De Mozart ati auzit? sau poate de Parintelui Natiunii - George Washington ...?
ei, indivizii astia au fost niste scoliti acasa. Si de mame negenii.... ;)

Da, este normal. Pana la varsta cand copilul poate decide fiind constient de urmarile deciziei sale.

Daca mai sapam nitel gasim genii care n-au facut deloc scoala.
Poate nici nu stiau sa scrie si sa citeasca dar erau mari cantareti, muzicieni, pictori, etc.

Deci..de ce i-am scoli, chiar si acasa?

M-as osteni sa fac lucrul asta, daca mi-ati da cel putin un motiv serios menit sa va scoata din ignoranta...

Asta ma intreb si eu citind posturile. Asta imi aduce aminte de bancul cu romanii experti la politica, sport si religie.

Nu exista in acest sens o varsta "pana cand".
Asta este un exercitiu permanent, incepand cu primii ani de viata.

E o mare tampenie sa crezi ca exista o varsta anume cand se intampla asta, cum este arbitrar stabilit prin lege, 18 sau 21 sau mai stiu eu ce, sau cum zic sectarii ca abia atunci se poate boteza ca pricepe consecintele/implicatiile gestului.

Sunt oameni in varsta care demonstreaza ca nu pot face legatura cauza-efect sau in orice caz, nu dupa logica corecta.

Prin firea lor, oamenii abordeaza diferit chiar si situatii a caror consecinta o percep la fel.
Unii isi asuma mai multe riscuri, altii mai putine.
etc.

E o idee prosteasca ca punand copilul sub un clopt de sticla si inlaturand pe cat se poate orice contact social ca vezi doamne, se poate dovedi dezastruos pentru principiile care l-ai invatat, frumoase si delicate ca o floare, va sti cu adevarat cand si de ce sa evite raul si cum si de ce sa aleaga binele.

Atat timp cat lucrurile astea nu se invata prin interactiune cu alti oameni, o sa ramana doar restrictiile de acasa si s-ar putea sa ramana acasa cand copilul pleaca de acasa sau sa fie un robotel care face doar ce zice mama.

Daca vrei sa pari desteapta pana la capat, poti aduga si "homeschooling" in lista si asa ai naucit adversarul cu forta argumentului asta.

ptr ca exista mai multe drumuri care merg spre Imparatie..... ;)

o,nu, nu vreau asta, Aline. Te las pe tine....

Incerc sa nu folosesc acest gen de "argumente", ceea ce te sfatuiesc si pe tine.

Aham, inclusiv prin cartierul cu felinare rosii, asa ca de ce n-am trece si pe acolo?

Sau sa ne expui ignoranta ta.
Stai ca ai facut-o suficient pana acum.
Multumim.
Urmatorul.

Nu e vorba ca ar deranja pe cineva, se incearca sa se inteleaga motivele.
Iar unele sunt cu adevarat stupide.

Ba da, exista. Si aceasta varsta poate sa insemne ani diferiti ptr acelasi copil.


Cine face asta? Selectia nu inseamna izolare.Oare tu nu iti selectezi prietenii? te intovarasesti cu toata lumea? deci daca tu ai grija cu cine te imprietenesti, pe copilul tau in lasi in compania oricui,el neavand exercitiu selectiei corecte?
A interactiona e diferit de a intovarasi.
Comunitatea HS nu traieste pe luna.

Cine te opreste? Fiecare e capabil sa decida pe ce drum merge. Tu poti alege drumul care-ti place, dar lasa-le si altora acest drept.

De ce, am sustinut cumva ca ar trebui sa existe o lege care sa interzica scoala acasa?
Sau "intelegi" ce nu am scris, ca sa nu intelegi ceea ce am scris?

Aha. Exista dar variaza intre 2 si 90 ani.
Probabil de asta se comporta unii si la 40 ani ca "baiatul mamii" iar "mamica" e foarte incantata de asta.
Ca doar asa l-a crescut, sa nu-i iasa din cuvant cat o trai.
P'orma o mai vedea el, noi murim cu sentimentul datoriei implinite.

Da, logic, il luam de la scoala ca poate se imprieteneste cu cine nu trebuie, BA NU, poate doar respira acelasi aer cu cine nu trebuie.
Trebuie sa-i interzicem si sa iasa afara la joaca, pentru ca nu putem sa-l monitorizam permanent sa vedem cu cine se imprieteneste sau poate cine stie, pe o raza de 100m trece cumva un element periculos pentru educatia sanatoasa si mai ales solida de acasa.

Selectie la mine dupa "logica" HS ar insemna sa nu mai merg la lucru iar daca ies in oras sa evit pe cat se poate orice contact, ca nu se stie peste ce fel de oameni dau, cel putin pana la o investigatie criminalistica completa incluzand zvonuri, barfe, profilul psihologic al rudelor si parintilor, prieteni, etc.

Normal ca nu are exercitiul selectiei corecte.
Cum ar avea daca mamica a avut grija sa-l izoleze de orice posibilitate de a alege?

Ai fi tare surprinsa daca intr-o zi ai descoperi ca ii place de un element antisocial doar pentru ca are libertatea de decide si nu o face mamica pentru el, ca el nu are inca varsta necesara?

Nop, fac adunari unde cei 5 practicanti de HS a 2 copii fiecare (mai mult nu se poate ca nu sunt resurse de HS pentru asa multi), dintr-un oras cu 200.000 locuitori isi lasa copii sa se intalneasca, asta dupa ce isi dau teste reciproce ca sa se asigure ca fiecare copil are exact acelasi set de principii sanatoasa si solide.

Sau stai, ca cine zice ca trebuie sa se intalneasca fizic?
Pot sa-si faca like -uri reciproce pe facebook si sa-si scrie pe parete.
Iar lista de prieteni puricata zilnic, de eventualele elemente indizerabile.

Sotul dvs stie intotdeuana ceea ce scrieti pe forum?
Este incantat?

Arta e o cariera onorabila ,pt cel care are talent poate deveni chiar banoasa
Dar pentru a reusi copilul in muzica sau chiar in pictura e nevoie de un efort material pe care nu orice familie il poate face.

Alin ,nu sunt adepta scolii acasa dar nici nu am argumente contra.
Pentru ca si un copil care merge la scoala poate fi antisocial ,totul depinde de educatia facuta acasa ,de cat de grijulii au fost parintii ,de exagerati.
Mai depinde si de mostenirea genetica ,de pacatele din familie.
Cunosc o familie in care tatal are o personalitate extrem de puternica ,impulsiv .
Iar fiul ,de 24 ani nu are nici un rost ,sta acasa ,a facut o facultate particulara obscura.
A teminat un liceu industrial cu elevi de tot felul si cu toate acestea e un antisocial ,pare speriat ,fricos ,izolat.

Rareori se intampla asta, succesul financiar nu e neaparat legat de talent si deseori cred ca este legat de anumite compromisuri morale.

Nu stiu ,eu nu ma refer la cariera concertistica.
Se poate trai si din arta ,asta voiam sa spun

Din 10 persoane care au cu adevarat talent, nu se stie daca 1 reuseste sa traiasca din asta.
Concurenta este foarte mare si probabil nu talentul are ultimul cuvant de spus.

Pentru un medic bun se va gasi mereu un loc de munca.
Pentru artisti...ei bine, pot incerca sa traiasca ca si liberi profesionisti dar nu cred ca e o situatie prea roza.

nu se stie niciodata...Nebanuite sunt caile Domnului!

Sa stii ca la instrument nu prea se gasesc profesori in liceele de arta din provincie ,foarte multi din tinerii absolventi prefera sa plece in strainatate sau sa ramana in Bucuresti.
Acum ,ce sa-i faci ,multi nu vor sa auda de invatamant.

Cred ca problema este pusa putin gresit.
Peste tot sunt oameni cu frica de Dumnezeu si bine intentionat.
Numai ca trebuie sa ceri lui Dumnezeu sa tii scoata in cale.

Pe fiica-mea am dus-o la cresa si la gradinita.
Peste tot a nimerit la oameni EXCEPTIONALI, la educatoare sufletiste si foarte bine intentionate, carora le poti spune din toata inima MULTUMESC.

Banuiesc ca si la scoala este exact la fel, aceeasi problema:
Sa gasesti oamenii de care ai nevoie.

Educatia acasa inseamna putin altceva:
- educatia vietii pe care orice parinte trebuie sa i-o dea copilului in primul rand: cine este, care este sensul vietii lui, sa fie echilibrat, cum sa trateze problemele in viata
- cultura - completare sau chiar baze complet noi de cultura.
- altele.

Este greu in ziua de astazi sa inveti un copil o "scoala" chiar acasa.
Acasa este privat de mediul social. Orice copil are nevoie si de un mediu social. NU poti sa-l izolezi acasa pentru ca ai niste pareri gresit formate. Am vazut multi copii care sunt anxiosi, tematori alaturi de alti copii. Ori un parinte nu ar trebui sa faca asa ceva cu propriul copil.

Mulţumim pentru intervenţie! Sunt de acord cu ce ai scris.

Asta am incercat si eu sa explic, dar sunt unii care nu vor sa priceapa si pace.
Se tem ca societatea le va fura copilul - este un risc real, dar cred ca asta depinde foarte mult de caracterul real al parintelui care se reflecta si in talentul educational.

dar uiti de un lucru care poate strica tot ceea ce ai construit...anturajul

Școala acasă nu presupune sechestrarea copiilor ca să învețe doar în casă. În orașe există cluburi unde copiii sînt duși pentru cele mai diverse activități, parcuri unde vin o droaie de copii de toate vîrstele, sînt vecini și rude care au copii, alte familii care practică ȘA care se întîlnesc etc. Deci aia cu lipsa socializării pică, cu condiția ca părinții să nu fie extremiști.

Din ce am vazut, un argument al celor ce sustin scoala acasa este acela ca in scolile publice, de stat, exista riscul ca respectivul copil/elev sa intre in unele anturaje dubioase, care il pot influienta negativ si chiar conduce spre comiterea de infractiuni penale!
Partial este adevarat (fata de anii 90'' cand am facut scoala- mai ales intr-un oras mic precum Husul, unde toata lumea cunoastea pe toata lumea si situatii grave nu existau- gen droguri, violuri, profesori batuti, etc- este adevarat ca astazi situatia- mai ales in orasele mari- s-a degradat puternic in sistemul public de invatamant), insa daca elevul a primit o buna educatie si a crescut intr-o familie adevarata, atunci va sti sa evite a fi implicat in acele situatii periculoase sau care pot duce in zona infractionalitatii.
In plus, daca elevul face scoala acasa si implicit nu are contact cu diverse probleme in societate si in scoala, atunci cand in viata adulta cand se va confrunta inevitabil cu aceste probleme, nu va sti cum sa procedeze si sa le faca fata!

Acuma nu vreau sa intelegeti ca as idealiza sistemul public de invatamant! E adevarat, este departe de a fi perfect , insa- cum astazi din pacate armata nu mai este obligatorie- cei cca 12 ani de scoala publica si de integrare intr-o colectivitate, il pregatesc oarecum pe viitorul adult pentru viata in societate!

Este adevarat- nici eu nici ceilalti colegi de generatie care am facut scoala publica de stat nu am fost üsa de biserica"" (te mai certai cu unu cu altul, la nevoie ma dadeai si cu pumnul, la unele ore mai nesuferite cateodata mai chiuleai- mai ales cand era cald afara si aveai chef de un fotbal, mai cadeai la "mica intelegere"" cu unii profesori- ca deh' era Husi si se cunostea lumea, mai ajutai o colega mai draguta sau un prieten bun la vreo teza, etc), insa nicioadata nu am intins prea tare coarda si stiam care este limita si pana unde poate merge!
Ori daca am fi facut scoala acasa nu am fi trecut prin aceste etape de viata si mai tarziu nu am fi stiut cum sa ne comportam in viata unor situatii mult mai complicate de mai tarziu!

Asta este scuza tipica a celor care n-au fost in stare sa ofere o educatie in adevaratul sens al cuvantului.

Pentru ei educatie = restrictie.
Nu ai voie aia, aia, ca doar esti in casa mea, ce m-ai vazut pe mine facand asa? si altele asemenea.

In felul acesta chiar si posibilele valori reale sunt asociate cu inchisoarea iar libertatea este perceputa dupa modelul celor fara restrictii morale.

Si uite asa, de fapt am educat copilul sa admire un set de valori exact opuse celor care sustinem ca le-am predat.

Cine e de vina? A, norma, anturajul.

In cluburi nu exista riscul sa dea peste o "companie nepotrivita" ca si la scoala?
Sau se mizeaza pe faptul ca acolo merg rar si stau putin iar in parcuri doar sub stricta supraveghere parentala?
Si neaparat doar cu familii care practica SA, nu?

Asta e inchisoarea de re-educare in varianta extinsa si nitel cam neraelista pentru Romania?

Motivul principal pentru ȘA nu e izolarea de răul ”dinafară” - fapt practic imposibil și de nedorit la urma toată, ci o mai bună educație oferită copilului comparativ cu ceea ce poate face școala pentru el.

Nerealistă tocmai a devenit, din moment ce tocmai s-a votat nu-ș ce lege care obligă unul din părinți să aibă fie absolvent al unei anumite facultăți și să susțină periodic anumite examene șamd. O să obțin linkul pentru detalii.

De ce educatia de acasa n-ar veni in completarea scolii?

Nu mi se pare normal ca sa se ceara parintelui sa sustina anumite testari, copilul ar trebui, macar o data pe an ca sa se vada daca a asimilat sau nu ceva cu scoala de acasa.

Dar de fapt cred ca aasta s-a urmarit, sa se interzica scolarizare acasa, chit ca nu e o interdictie expresa, prin cerintele de care ziceai mai sus, asta se intampla.
Dictatura cu manusi :)

nu e chiar asa. De multe ori anturajul chiar strica

De fapt, de putine ori anturajul chiar strica.

Stiu persoane, dintre care si eu, care au facut parte din anturaje dubioase (eu initial habar nu aveam de fapt in ce anturaj m-am bagat), dar daca sti sa distingi raul de bine, lucru care il inveti acasa, dar SI la scoala, sti sa iesi frumos de acolo, iti dai seama ca nu ein regula, vezi ce se intampla in jurul tau si iei decizia corecta de a renunta la acel anturaj.
Povestea mea cu anturajul respectiv e mai ciudata, in sensul ca nu am iesit din el imdiat dupa ce mi-am dat seama ca ceva nu e in regula, ci am iesit dupa ce am vazut cu ce se ocupa unii - a se citi majoritatea- din anturajul respectiv (droguri, lupte de caini, furtisaguri, batai). Si nu, nu am fost crescuta in spirit religios, am aut interdictii, dar am avut si libertate in acelasi timp de la parinti. Pur si simplu ai mei m-au crescut cu notiunea de bine si rau, si astfel am putut face distinctia si am iesit la timp din anturajul respectiv. La fel si o prietena de-a mea din vremea aceea

Si de ce ti se pare rea aceasta cerinta? Ca parintii trebuie sa aibe o anumita pregatire ca sa poata sa faca scoala acasa? Dar nu este normal?
Pe ce baza demonstrezi tu ca ii oferi o alternativa buna copilului acasa, daca nu ai habar de niste lucruri? Si trebuie sa te pui mereu la punct cu cerintele de la scoala. Copilul va fi testat la scoala totusi...
Nu cumva ai si tu aceleasi cerinte de la profesori?
Te gandesti totusi cam ce poate invata acasa un copil de la un parinte cu cateva clase de scoala?
Pai parintii trebuie sa fie perfecti (ca si profesorii de altfel) la gramatica si ortografie, la matematica, si mai apoi sa aibe si o vasta cultura generala.

Si tu stii ca profesorii si educatorii mai au o materie obligatorie? Se cheama pedagogie. Si parintii ar trebui s-o faca, pentru a sti cum sa predea si cum sa procedeze cu copilul. Multi stiu imens de mult, dar nu stiu sa predea, sa invete pe altii. Stii cat este de important asta? Cam 75-80% din predare este pedaogia, modul de predare si purtare si abia restul cunostintele. As zice eu.

Uite si alt exemplu: un meditator. Ai vazut tu vreunul care sa se bage la mai multe materii? Eu nu. Ori limba romana, ori mate, ori o limba straina. Exclusiv. Specializat pe ce stie el cel mai bine.

Inainte vreme (nu mai stiu cum este acum), era o problema mare la scoli. Profesorii (din cursul primar mai ales) pentru a avea catedra completa, trebuiau sa predea pe langa materia lor studiata si sport, muzica, desen, lucru manual. Si daca unul nu este mobil, sau este afon, sau nu are talente la astea...Erau inebuniti profesorii.

Pe urma uite inca o problema: se pare, cel putin tocmai constat aici, pe acest fir, ca exista totusi mai multe motive pentru SA.

Lore de ex. doreste sa evite un anumit anturaj, sa izoleze copiii ei de ceilalti din scoala.
Tu doresti o mai buna pregatire.
Altii doresc SA din motive medicale (exista copii care nu pot merge la scoala si din cate vad scolile pentru nevoi speciale se cam distrug, pentru ca se merge acum pe ideea ca toti copiii trebuie sa invete impreuna, chit ca nu toti pot din motive medicale).

Si legat de revolta ta, atunci am si eu una.
Tu stii ce cerinte se cer ca sa ingrijesti copii (baby-sitting)? Sau la adoptie?
Deci noi, cei care nu avem copii trebuie sa facem cursuri si scoli pana la loc comanda si stam cu sabia deasupra capului. Si pretentii de la parinti.
Parintii nu au nevoie de nimic. Doar pentru ca au copii. Doar pentru asta.
Au voie sa fie oricum si sa faca orice cu copiii lor.
Dar cu ce suntem noi mai putin buni?
Daca este sa comparam nativul - pai nativ si instinct o fi si la voi, dar si la noi (chiar daca noi nu putem sa nastem).
Care este totusi diferenta intre noi? De ce este aceasta discriminare?

La o adica hai sa discutam si concret, cam ce materii poate preda un parinte acasa si ce pregatire i-ar trebui.
Uite incep eu prin a pune o lista cu materii care se fac in clasele primare (1-8).

- Limba Romana/Citit, scris, lectura, gramatica, analiza literara)
- Limba materna (unde este alta)
- Matematica (complet)
- Geografie (de toate felurile)
- Istorie (toate perioadele)
- Limbi straine
- Muzica (note, solfegii, istoria muzicii etc.)
- Desen
- Lucru manual (de multe feluri, pentru baieti si fete)
- (Gospodarie)
- Stiinte sociale
- Chimie
- Fizica
- Biologie (zoologie, anatomie, botanica, ecologie)
- Sport
- Religie

Lipseste ceva? In afara de religie, eu cam asta am invatat in scoala primara (cl. 1-8).
Acum hai sa vedem fiecare la ce materii se pricepe si la ce nu.
Si atentie la un lucru: fiecare generatie invata la scoala in alt fel, in sensul ca se preda altfel, poate si altceva
in fiecare clasa. S-au facut teste si s-a ajuns la concluzia ca parintii nu mai au habar de ceea ce fac la scoal
copiii. Ei au invatat altfel, cu totul altfel. Au si probleme la a ajuta copiii la lectii.

Si oare cum ajunge copilul bun (ca educatie) intr-un anturaj rau?

citeste cu ATENTIE ceea ce am scris anterior. Am spus ca anturajul POATE strica tot ceea ce au contruit parintii in educatia copilului. Nu am spus ca intotdeauna strica. Samanta cade de multe ori si pe pamant bun si roditor, nu numai pe asfalt sau intre maracini