fie cuminti? E o cruce prea mare, pe care cred ca aceia care au pus-o pe umerii catolicilor au ales-o din trufie. Ar fi bine sa-si recunoasca neputintele si sa-si ia o cruce pe care pot s-o si duca.

Dupa o perioada de sihastrie, timp in care s-a despatimit, Sfantul Serafim de Sarov a povatuit multi credinciosi si credincioase. Sa luam aminte la viata acestui sfant.

Şi uite ce meşteşugit ne-am îndepărtat de la ideea topicului fratelui Cristi.:68:

Dar celibatul nu este incompatibil cu căsătoria. Poţi să fii celib chiar şi în interiorul căsătoriei, doar că dorinţa prea mare a unora de a îi controla pe preoţi chiar şi cu priivre la ce fac în propria casă sau în propriul dormitor i-a împins la alegerea acestei soluţii extreme. Este la mijloc o mentalitate de tip big-brother pe care vîrfurile catolicilor şi-au manifestat-o de multe ori în istorie, alt exemplu fiind Inchiziţia ereziilor.

Cred că rânduiala ortodoxă în care i se permite preotului să se căsătorească (ba din câte am înţeles i se şi impune oarecum) este cea mai normală atunci când este luată în serios de preot şi de soţia lui. De la un moment dat, pentru cei care într-adevăr doresc viaţa creştină mai apropiată de desăvârşire, chiar în interiorul căsătoriei se ajunge la celibatul amândurora de comun acord, în sprijinul reciproc pentru mântuire. Dezlegarea de "pat", care pentru unii este foarte grea, dacă nu imposibilă (doar a vorbit şi Pavel despre cei care nu se pot înfrîna) ar trebui să apară în interiorul căsătoriei în mod natural, de comun acord între cei doi soţi, odată şi cu evoluţia spirituală a amândurora şi cu înălţarea chiar şi a "frecvenţei" iubirii dintre cei doi soţi. Odată cu mai marea spiritualizare a celor doi în timp, şi iubirea sau grija reciprocă se spiritualizează şi ruperea de relaţiile sexuale apare în modul cel mai firesc chiar în interiorul căsătoriei.

Da, primul celibatar tinar pe care il cunoastem se numeste apostolul Ioan. Ce vi se pare dumneavoastra nu are nici o legatura cu ceea ce poate Domnul nostru si harurile pe care EL le daruieste celor care Il urmeaza.
De ce nu sinteti la fel de aspra cu Biserica Ortodoxa care accepta in monahism tineri de 18 ani. Crucea lor nu e la fel de grea? Si pe Biserica Ortodoxa tot trufia o mana atunci cind pune pe umerii unor adolescenti o astfel de cruce? Pe de alta parte, v-as ruga sa faceti un mic exercitiu simplu: mergeti in fiecare zi la biserica si va impartasiti in fiecare zi, timp de o luna. Veti vedea o diferenta. Preotii catolici asa fac, si nu o luna, ci toata viata lor. Nimic nu are putere si forta mai mare in alungarea patimilor decit ajutorul nemijlocit al Domnului nostru Isus Cristos, ajutor obtinut prin Jertfa zilnica a Sfintei Liturghii si prin impartasirea zilnica cu Trupul si Singele Domnului.
Cred ca ar fi bine sa va vedeti de neputintele dumneavoastra si nu ale altora, pentru ca Unul e Judecatorul. Pentru un crestin ortodox care vorbeste despre asceza, despre despatimire mi se pare putin simplist sa reduca totul la a fi sau a nu fi casatorit, pe de o parte, iar pe de alta parte, care este problema dumneavoastra daca unii oameni aleg sa Il urmeze pe DOmnul nostru in castitate, asemenea indemnului sfintilor apostoli?

Sa vi se para acest lucru imposibil, cind DOmnul nostru ne da tot ce avem nevoie starii noastre, inseamna sa va indoiti de puterea DOmnului, sincer!

Chiar Mitropolitul meu, IPS. Laurentiu Streza are cinci copii si este vaduv.
Si calugarii depun votul castitatii, dar eu am explicat care e diferenta intre vietuirea in lume si in manastire. In primul rand episcopii sunt calugari si nu sunt facuti episcopi la varsta tineretii. In al doilea rand episcopii nu au aceleasi sarcini ca si preotii si un contact permanent cu oamenii prin spovedanie, botez, etc.
Si nu in ultimul rand noi vorbim doar teoretic, dar chiar practica a arata ca e corect cum spun ortodocsii, nu cred ca are rost sa vorbim ca si cum cazurile nu ar fi arata ca asa este.

Daca am inteles bine asta e si regula in BO. De fapt preotilor nu li se cere sa se casatoreasca, ei se casatoresc pentru ca dupa aceea nu se mai pot casatori, in starea in care sunt la hirotonie asa trebuie sa ramana.