Sau nu există.

S-ar putea... :)

Experimentul lui Michaelson-Morley reluat de alții. Nu a reușit să demonstreze inexistența eterului, nici mișcarea Pămîntului prin spațiu. A apărut însă Einstein care, ca să le iasă pasența, a venit cu ideea mutilării dimensiunii corpurilor, a masei lor, ba chiar și a timpului. Doar ca să scoată eterul din ecuații și ca să arate că Pămîntul nu e staționar.

6. Şi a zis Dumnezeu: "Să fie o tărie prin mijlocul apelor şi să despartă ape de ape!" Şi a fost aşa.
7. A făcut Dumnezeu tăria şi a despărţit Dumnezeu apele cele de sub tărie de apele cele de deasupra tăriei.
8. Tăria a numit-o Dumnezeu cer. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a doua.

Metafore?

Nu pretind că o înțeleg. Nu pretind nici că tu o înțelegi.

Uite ce zicea odinioară un fizician, unul adevărat spre deosebire de alții care au fost doar cu numele:

“Today’s scientists have substituted mathematics for experiments, and they wander off through equation after equation, and eventually build a structure which has no relation to reality. ”
― Nikola Tesla

Suficient cît să pot purta o discuție cu tine, ca între diletanți.

Tu chiar n-ai citit nimic din ce a fost postat aici vizavi de ce este si nu este Cartea Facerii (par. Anania)?

Ma refer la postarea asta si asta.

Asta dupa o interpretare sucita a celor care incearca sa inteleaga ceva care ii depaseste si "talmacesc" pentru altii care inteleg si mai putin.

"mutilarii" ...haha, asta e amuzant, asta da gandire de "fizician".

Intr-adevar, inexistenta eterul este demonstrata de acest experiment pornin de la ideea ca pamantul se afla in miscare.

In momentul in care crezi ca pamantul este stationar si universul se invarte in jurul lui cu viteze periferice mult supraluminice, ca te afli sub un dom de sticla deasupra caruia curg ape, orice devine posibil, limita ridicolului a fost deja depasita cu mult :)

Yah, alta exemplu de paranoia conspirationista, demn de minte de "fizician" :21:

Intelg suficient cat sa-mi dau sema ca nu stii despre ce vorbesti :)

De ce nu faci o facultate de fizica daca te pasioneaza chestiunea, poate ai sa intelegi mai multe, dar daca nu te obosesti sa intelegi si iti chinui profesorii cu idei care pentru ei sunt de un penibil mai mult decat evident si ramai repetent, sa nu te plangi ca ai fost perspecutat din cauza ca tu crezi in pamantul plat :))

Ma indoiesc ca pe vremea lui fizica ajunsese atat de departe.
In orice caz, cam tot ce este fizica "mainstream" si universal recunoscut are atat o latura teoretica cat si una experimentala.

Nu cat sa ai si dreptate :)

Nu, nu, nu. Aia nu-i poveste. În Biblie nu sunt poveşti. Toate sunt lucruri adevărate. Care s-au petrecut sau care se vor petrece. Reale. Au fost, sunt şi vor fi.
Da, poţi spune că ştiinţa are indicii valide pentru orice ipoteză. Dar rămân atât: indicii. E ca şi un copil care arată cu degetul un elefant, fără să ştie de ce unghia şi piciorul lui e altfel ca a noastră, calitatea ochilor şi vederii lui, muşchii trompei, nimic. Şi trebuie să-i explici ani de zile, cât mai multe lucruri despre acel elefant, ca să înţeleagă. Şi în final, când înţelege mult, se uită în urmă, zice: cu ce şi la ce mi-au folosit acestea?

Şi tu ce spui aici, Adriane?
Că ţi se va altera în minte imaginea? Te înşeli. Niciodată nu se va altera. Va fi la fel de vie ca şi în momentul când ai văzuto. Fiindcă o iubeşti. Pe imagine. Şi ai memorat-o. Şi la 20 de ani, ca şi 80 de ani, o vei reda în cele mai mici amănunte. Asta face iubirea.

Aici spui asta... Şi aici :
ei bine, aici te contrazici.... deci spune-mi, tu ce crezi, este sau nu este pământul staţionar?
Dacă experimentul lui Michaelson-Morley nu a reuşit să demonstreze inexistenţa eterului sau mişcarea Pământului prin spaţiu şi Tesla spune că ştiiţa de azi a substituit matematica cu experimentele, ce să ne aşteptăm? Că experimentul lui Michaelson-Morley va avea rezultat prin mai multe încercări de experimentare sau prin matematică? Tesla ne cheamă la matematică, dar ştiinţa spune că doar prin experiment se poate dovedi şi demonstra o teorie, care întâi se naşte în matematică, altfel rămâne o teorie, rămâne ipoteză, supoziţie şi joacă de copil, ca evoluţia sau big bangul. O religie, în cel mai fericit caz. Deci prin acestea, este experienţa, experiment? Sau matematică? Sau nici una nici alta? Sau amândouă odată?

Dar eu îţi spune atât: toată ştiinţa şi matematica şi experimentele ştiinţifice, le poţi vedea şi trăi prin har, fără să le înţelegi, fără să le defineşti fizic, matematic, ştiinţific, biologic, chimic, etc., fiindcă nu ai nevoie, nu-ţi ajută la mântuire cu nimic, eşti mulţumit doar că Dumnezeu ţi le-a arătat în har, ţie sau grupului, Biserica Sa. Nu avem nevoie să înţelegem ceva, excluzându-L pe Dumnezeu, că nu ajungem la niciun rezultat. Şi chiar dacă cunoşti posibilităţi să redai în definiţii raţionale, fizice, logice, ştiinţifice ce ai văzut, trăit şi simţit în har, vei eşua mereu, oricât de dezvoltată ar fi tehnologia şi ştiinţa, fiindcă în har, Duhul Sfânt întotdeauna îţi arată mult mai mult şi mai profund, decât crezi tu că ştii, ca să te uimească şi să-ţi arate micimea ta şi imposibilitatea de a-L explica pe Creator. Rezultatele ştiinţifice, fizice, matematice, experimentale, totdeauna vor avea măsură, limită, vor încerca să arate şi să explice o fâşie, o linie din prea mult, un segment din infinit, o pictură din oceane, care noi le credem, mereu vor fi provizorii şi temporare, chiar dacă credem în Dumnezeu, fiindcă limitate la finitul materiei, gândite prin credinţa în Dumnezeu în care amestecăm din belşug multă raţiune şi cât mai multă matematică, fizică şi experimente, tot rezultate puerile ne dau, scopul efemerului ipotezelor mereu alungă esenţa mântuitoare care n-are nevoie de ipoteze.

Iartă-mă dacă n-ai înţeles ce ţi-am scris... Nu pot şi nu ştiu să arăt în alt fel...

Atât am putut... Pomeneşte-mă...

Nu contează ce cred eu.

De fapt e puțin invers... :)

http://www.citate-celebre-cogito.ro/...cu-matematica/

Nu conteaza, o sa gaseasca un discurs si pentru varianta asta :)

Ei, cum să nu? Contează mult de tot ce crezi tu. Pentru că în funcţie de ce crezi şi mărturiseşti tu, aşa îţi aduni şi moşteneşti Raiul sau iadul.

Pentru Dumnezeu, Biserica Sa, pentru noi toţi creştinii, contează deosebit de mult ce crezi tu, şi pentru noi, tu şi orice om de pământ, eşti deosebit de important, fiindcă ne dorim, dar nu te obligăm, să fi şi tu în dragostea Domnului, pe cărarea strâmtă şi îngustă şi grea, pe care puţini o află, ca să te te lupţi şi să te îndrepţi şi tu spre Împărăţia Cerurilor, să o dobândeşti şi să o păstrezi.

Te opreşti în detalii şi te pierzi.

Da, de acord, poftim, confirm şi spun şi eu ce spune Tesla:
"Oamenii de ştiinţă de azi, au înlocuit experimentele cu matematica şi rătăcesc din ecuaţie în ecuaţie, construind în cele din urmă o structură care nu are nicio legătură cu realitatea."

Şi-acum demontez ce spune Tesla:
"Oamenii de azi au înlocuit matematica cu experimentele şi rătăcesc din formulă chimică în formulă chimică, construind în cele din urmă societăţi cu structuri care n-au nicio legătură cu realitatea."

Nu vezi că Tesla nu spune nimic?

Experimente şi/sau matematica, fără Dumnezeu, totul, orice, e la fel, duce la moartea sufletească, sau moartea de-a doua, adevărata şi teribila moarte, care omul o doreşte şi se aruncă în ea, moartea veşnică, iadul, sau ura faţă de Dumnezeu şi respingerea Lui veşnică. Dumnezeu este iubire, nu stă în faţa libertăţii tale, nu o calcă în picioare, doar că atunci, acolo, îi va aduna pe toţi aceia care nu vor pe Dumnezeu, întrun loc, numit iad, loc care-i plin de Dumnezeu, de dragostea şi slava Lui şi asta practic îi arde. Veşnic. Matematica, fizica, orice ştiinţă, fără Dumnezeu, aduce supoziţiile, ipotezele, teoriile: big-bang, evoluţionism şi altele, care, încercând să le explici, lipsit voit de Dumnezeu, vei eşua mereu, de la o teorie la alta, de la o descoperire la alta, anulându-se una pe cealaltă, fiindcă rădăcine acelui copac, fructe, flori, nu stau în Adevăr, ci în minciună. Experimentele fără Dumnezeu aduce aceleaşi lucruri ucigaşe de fiinţă şi esenţă umană: eugenie, sclavie, manipulare, control, lucruri ascunse, hotărâri în principiile superior/inferior, şi altele diabolice (care despart) şi nu simbolice (care unesc)
Nu suntem, eu sau Biserica, împotriva matematicii, fizicii, experimentelor chimice, electrice,
toate sunt îngăduite, chiar dăruite de Dumnezeu, cu scopul binelui omului, dar "toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos, toate îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva." - I Corinteni 6, 12.

Dumnezeu e libertatea, e dragostea, e totul... Oh, de-aţi înţelege...

Nu e discurs, e Adevărul.

Dacă greşesc cu ceva, te rog să mă ajuţi. Neîntârziat. Am nevoie de ajutorul oricui, la fel cum şi eu vreau să dăruiesc ajutor oricui.
Dar orice ajutor, de la mine la tine, sau de la tine la mine, amândoi, să-l trecem prin filtrul Hristos, al Sfintei Treimi, al Iubirii, al Sfinţilor Părinţi, al Bisericii, al harului, curăţirii, al oricărei virtuţi, al luminării, îndumnezeirii şi mântuirii.

Aşa vom birui.

Acestea nu sunt teorii şi nu sunt glume. Sunt realităţi. Şi sunt lângă tine. Le vei primi în tine ? Le vei da şi altora ?

Deci te rog, dacă mă vezi în hăuri rele, strigă-mă, cheamă-mă, vino după mine, ridică-mă, să ne bucurăm amândoi în Domnul !

P.S.:

Şi încă un lucru, îmi pare rău sincer că "Trimisul" a fost banat, am vrut să dialoghez cu el mai mult. Poate vede adminul mesajul şi îi ridică banarea, m-aş bucura foarte mult.
Ca să ne mai ajutăm unii pe alţii.

Esti singurul caruia ii pare rau ca vsovivivivi a fost banat pentru a cata oara. You two get a room, vorba romanului. :1:

Ce bine ca sectarul ufolatru a fost banned. Aerul e mai fresh fara postarile-delir de kilometri.

Tot e bine ca ne putem delecta cu postarile lui Igor care ca toti marii teologi gaseste nestemate in spusele sfantului Tesla indiferent de felul in care le intelege. :71:

Nikola Tesla a fost sfant dupa Igor? Acelasi Nikola Tesla care avea tangente cu budismul?

Nu, aia cu sfantul am bagat-o de la mine pentru ca sunt o gramada de oameni care-l considera pe Tesla un personaj mesianic, dar daca omul poate gasi sensuri si daca intelege spusele lui intr-un fel si daca le intelege invers, e clar ca e mare teolog. :)

Măi, tu te bucuri de răul altuia? Râzi de necazul şi neputinţa lui? Of, vai !
Cum va mai fi salvat omul acela din întuneric, când e banat?
Cum se va mai bucura de cele ce a aflat?
Avem nevoie de el, avem nevoie să moştenească cerurile ! Cu noi !
Acum, învăţătura mântuitoare ce i-am scris-o, o va desconsidera, în mânia lui că a fost banat, nu va mai citi cu drag, nu va mai pune la inimă, nu se va mai gândi la ce i-am scris...
Oricum în faţa Adevărului, nu are nicio şansă, şi tocmai aici e o cheie ermeneutică pentru sufletul şi salvarea lui: are nevoie să audă Adevărul, să-i fie reamintit, ca să poată alege sănătos, că Adevărul-Hristos, nu fuge niciunde, e mereu acolo, la uşa inimii lui şi bate.
Şi apoi, va avea de ales, mereu are de ales, să fie cu El, sau împotriva Lui, cum spune versetul.

Şi te rog ai grijă că ai smintit pe cei mici, "you two get a room" are conotaţie de desfrânare.

Şi Tesla nu-i sfânt. Glumim, dar nu cu Sfinţenia. Nu că s-ar supăra Sfinţenia, dar ne slăbim noi. Precum vezi, ai smintit pe frăţiorii mai mici, care rătăcesc şi risipesc. Ei nu citesc cu simplitate şi dragoste, cu ci aroganţă şi orice amănunt nepotrivit, se împiedică de el şi acuză-n gura mare, că aşa-i învaţă jucăuşii. Mare grijă, fratele meu drag.

Nu ştii ce vorbeşti Adriane... Înmulţeşte dragostea ce ţi se arată şi ţi se dă...

Io' nu mis' teolog, îs' piuliţă, şaibă, plumb, rugină... Vai şi-amar de mine.

Teolog e cel îndumnezeit. Scriitorii Noului Testament sunt teologi. Şi Sfinţii Părinţi. Atât. Sunt şi alţii la măsura teologilor, dar ei dacă n-au scris nimic, din mila Domnului, n-au nevoie de recunoaşterea de Teolog, cu care-i împodobeşte Domnul, revelându-Se şi dăruinduni-Se, prin aceste alese, mari şi minunate vase prin care El lucrează pentru a înmulţi cu libertate şi dragoste, în Adevăr, Biserica Sa.

Pomeniţi şi iertaţi.

Pai eu te iert dar nici tu sa nu mai faci. :21:

Sa stii ca nu-i nici o problema daca nu intelegi ce a vrut sa spuna unul intr-o limba straina. Sau daca treci prea rapid peste cele scrise si intelegi exact pe dos ce a vrut sa spuna ala care a scris inaintea ta. E mai rau cand dupa ce ti s-a explicat ca ai inteles pe dos, sa te faci ca ploua si sa... scrii in continuare mesaje lungi fara ca de fapt sa spui nimic. :)

Aşa-i cu adevărat, frate. Iartă-mă dacă ţi-am greşit. Să te rogi şi pentru mine, te rog, că vezi şi tu că sunt păcătos şi sunt vai şi-amar de mine.
Dar mă silesc să fiu pe placul lui Hristos, cât mai mult, şi al oamenilor, mai puţin...
Pe lângă dulcea rugăciune, să ne ajute Dumnezeu să ne silim să smintim cât mai puţin posibil sau deloc.

Pai unul din mijloacele prin care ne putem ajuta sa nu ne smintim pe noi si pe altii este sa avem simtul masurii, sa intelegem cand vorbim cu peretii si sa ne despartim de omul eretic dupa prima si a doua mustrare. Ca daca-l vezi ca scrie intr-una despre Sf. Luca fotograful, Verginica si trambita Udrea, e clar ca omul nu se mai indreapta nici daca dai cu agheasma. Si atunci te desparti de el. Nu il inviti sa-si scrie in continuare prostiile doar ca sa ti le poti scrie si tu pe ale tale. :)

Oioooi... Naaa... c-ai luat-o pe arătură şi prin coclauri şi hăuri... :)
Acuma trebuie să alerg după tine să te aduc înapoi... :)

Şi mai ai şi viteză... io' îs' tot ruginit, cum te prind mai prind eu acuma ? :)

Cu Doamne miluieşte te prind. Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte...

Tu crezi şi vrei ca toţi să aibe acelaşi simţ al măsurii?
Asta-i măsură diabolică, ispită ce imită harul... ispită puternică şi fină, de mătase... Printre cele mai periculoase...

Da' ce crezi că suntem comunişti? Doamne fereşte... Trebuie să-i nivelezi pe toţi?
Sau capitalişti? Fiecare ia de la fiecare, cu egoism, cât mai mult, apoi nu ne mai săturăm şi ajungem să ne distrugem în războaie, cu interese, să luăm iar, şi apoi să conducem lumea şi apoi să conducem Universul? Astea-s boli. Ne ferim de ele.

Deci, spune-mi ce ştii tu despre "simţul măsurii" ?
Cu ce măsură mărturiseşti tu pe Hristos? Cu ce măsură te sfinţeşti? Cu ce măsură iubeşti? Cu ce măsură primeşti? Cu ce măsură dai? Cu ce măsură trăieşti? Cu ce măsură înmulţeşti, ierţi, te smereşti, te mântuieşti?

Tu pui măsura Sfintei Maria Egipteanca de exemplu, cu măsura Sfântului Ignatie Briancianinov, cu măsura tâlharului de pe Cruce, ce-a fost mântuit, cu măsura lui Pavel, a lui Ioan, a lui Toma şi cu măsura creştinilor celor mulţi? Creştini care, desigur, merg la Sfintele Liturghii, iau Sfânta Împărtăşanie, dar îşi trăiesc viaţa cum pot şi ei, mai o onomastică, se mai pilesc, mai cad pe sub masă, i-adevărat, se căiesc, le pare rău, Dumnezeu îi iartă spontan.
Se mântuiesc? Sigur că da. Toţi. Aceştia da, toţi. Dar au măsuri diferite. Cu cât dai mai mult lui Dumnezeu, cu atât primeşti mai mult de la Dumnezeu. Şi Domnul, oricât îi dai, e mulţumit. Şi te răsplăteşte ce îi dai, însutit şi în viaţa asta şi în veşnicie.

Deci cine dă şi face măsura? Dragostea ce-o ai în tine, ce vrei s-o ai, ce o doreşti, ce-o înmulţeşti, ce-o răspândeşti. Indirect, tu singur îţi dai măsura. Înmulţirea talanţilor. Care sunt talanţii? Fiecare virtute e un talant. Şi îi avem toţi, odată, toţi talanţii, daţi tuturor oamenilor, la naştere. Unii sunt mai importanţi ca alţii, şi mai importanţi ca alţii. Talanţi.
Dragostea e cel mai mare. Apoi credinţa. Şi nădejdea. Dacă ai talantul milosteniei şi eşti musulman, nu te mântuieşti. Fiindcă talantul -credinţei- în Sfânta Treime, îl scuipi, îl batjocoreşti, îl huleşti şi-l îngropi, nu vrei s-auzi de el. Na, cu ce-i de vină Dumnezeu? Dacă acei 3 talanţi mari lipsesc, nu poţi primi har. Fără har, nu poţi să te mântuieşti. Şi... mai sunt şi jucăuşii care imită harul... Ăla-i alt subiect...

Deci ce spui? Vorbim cu pereţii? Trebuie să ne despărţim de omul eretic? Da, aşa spune versetul:
"De omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, depărtează-te" - Tit 3, 10
Daaa ! Perfect. Jucăuşii ştiu toată Biblia pe de rost, cum ai citit versetul ăsta, prima dată apar ei. Fiindcă citind din Biblie, te deschizi harului, de-aia apar jucăuşii foarte repede, ca să risipească harul din-lăuntrul tău şi te închidă înapoi. Harul ţi se dă ca să lucrezi cu el. Nu ca să te gâdile... E o unealtă. În fine, ăsta-i alt subiect.
Cu harul lucrezi prin rugăciune. Primul pas. Apoi cu osârdia, stăruinţa, silirea în rugăciune, ceri dragoste şi smerenie şi ascultare de Biserică şi de Sfinţii.

Când ai făcut chestia asta, dulcea rugăciune, care nu-i chestie, iertare, ceri ajutorul şi rugăciunile Preacuratei şi Sfinţilor. În momentul ăsta, jucăuşii fug. Sfinţii de la care ceri, încep rugăciunile pentru tine, în comuniune cu ei, înveţi să lucrezi cu harul, jucăuşii sunt înspăimântaţi că începi să lucrezi cu harul şi mânioşi şi plini de ură, fugind cu promisiunea că se întorc, şi întotdeauna îşi ţin promisiunea. Se întorc mai mulţi şi mai hotărâţi...
Cu cât ceri cu mai multă smerenie, zdrobire, cu atât primeşti mai mult. De fiecare dată, pe lângă orice cer, să nu uiţi să ceri dragoste. E ca un fel de ulei, care unge unealta harului, să lucrezi strună cu el.

Deci citind versetul, te rogi. Dacă nu ştii ce să spui, spune: "Doamne miluieşte, Doamne iartă-mă, Doamne îţi mulţumesc, Doamne slavă Ţie, Doamne, fie-ţi milă de mine şi dă-mi dragoste şi smerenie, ajută-mă să te slujesc cât mai bine pe Tine şi pe oamenii pe care-i vrei în Împărăţia Cerurilor, Doamne dă-mi dragoste şi ajută-mă să înţeleg şi să lucrez cu harul Tău, ajută-mă să iubesc, că eu nu pot nimic, Doamne şi Tu poţi toate, Doamne... Doamne miluieşte..."

Cu jertfă, cu lacrimi dacă poţi, cu zdrobire, apoi fără să ştii cum, harul Duhului Sfânt, va lucra în tine şi vei primi ce ceri, dacă-ţi este de folos spre mântuire.
Dacă ceri: "Doamne, ajută-mă să-l biruiesc pe ereticul ălaaaaaaaaa, să-l zdrobesc, că Tu ai putere şi vrei să arăţi că eşti puternic, prin mine, să mă faci puternic, pentru Tine..." şi alte prostii, e ca şi cum ceri un Lamborghini, primeşti zero.

Harul pleacă, rămâi gol, şi abea aşteaptă jucăuşii să pună pe tine, şi-apoi tu singur te pedepseşti prin asta. Primeşti nimic şi apoi te învaţă jucăuşii să-L acuzi tot pe Dumnezeu, parcă El ar fi de vină cu ceva, din nerozia ta...

Nu mai lungesc, citeşti versetul acela Tit 3, 10, cu rugăciune, ceri dragoste, smerenie, ascultare, în pronia Domnului te pui în mâinile Domnului, şi îţi vine răspunsul în conştiinţa care ai curăţit-o.
Şi uite, eu, când m-am rugat, am primit în har, răspunsul în conştiinţa mea, care spunea: "dar n-am spus cât să dureze nici întâia, nici a doua mustrare".
Şi mi s-a dat să înţeleg "măsura".

Aceea de care vorbeai tu mai sus. Şi observ că măsura ta e mică. Foarte mică. Fiindcă dragostea ta e mică, puţină. Răbdarea ta e şi mai mică. Fugi de jertfă, de răstignire, şi-atunci cum să te mai deschizi harului? Iar dacă te deschizi puţin, jucăuşii aleargă foarte repede să închidă înapoi ce-ai deschis, şi dacă nu ştii să deschizi, să ţii deschis, să lărgeşti inima, să o ţii deschisă, să ţii harul înăuntrul, să lucrezi cu el, atunci cum te mai faci unealta Domnului? Vas al Domnului? Măcar de lemn, dar să fi vas. Dacă n-ai dragoste, rugăciune, smerenie, ascultare, credinţă, nădejde, nici de lemn nu poţi să fi. Abea o să te ţii tu pe drumul spre mântuire. Dacă o să te ţii.

Şi-atunci cât să dureze o mustrare? Durează câtă dragoste ai: un minut, o oră, o zi, o săptămână, o lună, un an, 5 ani, 10 ani, 50 de ani, toată viaţa... :) Depinde şi în ce îmbraci mustrarea: în dreptatea cu care vrei să tai, în jertfa cu care vrei să te smereşti, în milostenia cu care vrei să mângâi. Cu discernământ, trebuie toate, în măsuri diferite, în circumstanţe diferite...

Măsurile... Mare taină...
La alte versete, după rugăciune, primeşti alte răspunsuri, în conştiinţa ta, din har, să citeşti mai mult, să mergi la Sfinţii Părinţi, să te rogi mai mult, să te smereşti mai mult... Uneori Duhul Sfânt îţi ia harul, brusc, spontan, ca să vadă cum reacţionezi, ce faci, să te încerce, să te călească ca aurul în topitoare, te lasă deschis şi gol, să vadă ce faci, cum lupţi, ce spui, ce gândeşti, ce fapte ai, ce doreşti, ce înmulţeşti. Biruieşti sau nu. Şi depinde ce faci, harul vine înapoi mai puternic, mai limpede, sau vine mai slab, că tu l-ai slăbit, credeai că ţi se cuvine ceva... Eh, multe... multe şi sunt taine.

Nu îţi pot spune prea multe, trebuie să le trăieşti tu, să le experimentezi tu. Citeşte din Noul Testament, din Sfinţii Părinţi. Îndrăgosteşte-te de Hristos...
Doamne miluieşte... Doamne miluieşte... Doamne miluieşte...

BA CHIAR PENTRU CEI CE VOR TRECE PE AICI, SĂ CITEASCĂ ÎN ACEST TOPIC, JUCĂUŞII (demonii) ÎI VOR SPUNE ACELUIA: nu citi aici, a scris mult şi a scris numai prostii, copilării, tu poţi mai mult de atât. ŞI MULŢI NU VOR CITI.

PREA MULŢI VOR FI AMĂGIŢI AŞA... DAR... CU MILA DOMNULUI TOATE... :)

De ce am scris cu litere mari şi îngroşate aceste rânduri?
Nu să ies eu în evidenţă, ci să ajut, să îndemn la citit, că poate am greşit ceva pe undeva şi cineva vrea să mă ajute.

Ţi-aş mai scrie, dar am spus ce trebuia spus... Fă acestea şi vei fi viu.

Iartă-mă şi pomeneşte-mă.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, ... miluiește!

Vezi tu, simtul masurii inseamna sa intelegi ca exista ispite care vin din partea dreapta si sa incerci sa ramai cu picioarele pe pamant. Nu sa incerci sa le demonstrezi celorlalti ca esti vreun sfant stalpnic coborat din Filocalii direct pe forumul crestin ortodox. :21:
Indiferent daca incerci sa o ascunzi in spatele unei false smerenii, mandria ta razbate prin toti porii. Nu ar strica sa te smeresti in liniste si sa ceri ajutor de la parintele din parohia ta. Pentru ca mi se pare ca nu doar ca vrei sa-l ajungi din urma pe vsovivivi, dar sunt sanse chiar sa-l intreci, daca nu cumva ai facut-o deja. Trambitele sunt deja arvunite, asa ca incearca sa-ti gasesti un loc mai modest in ceata dreptilor. :)

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, ... miluiește!

Iuliu, mă iubeşti? Pe mine, cel de pe forum. Şi dacă mă iubeşti, de ce nu mă asculţi? Ce ţi-am dăruit rău?

Nu ţi-am dăruit de la mine nimic, eu nu am nimic, tot ce am, am primit, cu un singur scop: să dăruiesc totul, tot ce am primit.
Şi iubesc atât de mult ce am primit, că nu pot dărui totul, ca un egoist stricat ce sunt, mi-e frică că nu voi mai primi, dacă dăruiesc totul... Dar ăsta-i alt subiect.

Frăţioare, te rog să mă ierţi dacă te-ai smintit. Şi-acum iar încerc să-ţi dăruiesc o seminţă... De Hristos se sminteau oamenii, mulţi, dar spune Hristos, la Matei 11, 6: "fericit este acela care nu se va sminti întru Mine."
Ştia Domnul că oamenii se vor sminti şi de ucenicii lui, şi le spune: "Şi câţi nu vă vor primi, ieşind din acea cetate scuturaţi praful de pe picioarele voastre, spre mărturie împotriva lor." - Luca 9, 5.

Oamenii se smintesc de Hristos şi se smintesc de Apostoli, de Episcopi, de Preoţi, de Diaconi, diaconiţe, preotese, cantori, crâsnici, vânzători/slujitori la pangare, vin în Biserică să judece, să împungă, se bosumflă de orice, ridică din sprâncene, zâmbesc cu multă "înţelepciune", mai ales se smintesc de cei care vor să înmulţească dragostea şi câte-o altă virtute în cetatea lor, îi dau afară pe creştini, nu acceptă nicio -măsură- de grâu în cetatea lor, alungă pe cei ai Domnului, pe ucenicii mici şi mari...

Cum ar fi dacă toţi oamenii ar spune către toţi Episcopii, Preoţii, Diaconii, diaconiţele - soţiile diaconilor, preotesele, toţi cantorii, crâsnicii, studenţii, masteranzii, doctoranzii, să le spună cum spui tu:

iaaaaa, hai sictir, "simţul măsurii înseamnă să înţelegeţi că există ispite care vin din partea dreaptă şi să încercaţi să rămâi cu picioarele pe pământ. Nu să încerci să le demonstrezi celorlalţi că sunteţi voi sfinţi stâlpnici coborăţi din Filocalii. Indiferent dacă încercaţi să vă ascundeţi în spatele unei false smerenii, mândria voastră răzbate prin toţi porii. Nu ar strica să vă smeriţi în linişte şi să cereţi ajutor de la părintele vostru duhovnic. Pentru că mi se pare că nu doar că vrei să-i ajungeţi din urmă pe eretici, dar sunt şanse chiar să-i şi întreceţi, dacă nu cumva aţi şi făcut-o deja," aşa că stricaţilor ! Ieşiţi afară ! Nu primesc de la voi ! Huoooo...

Şti ce-ar fi atunci? Ar fi iadul, în inima şi fiinţa ta. Şi prăpastia lipsei comuniunii. Ai deveni sectă, Doamne fereşte. Neo-protestant... Ai urâ Biserica... Ai crede că Biserica minte cu ceva... Să nu fie...

Înăuntrul tău trebuie să fie Împărăţia Cerurilor, spune Scriptura, nu iadul.
Da, spune Sfântul Siluan Athonitul: "ţine mintea în iad şi nu deznădăjdui".
Ştii cum tâlcuiesc, eu păcătosul, aceste cuvinte ale Sfântului Siluan? Dacă ţii mintea în iad cu nădejde, în inima ta, creşte, se înmulţeşte şi înfloreşte minunat, Împărăţia Cerurilor. Şi cu cât ai mai puţină minte cu nădejde în iad, cu atât ai mai puţină Împărăţie a Cerurilor înăuntrul inimii tale.

Naaa, c-am spus-o... :)

Fiecare om e o cetate. Acolo trebuie sădite seminţele Luminii, ale Împărăţiei Sale, unii altora, în comuniune cu Biserica, cu Sfinţii din Ceruri, care seamănă din belşug, cu noi creştinii, nu numai să primeşti pe semănătorii Domnului, ci şi tu să devii semănător, după -măsura- ta, să ne mărturisim unii altora, să ne îmbunătăţim unii pe alţii, că la orice măsură ai ajuns, niciodată, repet, niciodată nu vei avea tot, nici aici, nici Împărăţia Cerurilor, fiindcă TOT, e Dumnezeu, de El te poţi uimi veşnic, dar niciodată n-o să-L înţelegi tot, n-o să ai tot de la El, deci dacă ştii că de la fiecare poţi primi orice, şi desfaci acasă, în cetatea ta, şi vezi dacă bun, ţii, dacă nu-i bun, arunci, fiindcă cauţi pe Domnul, să fie din belşug în ce primeşti, şi apoi poţi dărui din ce ai, tot aşa, cu Domnul din belşug în ce dai, dar să fi în comuniune, nu să fi ca cei din "pucioasa ierusalimului", care ei spun că toţi sunt inferiori, numai ei au tot şi dau tot tuturor. Acolo-i iad. Ei nu primesc de la nimeni nimic. Nu au comuniune şi nu vor să aibe. Creştinii nu sunt aşa. Noi ştim că toţi poartă chipul lui Hristos, deci primim şi de la un ateu, poate e o virtute acolo în ce ne dă ateul, ne folosim de acea virtute să-l mărturisim pe Domnul, să-L arătăm pe Hristos, după -măsura- fiecăruia.

Deci, eu, fratele meu drag, păcătos foarte mare cum sunt, m-am pregătit de pe la 15 ani, cu 5 ani de seminar, cu două facultăţi de teologie, şi acum am terminat un master în teologie, din mila Domnului.
Am adunat experienţă. De luptă cu patimile, cu mândriile, că sunt de multe soiuri, îţi spun din experienţă, le-au înmulţit soiurile jucăuşii, experienţă de căderi, de ridicări, de lipsiri, de loviri, de biruiri...
Îmi doresc să fiu preot, dar n-am găsit încă fata, femeia, potrivită, care să iubească pe Domnul Hristos, măcar jumate din cât de mult Îl iubesc eu... Vreau să fac şi un doctorat, dacă nici în timpul doctoratului nu voi găsi, voi merge să mă călugăresc, cu mila Domnului.
Deci ce spui frăţia ta, am adunat sau n-am adunat câteva seminţe din har, acolo, amărâte, uscate? În anii de teologie? iar dacă am adunat, poftim, cu tot dragul, ţi le dăruiesc ţie toate, absolut toate, nu vreau să-mi ţin nimic mie, poate mai primesc, mila Domnului, că poate în inima ta, se va face o grădină frumoasă.
Deci frăţia ta, un potenţial, viitor preot, trebuie să fie pregătit înainte sau după hirotonie întru diacon şi preot?
Deci răspundeţi în inima ta, la întrebare asta...

Şi acum te întreb din nou: Iuliu, mă iubeşti? Pe mine, cel de pe forum, de aici. Şi dacă mă iubeşti, de ce nu mă asculţi? Ce ţi-am dăruit rău?
Dacă seminţele ce ţi le-am dăruit nu fac fructe frumoase, de folos spre mântuire, taie-le degrabă şi aruncă-le în foc, iar dacă aduc rod, te rog mult, dă-mi şi mie din acele fructe... Voi încerca să le dăruiesc pe toate... Doar aşa creşte dragostea...

Slavă Ţie Doamne, slavă Ţie... Doamne miluieşte, Doamne miluişte, Doamne miluişte... :)

Cum te poate iubi cineva care nu te cunoaște și cum poți tu iubi pe cineva pe care nu-l cunoști? Mai lasă dulcegăriile astea; mie-mi dau o puternică senzație de falsitate, chiar dacă tu ești încredințat că e autentic.

Nu am cum sa te iubesc pe tine cel de pe forum pentru ca te afli pe un drum gresit rau. Ii iubesc pe altii care scriu cuvinte, nu arunca pietris in rasnita de cafea. Nu dau nume si nu le spun ca-i iubesc ca sa nu li se urce la cap dar exista oameni pe aici pe forum ( e drept ca nu intra prea des ) fata de care eu par un repetent care nu a inteles nimic din Biblie sau din Sfintii Parinti. De aia nici nu prea discut prea multa teologie, ca mai bine citesti ce scrie un om destept decat sa flecaresti ca un prost. :71:
Tu doar iti inchipui ca esti pe undeva pe sus pe scara asta a teologhisirii. Dar de fiecare data cand citesc ce scrii, am impresia ca te-ai urcat pana in varf pe o alta scara care nu duce nicaieri ... asta in cel mai bun caz. Nu pe mine sau pe altcineva trebuie sa-i convingi ca esti smerit si oricum nu-i convingi cu chestii de genul " sunt un pacatos, rugati-va pentru mine ", asta dupa ce ai scris un mesaj din care reiese ca te crezi a 8 a trambita. :)

In plus, sper sa intelegi ca preotia nu-i pentru tine si sa renunti. Sau sa te opreasca altcineva. Desi nu ar fi prima data cand oameni prea mandri ca sa-i incapa o simpla haina de preot ar ajunge in pozitia asta.

Ce o sa te faci bre daca dai de un gay si il intrebi asa ? :21::21:
Sper ca nu te apuci sa dai copy-paste la acatiste.

"Dacă pe fratele tău care îl vezi, nu-l iubeşti, cum mai iubeşti pe Domnul, pe Care nu-L vezi?" - spune Scriptura.

Tu îţi dai seama că trebuie să ajungem să iubim şi demonii? Cum îi iubeşte şi Domnul, spune Isaac Sirul la Filocalia 10, că iubeşte Domnul pe demoni, ca pe Maica Domnului. M-am cutremurat...

Şi noi nu suntem în stare să iubim un om, decât dacă-l cunoaştem ??? Ce iad e în inima ta ? Aruncă-l afară ! Repede !

L-ai aruncat ? Bun. Ca să-ţi mai arăt ceva:

Dacă totuşi îl cunoşti pe omul acela, şi e rău şi slab şi distrus şi căzut, numai păcate face non-stop, ce faci? Nu-l iubeşti? Dar Hristos, când era pălmuit, biciuit, răstignit şi omorât, nu i-a mai iubit pe cei care-l omorau ?

Ba îi iubea atât de mult, încât spunea: "Doamne, iartă-le lor că nu ştiu ce fac"...

Of, Cristiane, chiar tu să spui acestea...

Ce-ţi mai place şi ţie să cârcoteşti... :)

Numa' vezi că astea cârcotelile astea vin de la jucăuşii... Eşti ispitit cu multe, diverse şi colorate... Ia seama să nu cazi...

Dar ohooo, ce mult m-aş mai bucura de mult, sărăcuţul şi minunatul de el, să zică că mă iubeşte, că el nu ştie ce-i aia iubirea. Dar mie mi-e de ajuns, atât îmi trebuie, să zică mă iubeşte, ca să-i vorbesc despre iubirea lui Hristos.

Da de ce nu?

Sunt atât de dulce Acatistele... of, cât de dulci sunt Acatistele... Ia uite ce dulce sunt:

Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, icosul 1:

Făcătorule al îngerilor și Doamne al puterilor, deschide-mi mie, nepriceputului, mintea și limba, spre lauda preacu*ratului Tău nume, precum ai deschis auzul și limba celui surd și gângav de demult, ca să grăiesc și eu acestea:
Iisuse preaminunate, mirarea îngerilor;
Iisuse preaputernice, izbăvirea strămoșilor;
Iisuse preadulce, slava patriarhilor;
Iisuse preaslăvite, tăria ocârmuitorilor;
Iisuse preaiubite, plinirea prorocilor;
Iisuse preaminunate, întărirea mucenicilor;
Iisuse prealine, bucuria călugărilor;
Iisuse preamilostive, dulceața preoților;
Iisuse preaîndurate, înfrânarea pustnicilor;
Iisuse preadulce, bucuria cuvioșilor;
Iisuse preacurate, mintea cea întreagă a celor curați cu fecioria;
Iisuse cel mai înainte de veci, mântuirea păcătoșilor;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

şi uite şi aici ce dulceaţă... Doamne... ce dulceaţă... :

Paraclisul Maicii Domnului, din cântarea a 3-a:

Folositoare ş™i acoperământ vieţ›ii mele te pun pe tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; tu mă îndreptează la adăpostirea ta, ceea ce eşti pricina bunătăţ›ilor ş™i credincioş™ilor întărire, una întru tot lăudată.

Te rog, Fecioară, risipeşte-mi tulburarea sufletului ş™i viforul scârbelor mele, că tu, mireasă dumnezeiască, pe Hristos începătorul liniş™tii ai născut, ceea ce eş™ti de Dumnezeu fericită.

Fiind cuprins de neputinţe cumplite ş™i de chinurile bolilor, tu, Fecioară, ajută-mi; cer ajutorul tău, Fecioară, că pe tine te ş™tiu comoară de tămăduiri neîmpuţinată şi necheltuită, ceea ce eş™ti cu totul fără de prihană.

Izbăveşte de nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că to›ţi, după Dumnezeu, la tine scăpăm, ca ş™i către un zid nestricat şi folositor.

Caută cu milostivire, cu totul lăudată, Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu ş™i vindecă durerea sufletului meu...

Simţi pe limbă dulceaţa ? Doamne, câtă dulceaţă...

Să mustre Preacurata, ispitirile de la inima ta...

Te îmbrăţişez cu sărutare sfântă...
Cum ne învaţă la Romani 16, 16; I Corinteni 16, 20; II Corinteni 13, 12; I Tesaloniceni 5, 26.

P.S.:

Iuliu, no comment... Dumnezeu să te vindece...

Eu sunt Trimisul.
 

Domnilor colegi şi domnule admin,
Am dreptul la replică şi la a-mi susţine şi apăra dreapta credinţă ortodoxă pe un forum ortodox?

Dacă nu am atunci vă rog să publicaţi pe site în clar ca să ştie toată lumea că aici se cenzurează subiectele ca înainte de '89 şi se bannează pe nedrept şi se exclud intelectualii ca prin anii '50.

Dar ia spune, o persoana cu dosar la psihiatrie, se cade sa ajunga sau nu preot?

Da' parca ai negat cu varf si indesat ca esti vsovi.

Aici se "cenzureaza" doar mizeriile, daca vrei libertate cvasi-absoluta, incearca pe softpedia, doar ca aia o sa rada de tine si cu ...spatele.

Aici cred ca ai facut deja destul.

Eu sunt Trimisul.
 

Sunt de aproape 10 ani pe acest site şi pe acest forum şi cred că mi-am cîştigat dreptul la un răspuns cinstit din partea adminului şi a celorlalţi colegi. Deci vă rog să-mi daţi un răspuns la întrebare nu prin o nouă bannare pe nedrept!.. sau prin tot felul de atacuri la persoană sau la credinţa mea.

Deci: Am dreptul la replică şi la a-mi susţine şi apăra dreapta credinţă ortodoxă pe un forum ortodox?

Raspunsul cinstit este ca n-ai ce sa cauti aici.
S-au sarutat toti de prostiile pe care le scrii.
Ce, secta pucioasa nu-si poate face un forum, sau a incercat si mai mult de 5 membri (proprii) nu s-au adunat?

Du-te in pace cu Verjinica ta, cea mai mare decat Apostolii, dupa mintea ta, ce ne tot plictisesti cu genul asta de "ortodoxie"?

Incearca eventual la BOSV, si aia sunt tot la fel de "ortodocsi" ca si tine, v-ati intelege de minune. Sau nu?

Eu sunt Trimisul.
 

Eu sunt mirean din BOR! Cine eşti tu să mă excluzi? În ce cred eu, în BOR şi în NIP nu e sectă!

De ce nu pleci tu acolo unde poţi să ai parte de un forum extremist, exclusivist şi intolerant? Eu am ales să postez aici unde îmi place mie.

Da, se poate să aperi credinţa ta.

Îl rog pe admin, să te lase aici, nebanat, cu o singură condiţie: să vorbeşti numai cu mine !

La nimeni altcineva să nu mai răspunzi, decât numai mie. Dar întâi, umple-te de iubire, şi hai să vorbim !

Vrei aşa ?

Să nu mai răspunzi nimănui nimic, decât numai mie. Eu îţi răspund ţie şi tu mie, vrei aşa?

Răspunde-mi te rog:

1. Mă iubeşti ?
2. Ai citit ce ţi-am scris?
3. Am minţit în ceva în ce ţi-am scris?
4. Vrei să urmezi ce ţi-am scris? Dacă vei urma, te vei pune pe calea mântuitoare, dacă nu, nu.
5. Răspunde-mi cu "quote", la tot ce ţi-am scris până acum.

Dacă mă iubeşti, înseamnă că trebuie să ai răbdare multă cu mine, cum au şi cei ce iubesc pe Domnul, unii cu alţii...

Dovedeşte iubirea ta, şi vino să vorbim.

Da, desigur, frăţiorul meu drag.
Fiindcă numai Hristos, din preotul episcopul, diaconul lui Hristos, şi alţii mireni sau monahi, dacă au pe Hristos în ei, îl poate vindeca de bolile lui, sufleteşti şi trupeşti.
Dar mai sigur, episcopii, preoţii şi diaconii lui Hristos, care au pe Hristos în ei.

Că minunat ne spune şi Pavel: "numai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte întru Mine".
Hristos care trăieşte în preotul lui Hristos, prin har, se face vas al Domnului şi Domnul vindecă prin el.

Nu ati putea sa deschideti un topic in sectiunea Secte si Culte ? Poate rezista mai mult acolo. :)

Vorba liu iuliu, luati-va voi doi o camera unde sa vorbiti si nu ne mai plictisiti pe astialalti.

Ce, nu exista email, messenger, skype, etc?

Faceti urgent schimb de adrese si contrati-va in privat cu ortodoxiile voastre originale.

Canoanele cred ca zic altceva.

Banuiesc ca dupa aceeasi logica si un demonizat ar putea fi randuit preot, ca doar "Hristos il poate vindeca".

Nu știu dacă și ce ți-a răspuns adminul, însă eu cred că tocmai cu ceea ce înțelegem prin dreapta credință (dacă adaugi și „ortodoxă” e pleonasm) e problema. Tu ții foarte mult la niște particularități ale credinței tale, care o diferențiază de ceea ce propovăduiește Biserica - știi bine care sunt acelea și nu vreau să le menționez.
M-aș fi bucurat să dezvolți mai mult aspecte pe care și Biserica le consideră importante și pe care le împărtășești și tu. Ai mai făcut-o, pe ici pe colo. Numai că mi-ai făcut impresia că nu poți ține multă vreme căruța pe drum drept; ai cai nărăvași, care te duc repede pe arătură. Și ceea ce este mai rău e că, atunci când vreun binevoitor vrea să ți-i aducă pe drumul drept, tu preferi să te încrezi în caii tăi.

Nu cred, in buna traditie care o au, vsovi cel putin, o sa se rahateasca intelectual pe toate subiectele care le prinde.
Cu trambita udrea si dumnzeul lui aterizat in lanul de porumb, sf. Ap. Luca transformat in paparazzi, luna semisferica "din cartile sfinte", sfanta Verjinica mai mare ca Sf. Apostolii si Maica Domnului si restul "ortodoxiei" lui.

Nu, nu, nu, există email şi din-alea, dar există şi forum.
Dacă nu îţi place pe forum, dute la rugăciune. Eşti mai câştigat.
Dar poate stai şi pe forum şi te şi rogi, în acelaşi timp.

Te doare pe tine fix în cot, de suferinţa altora... pe-un ochi îţi intră şi pe altu-ţi iese, ce citeşti aici...

Mulţumesc dragostei tale, pune aicea' un canon, două, din acelea cu care îţi biciuieşti dragostea...

Pai da, chelul trebuie sa se dea in spectacol cu tichia de margaritar, fara spectatori cu care sa creada ca este admirat, se plictiseste si pleaca acasa.

Deci pana la urma si demonizatul poate fi canonisit preot?

Eu sunt Trimisul.
 

Condiţia ta e absurdă.

Uite putem dialoga cu drag pe acest fir de discuţie.