Când aduci acuzaţii de nestorianism se vine cu argumente reale, nu cu borboroseli...

Fenomenal. Asta-i o vedenie á la Baba Vanga.

Bine, hai să fim limpezi. Amândoi.
Fără babe vange şi alte prostii ce-ţi mai debitează capu :)

Scrie tu, cu mâna ta, ce şi cine este Hristos în Sfânta Treime, în maxim 5 rânduri de forum. Te rog să nu depăşeşti 5 rânduri. Scrie ce vrei tu şi ce ştii tu. E chiar foarte uşor.

Poţi face şi o introducere şi o încheiere, în care să explici ce ai scris, dar acele 5 rânduri, să le scrii cu [u] sau cu [i].

Poftim, ai şansa să dovedeşti că nu eşti eretic şi că eu sunt mincinos.

Duminică cu belşug duhovnicesc.

Dupa a mea umila parere, cind ai o nedumerire privind o pastorala sau alt act oficial sinodal, ceea ce in sine nu e un lucru rau, iti intrebi duhovnicul, sau ii scrii episcopului tau. E simplu. "Preasfintite Stapane, va rog sa ma iertati, am urmatoarea nelamurire privind...". Si asta, in loc sa te spargi in figuri pe internet, spre smintirea fratilor si surorilor...
Nu e asa ca Dumnezeu a oranduit in chip minunat ca unii mai carcotasi sa nu fie decat simpli mireni?

Teologul închipuit a lui peşte, lasă bolboroseala! Problema de faţă este una foarte serioasă. Este incredibilă uşurătatea cu care este tratată de către unii ortodocşi din România. Pune mâna şi citeşte ce au spus Sinoadele Ecumenice şi Sfinţii Părinţi despre unirea celor două firi în Persoana lui Hristos şi vei vedea că nici unul, dar nici măcar unul singur, nu a spus vreodată că Hristos a devenit "persoană omenească" şi nici unul, când se referă la Hristos, nu vorbesc despre "două persoane care ar fi de fapt o singură persoană".

Poţi să începi cu cartea lui Jean Claude Larchet: "Personne et nature ; La Trinité, Le Christ, L'homme". Vezi că o poţi citi gratis şi pe internet, dacă ştii limba franceză. Dacă nu, o poţi găsi tradusă şi în română la librăriile de profil, cum ar fi de pildă, librăria Sophia - în Bucureşti. Am citit totuşi că eşti din Banat. Nu-i bai, se găseşte şi acolo.

Citeşte comentariile de mai înainte. Am scris acolo mai mult de cinci rânduri, la subiect!

Frăţior iubit, eu m-am purtat respectuos şi cu mult bun simţ cu tine, iar tu?
Mă numeşti "teologul lui peşte" şi să las "bolboroseala"? Nu-i nimic, te iert, dar să ai grijă te rog, să nu mai repeţi prostioarele.

Deci ce se întâmplă?
Am greşit eu cu ceva în ce am spus?
Dacă da, te rog dovedeşte-mi şi desigur, te rog ajută-mă. Mă bucur de tot ajutorul primit cu iubire şi sinceritate.

Iar dacă nu am greşit, acceptă ajutorul meu.
Biruieşte mândria şi acceptă să fi ajutat.
Ţi-am cerut să fi transparent.

Să afirmi cu demnitate (dacă cunoşti teologie).
Dacă nu cunoşti teologie, te iertăm, dar să nu mai faci afirmaţii gratuite, că sminteşti.
Şi mai sunt necunoscători, care citind, vor lua de bun ce prostioare scrii tu acolo.
Fi foarte atent la afirmaţii, că erezia ia formele cele mai ciudate, foarte uşor şi în scurt timp.

Întotdeauna să ai grijă ce afirmi, să fie adevărat, mereu fără să jigneşti, ci cu iubire să arăţi adevărul, cu preţuire pentru ceilalţi oameni cu care vorbeşti, chiar dacă îi mustri, să fie cu iubire, spre îndreptare şi mântuire.

Uite, ca să-ţi fiu exemplu, îndeplinesc eu înaintea ta, ce ţi-am cerut şi ţie să faci. Deci, afirm fără frică şi cu tărie (!) :

Iisus Hristos, este Dumnezeu şi Fiul lui Dumnezeu. Născut din Dumnezeu Tatăl din veşnicie, Cuvântul Tatălui, şi egal cu Tatăl şi Duhul Sfânt, Dumnezeu Iubire, Unul Treime, este nedespărţit, neîmpărţit, neamestecat, neschimbat, de aceaşi fire, natură, esenţă, cu Dumnezeu Tatăl şi cu Dumnezeu Duhul Sfânt, în aceaşi substanţă (grec. ousia) Un Dumnezeu în trei Ipostasuri. Este Dumnezeu deplin şi adevărat, Persoană Dumnezeiască, şi este Om deplin şi adevărat, Persoană Omenească, în două lucrări şi două voinţe, Mântuitorul şi îndumnezeitorul omului, în energiile necreate din Tatăl, în Duhul Sfânt. Lumina, Uşa, Calea, Adevărul şi Viaţa.
Amin.

(mărturisire scrisă azi, 8 martie 2015, Duminica a II-a din Post, a Sfântului Grigorie Palama; Vindecarea Slăbănogului din Capernaum; Ap. Evrei I, 10-14; II, 1-3; VII, 26-28; VIII, 1-2; Ev. Marcu II, 1-12; Ioan X, 9-16; glas 6, voscreasna 6. Să-ţi ajute Dumnezeu, frăţior Capy, să vindeci slăbănogirea sufletului tău şi cu rugăciunile Sfântului Grigorie Palama, să devenim mlădiţe tot mai vii, viguroase, vioaie şi pline de rod, a Bisericii lui Hristos, prin jertfirea celei mai de preţ comori a noastre, timpul, să fim lumini între oameni şi sarea pământului, aşa să ne ajute Dumnezeu)

Iată, în aceste 5 rânduri de mai sus, ai TOATE cele 9 (nouă) Sfinte Sinoade Ecumenice, ale Bisericii Creştine. Cu preponderenţă vorbind despre Iisus Hristos Domnul şi Mântuitorul.

Mărturiseşte şi trăieşte pentru acestea şi vei fi viu în vecii vecilor.

Dacă ai nelămuriri, te ajut cu drag, dar te rog rămâi în Iubire, exprimată, arătată şi trăită prin cuvinte şi fapte, gândire şi simţire, în viaţă şi rutina mântuitoare de zi cu zi, atât virtual cât şi real.

Bine, frăţior iubit? Te îmbrăţişez cu drag.

Hristos în mijlocul nostru.

Doar în închipuirile tale. Nu-L confunda pe Hristos cu închipuirile tale!

Prietene, de unde ai aterizat? Trezeşte-te la realitate! Pietismul tău de provenienţă sectantă, acest iubirism izvorât din ecumenism, nu are ce căuta pe un subiect cu discuţii pe chestiuni dogmatice.

Uite, Sfântul Maxim Mărturisitorul te contrazice: Hristos este persoană omenească şi persoană dumnezeiască, în două lucrări şi două voinţe.

Dacă nu mărturiseşti astfel, eşti eretic monofizit. Adică mono, un/una, fizit, o singură voinţă şi o singură lucrare? Eşti eretic, frăţior, ai grijă.

Uite aici, te ajut:

ftp://ftp.logos.md/Soft/Parinti_si_s...urisitorul.htm

Citeşte doar viaţa Sfântului Maxim, sunt numai 8 rânduri.

Acolo găseşti despre CELE DOUĂ VOINŢE ŞI DOUĂ LUCRĂRI ale Mântuitorului, ca Persoană Omenească şi Persoană Dumnezeiască.

Cred că nu mai are rost să ne mai băgăm în subiecte că cine a fost Sfântul Maxim Mărturisitorul şi ce rol a avut el la combaterea ereziei monofizite (în care şi tu ai alunecat, poate fără să vrei), de la Sfântul Sinod al 4-lea, de la Calcedon... nu? Nădăjduiesc.

Iar pietatea, evlavia şi dragostea ce îţi port, nu are nicio legătură cu sectanţii şi mai ales nimic cu ecumenismul, Doamne fereşte.

Repet:
Să afirmi cu demnitate (dacă cunoşti teologie).
Dacă nu cunoşti teologie, te iertăm, dar să nu mai faci afirmaţii gratuite, că sminteşti.
Şi mai sunt necunoscători, care citind, vor lua de bun ce prostioare scrii tu acolo.

Fac aceaşi afirmaţie, ca şi tine, dar eu o fac pe temelia Hristos: nu-L confunda pe Hristos cu închipuirile tale, cu hristoşi mincinoşi.

Convinge-te şi leapădă erezia, de bună voie, ca să nu ai de suferit.
Ţi s-a explicat minunat de bine, mai rămâne ca tu să ai voinţă şi să crezi.

Iertare.

La ce facultate ai absolvit amice? Din limba greacă "mono-physis" se traduce prin "o singura fire".
Eşti sigur că ai absolvit o facultate de teologie ortodoxă?

Minţi cu neruşinare! Sf. Maxim Mărturisitorul nu a spus niciodată că Hristos este Persoană Omenească şi Persoană Dumnezeiască - aşa cum afirmi tu. Nu scrie niecăieri în operele Sfântului Maxim o asemenea rătăcire!

Chiar nu ai nici un pic de ruşine????? Îl bagi şi pe Sfântul Maxim Mărturisitorul la înaintare. Îi pui în cârcă cuvinte şi scrieri pe care Sfântul nici nu le-a rostit, nici nu le-a scris vreodată!!!

CELE DOUĂ VOINŢE ŞI DOUĂ LUCRĂRI ale Mântuitorului corespund celor două firi ale Sale (SUNT DOUĂ ŞI SE NUMESC FIRI - NU PERSOANE, DOUĂ FIRI UNITE ÎN PERSOANA LUI HRISTOS). Nici pomeneală de două persoane (Persoană Omenească şi Persoană Dumnezeiască - aşa cum minţi tu că a spus Sf. Maxim Mărturisitorul). Aceaşi eroare gravă. CONFUNZI PERSOANA cu FIRILE. Ce profesor te-a învăţat asta? Mai eşti şi absolvent de teologie pe deasupra. Incredibil! Lasă-te de teologie, sincer îţi spun! Ferească Dumnezeu să îi înveţi şi pe alţii aşa ceva! Mai bine ai alege o profesie, o meserie sau altceva!

"Preasfintite Stapane X,
Va cer iertare de tulbiurare si indrazneala, dar eu, "Capy", cel mai neinsemnat dintre oile preasfintiei voastre, sunt tulburat de un anume rand din recenta pastorala. Daca si cand voiti, va cer smerit niste lamuriri pentru mintea mea cea proasta.
cu fiiasca plecaciune,
"Capy".
Ctrl+C, Ctrl+V, ceva editare, send si gata!
e greu?


Cine esti tu sa apreciezi ce a scris vrednicul de pomenire parinte Staniloaie? Sau sa dai lectii Sinodului? Nu ai ambitie daca nu te faci de ras pina la capat, si nu convoci un "sinod ecumenic" de colt de camera. Si nu, problema nu e insemnata, catusi de putin. Sa presupunem, prin absurd, ca formularea e nitel imprecisa. Ei si? Isi pierde mantuirea cineva pentru un fleac ca asta? Ai "sindromul drobului de sare" la greu.

Cu toate că subiectul era altul, am totuşi, o veste bună şi pentru tine. În maxim zece ani de zile, cele mai importante Facultăţi de Teologie Ortodoxă din România se vor numi: "Acad. Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Staniloae - Părintele "Teologiei româneşti".
Mulţumit?

Avem urmatoarea propozitie afirmata de Capy

Pana aici, ok. Si mai avem o propozitie afirmata de cristirg, cu care Capy e total de acord.


Doar ca acest acord al lui Capy e contrazis de Sf. Ioan Damaschinul cand vorbeste despre singurul ipostas (persoana) al Logosului care inainte de Intrupare era simplu (in sensul ca era doar divin) si care dupa Intrupare a devenit compus, din doua firi, nu din doua persoane.
Precizez si subliniez, mai mult din precautie, ca nimeni nu afirma in BO, ca ipostasul divin s-a schimbat in ipostas uman, intelegandu-se cumva din asta ca ceea ce era Persoana divina s-a transformat in persoana umana, fara sa mai fie divina. Asta e gresit si nu afirma nimeni, deci Capy, nu te obosi s-o corectezi.

Imi cer scuze ca ma repet ca o moara stricata dar,..

Ipostas compus insemnand, compus din doua firi, nu din doua persoane. Deci, ceea ce inainte de Intrupare se numea Ipostas divin (simplu) al Logosului devine Ipostas divino-uman (compus). Un singur ipostas, nu doua!
Pt. Capy, asta nu e corect, dar inca nu stiu de ce.

Daca pana acum, vreunul din cei ce au zis cate ceva pe acest topic (era sa zic parteneri de dialog, dar nu-i cazul) se referea la persoana divino-umana, fara sa precizeze clar, din precautie, numarul, adica O PERSOANA, UNA SINGURA, NU DOUA, Capy ii dadea intr-una cu citate, corectand o greseala pe care nici unul n-a comis-o. A terminat cu Lucian si acum a inceput cu Igor.
De raspuns, n-a raspuns concret nici la intrebarile lui Mihnea Dragomir, nici la cele ale lui Ioan Cezar, nici la ale altora. Ca sa intelegem si noi unde e eroarea cand zicem O Persoana divino-umana (una singura, nu doua!).

Deci, intrebati-l (ca mie n-a vrut sa-mi zica) daca expresia "Ipostas simplu divin devenit prin Intrupare Ipostas compus divino-uman" e in contradictie cu adevarul rostit de Sf. Ioan Damschinul referitor la ipostasul simplu devenit ipostas compus.

Inca o data, imi cer scuze ca am tot repetat aceleasi lucruri pe care le-a tot evitat.
Daca exista cu adevarat o problema grava cu implicatii soteriologice pe acest topic, atunci aceea se afla in postarile Sophiei.

Eu i-am zis ca are sindromul strecurarii tantarului dupa inghitirea in prealabil a camilei.

OK, Nostradamus. Si? Care-i problema ta? Ti se pare ca esti dreptatea intruchipata? Ti se pare ca esti tu iluminatul care vede ceea ce ceilalti nu vad, iar asta te macina enorm? Pai daca te macina DOAR pe tine, inseamna ca ceva chiar nu-i in regula. Bine, sa admitem ca suntem chiar toti inselati si dusi cu pluta, dar fii tu drept cu tine si cerceteaza-ti gandurile. Vin ele de la Dumnezeu, sau nu? Daca vin de la Dumnezeu, de ce-ti lipseste harul, pentru ca de cand ai deschis acest thread, nimeni nu a vazut altceva la tine decat mandrie si aroganta.
Lasa pentru o clipa ratiunea deoparte si vezi suferinta Mantuitorului cu alti ochi. Daca n-ar fi fost Om ca toti oamenii, te asigur ca n-ar fi scos o lacrima de la nimeni. Ingerii n-au durere fizica. Ei sufera in duh pentru fiecare cadere a noastra, dar nu-si striga neputinta fata de propriile limite. Faptul ca treci peste raspunsurile pe care le primesti "fara sa le vezi", e un alt semn ca ramai fixat pe propria inselare.
Parintele Staniloaie cred ca si-a petrecut enorm de mult timp in genunchi in rugaciune curata, iar cand vorbesti tu, neica nimeni de el, sa te stergi la nasuc, ca habar n-ai cat de rau esti batjocorit de diavol.
Si mai e ceva: cand iti spune unu' ca esti beat, nu e neaparata nevoie sa-l crezi. Poate nici la al doilea nu e obligatoriu. Dar daca iti spun toti, iar tu sustii ca de fapt ceilalti s-au imbatat, sa stii ca ai o problema! In argumentarea spuselor tale, ne fluturi un text la care tu singur ii dai o anumita interpretare si NIMENI altcineva nu te sustine. Toti, in ochii tai sunt prosti si inselati, iar Sfantul Sinod habar n-are ce semneaza... Tu te auzi, oare?
OK, te-a "zguduit" ceva anume, dar de ce nu incerci sa te linistesti si sa cercetezi cu rabdare cateva saptamani sau luni, printre rugaciuni de inteleptire, acele scrieri care sa te lamureasca. Tu chiar crezi ca Dumnezeu nu iti va raspunde daca-I ceri? Dar tu te increzi mai mult in pareri de sine si de aici o intreaga sminteala pe tot parcursul Postului Mare. Tu esti cu adevarat ortodox, cum te pretinzi a fi, sau in fake ordinar ca orice sectar care flutura texte din biblie dupa propriile interpretari?
Omule, nu stiu cine esti si nu am nimic absolut cu tine ci numai cu samanta de dezbinare pe care indraznesti sa o semeni printre noi. Trezeste-te, pentru Dumnezeu, si roaga-te, chiar si pentru noi, pacatosii, sa vedem si noi ca suntem in greseala, daca tu esti asa de convins ca suntem. Dar nu ne indesa cu forta idei atat de tendentioase (vorbim totusi de Sfantul Sinod), prin tonalitati arogante si jenante pentru un ortodox. Atat timp cat nu ai pic de smerenie, chiar Adevarul de-L vei spune, n-o sa-L creada nimeni!!!

Capy, hai să vorbim mai calm, cu răbdare şi iubire, vrei?

Mă iubeşti, frăţior? Eu te iubesc tare mult. Ţi se pare sectar, dar nu este. Chiar te iubesc mult de tot. Îţi vreau binele, deşi poate nu mă crezi. Nu pentru că e datoria mea de creştin, să te iubesc, ci pentru că îmi pasă de tine, mult mult de tot, mai mult decât crezi.

Nu vreau să te smeresc, că nici eu nu sunt smerit, nici nu vreau să te învăţ, că nici eu nu ştiu multe, vreau doar să ne ajutăm unul pe altul, spre mântuire. Vrei şi tu asta? Atunci putem construi împreună, dacă nu, ne va fi tare greu, la amândoi.

Ai dreptate, traducerea lui monofizit, a cea expusă de tine.
Traducerea cuvântului "monofizit", nu ţi-am expuso ad-literam, din greacă, pentru că am plecat de la premisa că nu ai terminat teologia pastorală, ca să fi făcut greaca veche. Nici nu îmi dă voie scriptul forumului, să scriu altfel, decât în limba română, ca să-ţi fi dat originalul grecesc. Iartă-mă că am desconsiderat cunoştiinţele tale de greacă veche.
Nu trebuie să aşa răutăcios şi agitat şi cu mult acid în cuvinte.

Dar hai acum să vorbim cu bucurie, paşnic. Vrei?

Uite, eu cred că "fire" şi "persoană" sunt unul şi acelaşi lucru, sunt simbiotice, sau în simbioză, sunt complementare.
Dar nu am să intru în detalii, până nu văd întâi, rugându-te să expui, de ce crezi tu că fire şi persoană, nu sunt acelaşi lucru, ci sunt diferite.

Te rog să mă faci să înţeleg, să mă ajuţi.

Aştept cu drag expunerea ta.

pe bune? sau e doar o strategie ca sa vezi cum combate Capy asta?

Chiar vrei să reluăm? Am mai discutat acest aspect însă văd că revii mereu asupra lui.

Am spus limpede şi repet: Sf. Ioan Damaschin vorbeşte despre un ipostas compus din două firi, pe când, Lucian, confundă cele două firi cu două persoane, scriind limpede despre două persoane (ipostase): persoana (ipostasa) umană şi persoana (ipostasa) divină, care sunt pentru el o singură persoană (deci două persoane care compun o singură persoană). Igor, de asemenea, confundă firile şi vorbeşte explicit despre o persoană omenească şi o persoană dumnezeiască, iar pe lângă asta, Igor îi atribuie pe nedrept Sfântului Maxim Mărturisitorul această rătăcire despre care Sfântul Maxim nu a scris nicăieri în operele sale.

https://s6.postimg.org/3pdicswep/a_18_176.png
https://s6.postimg.org/y06h9rvv5/14_139.png
https://s6.postimg.org/s75m0oyz5/b_18_176.png
https://s6.postimg.org/v2ip7k2z5/c_18_176.png

Lasa-l pe Lucian, e chestie de interpretare, doar tu singur ai inteles contrariul a ceea ce a spus. Noi, restul, nu.

Tocmai, ca inainte sa-ti fi zis parerea mea ca nu intelegi ce inseamna ipostas compus, ai afirmat, laolalta cu cristirg ca ipostasul divin nu se schimba, ceea ce arata ca n-ai intels ce zice Sf Ioan Damaschin despre schimbarea ipostasului divin.

Nu vreau sa reiau discutia, din contra vreau sa se incheie, dar tot eviti sa spui daca exprimarea aceasta - Ipostas simplu divin devenit prin Intrupare Ipostas compus divino-uman - e in contradictie sau nu cu adevarul rostit de Sf. Ioan Damschinul referitor la ipostasul simplu devenit ipostas compus.

Tre sa precizez iar din precautie ca intelegem ca e doar unul singur, nu doua, ca prin compus nu intelegem nicidecum ca ar fi compus din doua ipostasuri, ci din doua firi?

Doar atat. Expresia ipostas (compus) divino-uman, e sau nu e in contradictie cu sensul dat de Sf. Ioan Damschin ?
Ce-i asa greu? Da sau ba?

Aceste acuzatii sunt cu mult mai grave decat subiectul in sine care poate fi luat drept o ratacire. Este a doua oara (din cate stiu eu) cand sustii acest lucru. Concret, la cine te referi si pe ce te bazezi cand sustii. Cum crezi ca cineva scrie de pe mai multe conturi sustinandu-si propria parere el insusi, fara ca nimeni inafara de tine sa vada asta? Daca este adevarat, sa stim si noi despre cine-i vorba, iar daca nu, nu faci decat sa dovedesti celorlalti cat esti de... "tulburat".
Concret, inainte de a face astfel de presupuneri, puncteaza CLAR la cine te referi, sa vedem cat de serios esti in gandire, nu arunca petarde, ca sa dezbini si mai mult. Si-asa ai tulburat pacea multora, care-ar fi putut sa-si foloseasca timpul mai cu folos, pentru care tu... vei da socoteala!
Ai dreptul sa nu raspunzi nici acestui mesaj, dar astfel nu faci decat sa confirmi "troll"-ul de care te suspecteaza unii! Probabil nu esti troll, dar nici bine-intentionat nu te mai poti numi, din moment ce sustii fara dovezi clare cum ca cineva posteaza de pe mai multe conturi. Vad ca ai un mare complex, dar asta tine de alta natura, nu de forumul acesta!!!

-haideti sa mai citim odata ceea ce zice Sfantul Ioan Damaschin in dogmatica:

"Cuvântul lui Dumnezeu, cel care este în sânul lui Dumnezeu şi al Tatălui, cel deofiinţă cu Tatăl si cu Sfântul Duh,s-a făcut fără schimbare trup din Duhul cel Sfânt şi din Maria Sfânta Pururea Fecioară Născătoarea de Dumnezeu

-Insuşi Cuvântul lui Dumnezeu s-a făcut ipostasă trupului.fără ca să se schimbe firea Dumnezeirii Lui în fiinţa trupului si fără ca să se schimbe fiinţa trupului în firea Dumnezeirii Lui

-Firea dumnezeiască nu s-a îndepărtat de simplitatea ei proprie, iar firea omenească nici nu s-a schimbat în firea Dumnezeirii, nici n -a devenit inexistentă şi nici din cele două firi nu s-a făcut o singură fire compusă.

-Mărturisim că Hristos este din Dumnezeire si omenire, acelaşi este si se numeşte Dumnezeu desavârsit, si om desăvârşit, din două şi în două firi. Cuvântul Hristos spunem că este numele ipostasei; acest cuvânt nu indică numai o singură natură, pe cea omenească sau pe cea dumnezeiască, ci arată că este din două naturi

-Este evident fiecăruia, însă, că Hristos înainte de unire are o singură fire.
Ceea ce face ca ereticii să rătăcească este faptul că ei identifică noţiunea de fire si ipostasă.

-unirea s-a făcut din două firi desavârsite, din cea omenească si cea dumnezeiască; ele nu s-au amestecat, nici nu s-au confundat, nici nu s-au combinat

-ci prin unire, adică după ipostasă, fără schimbare, fără confundare, fără prefacere, fără împărţire şi fără depărtare. Mărturisim o singură ipostasă în două firi desavârsite a Fiului lui Dumnezeu întrupat. Afirm ăm că Dumnezeirea şi omenirea au aceeaşi ipostasă şi mărturisim că după unire se păstrează în el cele două firi. Nu aşezăm pe fiecare din firi deosebit si separat, ci unite una cu alta într -o singură ipostasă compusă.

-cele două firi sunt unite una cu alta în chip real într-o singură ipostasă compusă a Fiului lui Dumnezeu si stabilim că se păstrează deosebirea lor substanţială. Ceea ce este creat a rămas creat, iar ceea ce este necreat a rămas necreat; ceea ce este muritor a rămas muritor, iar ceea ce este nemuritor a rămas nemuritor; ceea ce este circumscris a rămas circumscris, iar ceea ce este necircumscris a r ămas necircumscris; ceea ce este văzut a rămas văzut, iar ceea ce este nevăzut a rămas nevăzut. Unul străluceşte prin minuni, iar celălalt s-a supus ocărilor.
Cuvântul îşi împropriază cele omeneşti — căci ale Lui sunt toate cele ale sfântului Lui trup — împărtăşeşte corpului cele ale Lui proprii, potrivit modului comunicării însuşirilor, din cauza întrepătrunderii reciproce a părţilor şi a unirii după ipostasă şi pentru că a fost unul şi acelaşi cel care a lucrat atât pe cele dumnezeieşti cât şi pe cele omeneşti în fiecare din cele două forme cu tovărăşia celeilalte. Pentru aceea se zice că s-a răstignit Domnul slavei, deşi firea Lui dumnezeiască nu a pătimit.

-Unul şi acelaşi a fost Domnul slavei, care a fost prin fire şi cu adevărat Fiul omului, adică om. Cunoaştem că atât minunile cât si patimile sunt ale Lui, deşi acelaşi cu altă natură făcea minunile si cu alta suferea patimile

-Aşadar în ce priveşte modul prin care se deosebesc firile lui Hristos una de alta, adică cu privire la fiinţă, spunem că El se uneşte cu extremităţile: în virtutea Dumnezeirii Sale se uneşte cu Tatăl şi cu Duhul; Dar cu privire la modul prin care sunt unite firile Lui, spunem că se deosebeşte de Tatăl şi de Duhul, de Maica Sa si de ceilalţi oameni. Firile se unesc în ipostasa Lui si au o ipostasă compusă, în virtutea căreia se deosebeşte de Tatăl si de Duhul, de Maica Sa si de noi.

-ipostasa arată individul (persoana) adică Tatăl, Fiul, Sf. Duh

-Cu privire la Domnul nostru Iisus Hristos, pentru că ştim că are două firi si o singură ipostasă compusă din cele două, când avem în vedere firile, le numim Dumnezeire si omenire; dar când avem în vedere ipostasa compusă din firi, îl numim când după amândoua firile: Hristos, Dumnezeu si om în acelaşi timp, Dumnezeu întrupat, când după una din părţi: Dumnezeu numai, Fiu al lui Dumnezeu, om numai, Fiu al omului ,Căci unul este cel care este deopotrivă si acela şi acesta; unul existând fără vreo pricină totdeauna din Tatăl,

-Când este, însă, vorba de ipostasă, fie că o numim după cele două firi, fie că o numim după una din părţi, îi atribuim însuşirile celor două firi. Căci Hristos — şi acest nume cuprinde amândou a firile — se numeşte şi Dumnezeu si om, si creat şi necreat, şi pasibil si impasibil.

Când este însă numit după una din părţi, Fiul lui Dumnezeu si Dumnezeu, primeşte însuşirile firii cu care s-a unit, adică ale trupului, si este numit Dumnezeu pasibil, Domnul slavei răstignit, nu în atât ca Dumnezeu, ci în atât că acelaşi este si om. Şi când este numit om şi Fiu al omului primeşte însuşirile si măririle firii dumnezeieşti: copil înainte de veci, om f ără de început, nu în atât ca om şi copil, ci în atât ca Dumnezeu, care exist ă înainte de veci şi care s-a făcut în vremurile din urmă copil. Acesta este modul comunicării însuşirilor, anume că fiecare fire dă celeilalte propriile ei însuşiri în virtutea identit ăţii ipostasei şi întrepătrunderii reciproce. Potrivit acesteia putem spune despre Hristos: „Acesta este Dumnezeul nostru, care s-a arătat pe pamânt şi cu oamenii a petrecut”, precum si: omul acesta este necreat, impasibil si necircumscris.

-CAPITOLUL VII
Despre singura ipostasa [persoana] compusă a Cuvântului lui Dumnezeu

Spunem deci că dumnezeiasca ipostasă a Cuvântului lui Dumnezeu a preexistat fără de timp şi veşnic, că este simplă, necompusă, necreată, necorporală, nevăzută, impalpabilă, necircumscrisă şi are pe toate câte le are Tatăl, pentru că este deofiinţă cu El; se deosebeşte de ipostasa părintească prin modul naşterii şi prin relaţie, este desavârsită şi nu se desparte niciodată de ipostasa Tatălui, în vremurile din urmă, însă, Cuvântul, fără să se despartă de sânurile părinteşti, a locuit, cum numai El ştie, în pântecele Sfintei Fecioare, în chip necircumscris, fără de sămânţă şi într-un chip incomprehensibil si si -a luat în însăşi ipostasa Lui cea mai înainte de veci corp din Sfânta Fecioară.

Cuvântul lui Dumnezeu era în toate si mai presus de toate, chiar când era în pântecele Sfintei Născătoare de Dumnezeu

-ipostasa Cuvântului, care era mai înainte s implă, a devenit compusă. Compusă din două firi desavârsite, din Dumnezeire şi omenire

-Nu-l propovăduim numai Dumnezeu, lipsit de omenirea noastră, şi nici numai om, lipsindu -l de Dumnezeire. Nu propovăduim două persoane deosebite, ci una şi aceeaşi, şi Dumnezeu şi om în acelaşi timp, Dumnezeu desavârsit şi om desavârsit; în totul Dumnezeu şi în totul om; acelaşi în totul Dumnezeu împreună cu trupul său şi în totul om împreună cu Dumnezeirea Lui mai presus de Dumnezeire. Prin expresia „Dumnezeu desavârsit şi om desavârsit", arătăm deplinătatea si desăvârşirea firilor. Prin expresia „în totul Dumnezeu si în totul om", arătăm unitatea şi indivizibilitatea ipostasei.

-Unul este deci Hristos, o singură persoană si o singură ipostasă a lui Dumnezeu Cuvântul.

-nu este necesar ca firile unite unele cu altele dup ă ipostasă să posede fiecare o ipostasă proprie. Aceasta pentru motivul c ă este cu putinţă ca să se împreune într-o singură ipostasă, fără ca să fie neipostatice si fără ca să aibă fiecare o ipostasă deosebită, ci amândoua să aibă una si aceeaşi ipostasă. Astfel aceeaşi ipostasă a Cuvântului este ipostasa celor două firi, fără ca să îngăduie ca una din ele să fie neipostatică, fără ca să permită să aibă una faţă de alta ipostase deosebite si fără ca să fie uneori a acesteia, iar alteori a celeilalte, ci este totdeauna ipostasa amândurora în chip neîmpărţit şi nedespărţit.

-Trupul lui Dumnezeu Cuvântul nu există într-o ipostasă proprie [PERSOANA OMENEASCA], nici nu s-a făcut o altă ipostasă în afară de ipostasa lui Dumnezeu Cuvântul, ci există în aceea, îşi are mai degrabă ipostasa sa în ipostasa Cuvântului, si nu are o ipostasă care să existe prin sine însăşi [PERSOANA OMENEASCA]. Pentru aceea nici nu este neipostatic si nici nu introduce o alt ă ipostasă în Treime.

- S -a spus de asemenea, că Dumnezeu s-a făcut om şi că omul s-a făcut Dumnezeu — căci Cuvântul fiind Dumnezeu s-a făcut fără schimbare om.


-Cuvântul lui Dumnezeu, cel născut înainte de veci, în afară de timp, din Tatăl, care există fără de început si veşnic împreună cu Tatăl si cu Duhul, în zilele cele mai de pe urmă, pentru mântuirea noastră, s-a sălăşluit în pântecele ei, s-a întrupat si s-a născut din ea fără să se schimbe.
Sfânta Fecioară n-a născut simplu om, ci un Dumnezeu adev ărat.

-Căci însuşi Cuvântul s-a făcut trup, a fost conceput din Fecioară, s-a născut Dumnezeu împreună cu natura pe care a luat-o si care a fost îndumnezeită de El în acelaşi timp în care a fost adusă la existenţă, în aşa fel incât cele trei: luarea naturii noastre, existenţa şi îndumnezeirea ei de Cuvânt s-au intâmplat simultan. Şi în chipul acesta Sfânta Fecioară se înţelege si se numeşte Născătoare de Dumnezeu si nu numai din pricina firii Cuvântului, ci şi din pricina îndumnezeirii firii omeneşti.

-Căci unul este Hristos si una este persoana Lui, adică ipostasa. Şi totuşi are două firi, a Dumnezeirii şi a omenirii Lui.

-

http://s7.postimg.org/q20618dyz/NU_P..._CI_UNA_SI.png


-ACUM SE VEDE CLAR CEEA CE ZICE SFANTUL IOAN DAMASCHIN ?
-DECI S-A GRESIT IN PASTORALA

-DECI O SINGURA PERSOANA DUMNEZEIASCA NU OMENEASCA

http://s21.postimg.org/6uf8cbmsn/O_S...MNEZEIASCA.png

http://s23.postimg.org/5zeb3559n/NU_..._OMENEASCA.png

Excelent punctat, critirg.

Capy, tot agitat eşti.

Însă eu tot nădăjduiesc că nu mai reiei din nou, tot forumul în fiecare postare :)

Te rog din suflet :) ştim deja ce s-a postat, sau putem verifica.

Sfântul Maxim Mărturisitorul, este al 2-lea Sfânt al meu preferat. Nu îţi spun care-i primu, sâc, sâc :)
Am citit de la Sfântul Maxim Mărturisitorul, foarte mult din ce s-a tipărit în limba română. Nu ştiu dacă-i bine să spun asta, că e laudă.

Îţi voi reda mai jos, ideile principale, expuse dogmatic, dar întro dogmatică, cât mai simplă, să înţeleagă oricine citeştre, din cartea "Scrieri şi epistole hristologice şi duhovniceşti" şi din cartea "Ambigua", scrise de Sfântul Maxim Mărturisitorul.

Nu îţi dau citate şi pasaje, că sunt câteva zeci de pagini. Nu le printez şi nici nu le dactilografiez la tastatură, că mă apucă dimineaţa în ambele cazuri.

Analizează "la sânge", cu atenţie extremă, fiecare sintagmă, mergem în cea mai pură dogmatică. Sper să te fac să înţelegi ce spune Sfântul Ioan Damaschin şi Sfântul Maxim Mărturisitoul, în acelaşi timp:

1. Hristos este Persoana Omenească a Sfintei Treimi. Din veşnicie. Înainte de crearea omului. Dar să nu te sminteşti. Fi atent: nu cum o înţelegi tu şi cum o separi tu. Nu separa Persoana cea Una a lui Hristos. Nici nu uni Persoana lui Hristos, cu cele două voinţe şi două lucrări. Că dai în nestorianism, sau în monofizitism. Rămâi ortodox. Fi atent :) Mergem mai adânc:

2. Hristos este fire(!) omenească şi fire(!) dumnezeiască! Poate omul de rând, să fie de aceaşi fire(!) cu Hristos? Cu Dumnezeu? Nu poate. Ar înseamna să intre în esenţa şi natura Sfintei Treimi. Asta a crezut şi lucifer...

3. Hristos a venit să îndumnezeiască omul. Îndumnezeirea este luare sau imitarea persoanei(!) umane a lui Hristos. Aşa devi sfânt. Îndumnezeirea nu poate fi dată omului prin firea lui Dumnezeu. Nu poţi intra în fire(!), în esenţă, în natură, în ousia. Ce îl face pe Hristos, Persoană Omenească? S-a născut ca un om, deşi era născut din veşnicie din Tatăl, a crescut din băiat, în bărbat că un om, a chinuit ca un om, deşi putea să biruie totul, întro clipă, a fost ispitit de diavol ca un om, deşi putea, Dumnezeu fiind, să termine cu diavolul întro miime de secundă. Hristos a murit ca un om, şi a înviat ca un Dumnezeu, tocmai ca omul de rând, să poată învia şi el, în Hristos.

Nici diavolul, spune Sfântul Maxim Mărturisitorul, la cele 3 ispitiri, înainte de a începe activitatea Mântuitoare, nici diavolul nu ştia sigur dacă Hristos este sau nu este Dumnezeu şi Fiul lui Dumnezeu. Şi când s-a convins diavolul că Hristos Este Cel Ce Este, ce striga prin demonizatul din ţinutul Ghergehsenilor? "De ce ai venit mai înainte de vreme să ne chinuieşti?" Îi chinuia iubirea lui Hristos. Dar asta-i altă latură teologică. Revin.

4. Ce este îndumnezeirea deci? Suntem dumnezei (cu d mic) prin har, în firea omenească şi firea Dumnezeiască a lui Hristos? Asta ar fi erezie. Suntem dumnezei prin har, datorită actului chenotic, sau prin chenoză: "Dumnezeu S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-se pe sine, asemenea oamenilor" spune la Filipeni, capitolul 2. El S-a făcut om, ca noi să ne putem face dumnezeu.

5. Îndumnezeirea omului de rând, arată Persoana Omenească a lui Hristos. Raportat la Sfânta Treime, Hristos este fire(!) omenească şi fire(!) dumnezeiască, şi O Persoană, Un Ipostas, sau O Ipostasă în Sfânta Treime, iar raportat la omenirea creată, Hristos, Persoană a Sfintei Treimi, care S-a făcut OM DEPLIN, ispitit, chinuit, ucis, Persoana Omenească, ne-o dă nouă, oamenilor, ca exemplu suprem de urmat, pe care au urmato sfinţii în fiecare secol şi pe care o vor urma până la sfârşitul lumii. Urmând Persoana Omenească a lui Hristos, spunem că urmăm firea omenească a lui Hristos, tocmai ca să ajungem la Persoana Dumnezeiască a lui Hristos, anume persoane dumnezeieşti, taina persoanei, greaca veche: prosopon. Omul nu poate fi după fire(!) Dumnezeu. Nici dumnezeu (scris cu d mic), că după fire, Sfânta Treime, Creatorul, nu atinge în esenţă şi natură Creatura.

6. De aceea Hristos, are DOUĂ LUCRĂRI şi DOUĂ VOINŢE. Firea şi Persoana, lui Hristos, omenească (nu dumnezeiască) pentru îndumnezeirea omului, sunt acelaşi lucru (!) Nu se poate altfel. Dar firea(!) şi Persoana Dumnezeiască ale lui Hristos, pentru îndumnezeirea omului, nu pot fi acelaşi lucru, căci omul nu poate deveni după fire(!) cu Hristos. Citeşte şi din Sfântul Grigorie PALAMA, prăznuit chiar astăzi, să vezi CE ESTE îndumnezeirea omului.

Doamne, frăţior Capy, spune-mi că ai înţeles.

Te implor, spune-mi că ai înţeles...

Că sincer, chiar că nu ştiu cum să te mai ajut în alt fel. Sincer acuma...

Iertare dacă am smintit...

Cristi, tu iti dai seama de implicatii? Ma doare capul, cind ma gindesc ca niste mireni, pe un forum, ii fac pe Sinodali chipurile nepriceputi sau chiar eretici ascunsi.
Pastorala nu e gresita cu nimic.
Scrie acelasi lucru, in pastorala, dar in alta forma.
Sa spui ca Hristos Intrupat, adica Iisus Hristos, nu este o fiinta umana este apollinarism pur. Adica erezie condamnata. Cu alte cuviinte, tu si Capy, tomcai sunteti pe cale sa va luati un bilet in bolgia ereticilor.
Cauta singur despre Apolinarius. Iti spun doar atit: omul acela sustinea ca...Domnul nu avea nous-ul, adica mintea, si nici sufletul omaenilor, si cumva aspectul sau uman era o masca, sufletul de om avind in loc cica firea divina. Asa o blasfemie a fost combatuta perfect la Sinodul din 381. Daca tu si Capy vreti sa fiti apolllinaristi, Dumnezeu cu mila!
Eu ma retrag de pe topicul asta.
Delia, Lucian si Mosh-Neagu sunt mult mai tari ca mine, din toate punctele de vedere. Probabil ca intr-un final se va lamuri ce este de lamurit, insa eu asa va vad pe voi doi: simaptizanti de apollinarism, si prea dispusi la neascultare gaunoasa.
Sper sa ma insel in aceasta anume privinta.

--tu nu vezi ca interpretezi aiurea,un azice Sfantul Ioan Damaschin si alta zici tu:

"Trupul lui Dumnezeu Cuvântul nu există într-o ipostasă proprie [PERSOANA OMENEASCA], nici nu s-a făcut o altă ipostasă [PERSOANA OMENEASCA], în afară de ipostasa lui Dumnezeu Cuvântul, ci există în aceea, îşi are mai degrabă ipostasa sa în ipostasa Cuvântului, si nu are o ipostasă care să existe prin sine însăşi.

-cele două firi ale Lui se reduc la o singur ă persoană si la o singură ipostasă a lui Dumnezeu Cuvântul.

-Nu propovăduim două persoane deosebite, ci una şi aceeaşi, şi Dumnezeu şi om în acelaşi timp, Dumnezeu desavârsit şi om desavârsit; în totul Dumnezeu şi în totul om; acelaşi în totul Dumnezeu împreună cu trupul său şi în totul om împreună cu Dumnezeirea Lui mai presus de Dumnezeire. Prin expresia „Dumnezeu desavârsit şi om desavârsit", arătăm deplinătatea si desăvârşirea firilor. Prin expresia „în totul Dumnezeu si în totul om", ar ătăm unitatea şi indivizibilitatea ipostasei.[dumnezeiesti nu omenesti]

Pe mine ma doare sa vad atata mov si rosu :))

Ei "barsaumas", că nu eşti tu chiar extra eclesiam întocmai :) eşti intra eclesiam, dar ai ochelari cu sticlă foarte groasă şi vezi în ceaţă. Dar probabil spui că e bine cu ei. Când ai să iubeşti cu adevărat, ai să vrei să -vezi-, faţa -chipul- celuilalt, şi atunci ai să dai ochelarii jos. Atunci(!) ce frumuseţi ai să vezi... :) Domnul să ne miluiască pe amândoi.

Cristirg, NU s-a greşit în pastorală. Am explicat mai sus, cum şi de ce. Şi de ce persoana omenească, trebuie înţeleasă prin omenirea îndumnezeită. Am explicat mai sus, Pastorala nu contrazice pe Sfântul Ioan Damaschin, nici pe Sfântul Mărturisitorul, nici pe Sfântul Grigorie Palama. Care toţi 3 spun, acelaşi lucru. Persoana e UNA, a lui Hristos în Sfânta Treime. Dar Hristos pentru îndumnezeirea omului, oferă persoana Sa omenească, ca omul să devină persoană dumnezeiască, şi nu fire dumnezeiască (!!!) Ce ai pus tu în paranteze pătrate, e adaosul tău personal, logica ta, nu apare la Sfântul Ioan Damaschin, parantezele pătrate. Iar logica ta, nu este prin Sfinţii: Ioan Damaschim, Maxim Mărturisitorul şi Grigorie Palama, toţi 3 în acelaşi timp.

Of, oare înţelegeţi ?

-da e gresita pastorala ,deci Hristos,Dumnezeu intrupat este o singura ipostasa dumnezeiasca cu 2 firi umana si dumnezeiasca
-deci da fiinta (firea) este umana dar nu ipostasa (persoana),firea dumnezeiasca a ramas dumnezeiasca si firea umana a ramas umana
-de ce nu citesti atent de vreo 3 ori ceea ce am postat din Sfantul Ioan Damaschin

"şi Dumnezeu şi om în acelaşi timp, Dumnezeu desavârsit şi om desavârsit; în totul Dumnezeu şi în totul om; acelaşi în totul Dumnezeu împreună cu trupul său şi în totul om împreună cu Dumnezeirea Lui mai presus de Dumnezeire. Prin expresia „Dumnezeu desavârsit şi om desavârsit", arătăm deplinătatea si desăvârşirea firilor. Prin expresia „în totul Dumnezeu si în totul om", ar ătăm unitatea şi indivizibilitatea ipostasei."

-de ce zici tu persoana omeneasca daca nu apare deloc in dogmatica,Sfantul Ioan Damaschin zice clar:

"Nu propovăduim două persoane deosebite, ci una şi aceeaşi,singură ipostasă a lui Dumnezeu Cuvântul. "

-deci o singura ipostasa (persoana) dumnezeiasca

-de ce vrei tu sa explici ceea ce zice foarte clar Sfantul Ioan Damaschin, si sa interpretezi aiurea ?

ESTE O SINGURĂ PERSOANĂ. Dar fi atent:

Cristirg, NU s-a greşit în pastorală. Am explicat mai sus, cum şi de ce. Şi de ce persoana omenească, trebuie înţeleasă prin omenirea îndumnezeită. Am explicat mai sus, Pastorala nu contrazice pe Sfântul Ioan Damaschin, nici pe Sfântul Mărturisitorul, nici pe Sfântul Grigorie Palama. Care toţi 3 spun, acelaşi lucru. Persoana e UNA, a lui Hristos în Sfânta Treime. Dar Hristos pentru îndumnezeirea omului, oferă persoana Sa omenească, ca omul să devină persoană dumnezeiască, şi nu fire dumnezeiască (!!!) Ce ai pus tu în paranteze pătrate, e adaosul tău personal, logica ta, nu apare la Sfântul Ioan Damaschin, parantezele pătrate. Iar logica ta, nu este prin Sfinţii: Ioan Damaschim, Maxim Mărturisitorul şi Grigorie Palama, toţi 3 în acelaşi timp.

Deci persoana omenească, în Pastorală, primeşte sensul omului îndumnezeit, nu că ar fi două persoane în Persoana lui Hristos. Dar omul nu poate lua firea omenească a lui Hristos, că automat ia şi firea Dumnezeiască. Şi separând firea Dumnezeiască, de firea omenească, devenim arieni. Unind firile, devenim monofiziţi. Separând firile, fără să expludem vreouna, devenim nestorieni. Separând firea omenească de cea Dumnezeiască, devenim apolinarişti.

Deci trebuie avut grijă, că acolo e inclusă îndumnezeirea omului, care nu poate avea loc, decât preluând persoana umană, ca omul să devină persoană dumnezeiască, sau îndumnezeit. Nu după fire, ci prin Persoană.

hello, cristirg! la cine strigi asa?
Te-ai molipsit de la Capy? Corect e asa - o singura persoana (una, nu doua) teandrica sau divino-umana.
A spune despre Hristos ca e doar Persoana dumnezeiasca e incomplet. Pana la Intrupare, da, Logosul era doar Persoana divina (ipostas simplu avand doar o fire).
Dupa Intrupare, Logosul nu mai e ipostas simplu, ci ipostas compus, avand doua firi, dar ramanand UNUL SINGUR. Adica Ipostas divino-uman.

Lasand Pastorala la o parte, nimeni de pe acest topic nu a zis ca in Hristos sunt doua persoane distincte, una divina si alta umana. Doar unii au interpretat asa.
Nimeni nu a zis ca ipostasul Lui divin s-a transformat in ipostas uman, fara sa mai fie divin.
Nimeni nu a zis ca ipostasul Lui compus ar fi compus din doua persoane distincte care s-ar fi unit nu-stiu-cum. Ci compus din doua firi.

Cand Pastorala spune ca Hristos s-a facut persoana umana si ramane asa in vesnicie, se refera la ideea ca Hristos nu va renunta vreodata la firea umana pe care si-a luat-o, ci tocmai de aceea si-a luat firea umana, pentru a duce umanitatea si a o uni in Sine cu Dumnezeu, prin har, nu in fiinta. Nicidecum nu se refera la faptul ca Hristos n-ar mai avea cumva fire divina.
Hristos nu s-a des-trupat, ci ramane intrupat in veci.
Dumnezeu, de aceea S-a facut om, pentru ca omul sa se indumnezeiasca.

-ce zici tu ca s-a nascut om,si ce zice Sfantul Ioan Damaschin, ca S-a nascut Dumnezeu adevarat:

"Sfânta Fecioară n-a născut simplu om, ci un Dumnezeu adevărat."

-deja ai modificat cu mintea ta dogmatica Sfantului Ioan Damaschin

Cred că nici Capy, nici Delia, nici Cristirg, nu au citit din Maxim Mărturisitorul, nici din Grigorie Palama, poate nici 5 pagini. Iar Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin, a-ţi răsfoito, după răspunsuri lui Capy...

Iertare, e doar părerea mea...

Exact, cristirg, Hristos S-a născut Dumnezeu adevărat şi Om adevărat. Tocmai ca prin persoana Sa Dumnezeiască, să poată îndumnezei persoana noastră omenească. Deci firea omenească în Hristos, ia sens de persoana omenească. De aceea Pastorala NU E greşită. S-a pronunţat aşa, tocmai că azi e prăznuit Sfântul Grigorie Palama, ca să facă analogia cu îndumnezeirea omului.

HAI MĂI CĂ NU-I CHIAR AŞA GREU... :) Dogmatica, prin Patristică şi Biblie, alături prin imposibilitatea excluderii ereziologiei sau azi, sectologie, e domeniul meu preferat, că aşa am ajuns să-mi înţeleg credinţa.

Recunoşti că parantezele pătrate, le-ai introdus tu, cristirg ?

-recunosc,tu recunosti ca ai zis ca s-a nascut omcand de fapt :

"Sfânta Fecioară n-a născut simplu om, ci un Dumnezeu adevărat."

Da, recunosc şi eu. Iertare. Am fost incomplet, trebuia să scriu tot. Puţină neatenţie şi strică sensul sănătos al învăţăturii mântuitoare.

Doamne ai milă. Nădăjduiesc că s-a înţeles, măcar cât de cât, Pastorala nu s-a greşit, să înţelegem de ce terminologia "persoană omenească" trebuie înţeleasă nu că ar fi două persoane, ci prin prisma îndumnezeirii omului, om care nu poate fi după fire cu Hristos, decât prin persoană. Căci omul e creatură, nu Creator. Dacă luăm după fire, şi nu după Persoană, ajungem la o nouă erezie, îndumnezeirea omului după fire... Ajungem ca lucifer, Doamne fereşte.

Terminologie, nu întâmplător, expusă pentru învăţăturile Sfântului Grigorie Palama al harului şi luminii -necreate- (nu create, cum spun ereticii din apus) la care omul are acces prin Uşa, adică Hristos, dar ca prin calitatea de persoană omenească, şi nu după firea lui Hristos, că atunci firea lui Hristos, nu le putem separa, că dăm în cele 4 mari erezii, iar dacă facem referire la fire, şi nu la personă, ajungem ca lucifer... Deci, har şi energii necreate(!) de la Tatăl, prin Hristos, în Duhul Sfânt, ca să aibe loc îndumnezeirea omului, învăţături expuse la Sfântul Sinod al 8-lea ecumenic, expres pentru a combatere ereticii franco-latini, sau "romano-catolici".

Cu rugăciune, o să înţelegem mai mult.

Se pare că trebuie să reiau iar mesajele din urmă.
De unde ai mai scornit şi asta???
Nu a afirmat nimeni aşa ceva. Eu am spus tocmai contrariul.
https://s6.postimg.org/t47fvtl3l/20_194.png

Cele două firi (divină şi umană) sunt unite pentru totdeauna în Ipostasul/Peroana lui Hristos: fără amestecare, fără schimbare. fără despărţire şi fără împărţire!!!
Hristos este Om Desăvârşit şi Dumnezeu Desăvârşit !

Om Desăvârşit înseamnă că nu îi lipseşte nimic din însuşirile firii umane.
Am explicat clar că firea umană (omenească) - adică Om Desâvârşit - înseamnă trup însufleţit de suflet raţional şi înţelegător / raţional şi mintal!!! Firii Sale umane nu îi lipseşte nimic fiindcă este deplină: are trup, suflet şi minte. Ce nu ţie clar ???

"Hristos a luat intreaga fire omeneasca adica trupul, sufletul, mintea si toate celelealte elemente componente ale naturii umane, pentru ca altfel, nu ar putea sa le vindece." (Vlădica Ierotheos Vlachos)

Igor, poti te rog sa verifici tu ce zice Sf. Maxim Marturisitorul combatandu-l pe Sever care confunda firea (ousía-phýsis) cu ipostasul (prósopo-hypóstasis).

Confundarea termenului de ipostas/fire duce la grave consecinţe atât în hristologie cât şi în triadologie: „Sever, spunând că firea şi ipostasul sunt acelaşi lucru, face din unire o amestecare şi din deosebire o împărţire. Prin acestea se arată lărgind sensul Treimii într-o pătrime de persoane şi tăind taina unităţii într-o doime de Dumnezeire, negând lui Hristos cu blasfemie toată existenţa fiinţială

Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scrieri¸partea a doua, Scrieri şi epistole duhovniceşti, PSB 81, trad. din greceşte, introd. şi note de Pr.Prof.Dumitru Stăniloae, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1990, p. 138.

Tocmai datorită distincţiei capitale dintre ipostas şi fire putem spune că în Hristos sunt „două” identităţi: „a. a divinului şi umanului – dumnezeirea deofiinţă cu Tatăl şi Duhul, iar prin umanitate identic cu oamenii – b. identitatea după ipostas a părţilor prin care se distingea de extreme, păstrând neamestecată distincţia dintre ele” .

Noapte buna tuturor!

Delia, nu am confundat ipostas cu fire. Persoana cu firea, în Sfânta Treime, este una, iar pentru îndumnezeirea omului este alta.
Explic:

Când spun fire şi persoană ca fiind acelaşi lucru, includ îndumnezeirea, pe care tu nu o incluzi. Dar nu mă refer la Sfânta Treime, unde Hristos este O PERSOANĂ, ca ipostas. Ce ai extras din Sfântul Maxim Mărturisitorul, nu include îndumnezeirea, ci arată doar ortodoxia, faţă de cele 4 erezii: arianism, nestorianism, apolinarism şi monofizitsm.

Dar Sfântul Maxim nu vorbeşte de îndumnezeire, fiindcă nu e nevoie. Îndumnezeirea era empirică, nu avea nevoie de teorie scolastică, decât cerută mai târziu de ereticii apuseni, şi oferită de Sfântul Grigorie Palama.

Deci terminologia persoană oamenească trebuie înţeleasă strict prin îndumnezeire, căci prin fire, omul nu poate fi Dumnezeu. Omul fiind creatură, iar Dumnezeu fiind Creator. Dacă spui că omul se îndumnezeieşte prin firea(!) Mântuitorului Hristos, spui: care fire, omenească sau dumnezeiască? Şi ai căzut în cele 4 erezii, rând pe rând. Iar dacă spui se îndumnezeişte prin firea Dumnezeiască, devenim luciferici... o nouă erezie, a 5-a, Doamne fereşte, care e defapt prima...

Înţelegi Delia?

Doamne, îmi doresc să se înţeleagă că pastorala nu e greşită, şi trebuie înţeleasă prin îndumnezeire.

Mă bucur mult, sincer, pentru topicul acesta. Ne lămurim.

Aceasta afirmatie este fara sens, nu exista "Dumnezeu desavarsit", e un fel de pleonasm. De aceea propozitia corecta este "Om adevarat si Dumnezeu adevarat".
Daca asta crezi (e si corect), atunci de ce ati mai disuctat degeaba atatea pagini? Tu spui ca Hristos a devenit OM, adica si Om si Dumnezeu in acelasi timp. Adica nu e nimic gresit in pastorala.

Nu stiu daca si Capy sustine asa ceva (din afirmatii reiese ca nu, dar din faptul ca el contesta ca Hristos a devenit persoana umana, deci Om, reiese ca da), ceea ce spui e o erezie veche. Practic neaga toata invatatura crestina, invatatura Intruparii.
Tu spui ca Hristos nu a devenit Om, ci a fost doar Dumnezeu care a avut o aparitie pamantesca (asa cum sunt aparitiile ingerilor, sau a Persoanelor divine). De exemplu intr-o carte un inger locuieste intre oameni, fara sa devina om, fiind inger cu o aparitie omeneasca. Hristos a luat firea omeneasca, deci a devenit Om, fiind in acelasi timp Om si Dumnezeu. Om inseamna ca a devenit persoana umana. Nu e nicio filozofie aici.

Cătălin: cristirg, nu a vrut să separe pe Hristos, între Dumnezeu şi Om. Explicam mai sus de cele 4 erezii hristologice.

A vrut să spună Dumnezeu Adevărat şi Om Adevărat. Iar teotokos, adică Născătoare de Dumnezeu, nu înseamnă că Preacurata nu e şi Născătoare de om, antropotokos. Dar se spune teotokos, ca să arate Dumnezeirea lui Hristos, ca să combată erezia lui Arie, dar e şi antropotokos. Însă nu rămâne antropo, fără teo. Dar Arie, n-a vrut să accepte, etc.
La fel, cum a exprimat cristirg, nu exlude şi om adevărat. Îţi dai seama uşor, fără să fi cârcotaş, simţi că asta a vrut să spună, citând pe Sfântul Ioan Damaschin, dar ce expui tu, îl înjoseşte pe cristirg, ca să afirmi corectitudinea sintagmei "persoană omenească".

Învăţătura mântuitoare, care am expuso, nu înjoseşte pe nimeni, am explicat de ce şi cum este corectă "persoana omenească".

Iar ce spui tu: "Hristos a luat firea omeneasca, deci a devenit Om, fiind in acelasi timp Om si Dumnezeu. Om inseamna ca a devenit persoana umana. Nu e nicio filozofie aici."

Da, aici ai dreptate, însă doar prin prisma îndumnezeirii, altfel, ajungem la o nouă erezie. Doamne fereşte.

Acum, te rog a binevoi să mergi să răspunzi şi la "Cele 8 erezii augustiniene", unde îmi ponegrezi şi-mi denigrezi ierarhul adormit.

Aceasta spune Sfântul Sinod Ecumenic.Tu ştii mai bine? Nu este nici un pleonasm, fiindcă Sfântul Sinod Ecumenic când a formulat sintagma "Om desăvârşit" a avut în vedere să elimine celelalte erezii, cum ar fi de exemplu apolinarismul. Prin sintagma "Om desăvârşit" se arată că firii umane nu îi lipseşte nimic.

Om Desăvârşit nu înseamnă "persoană omenească", fiindcă firea nu se confundă cu persoana!!!
Îţi repet Om Desăvârşit indică firea umană care este unită pentru totdeauna cu firea divină în Persoana lui Hristos.

Om Desăvârşit adică "fire omeneasca adica trupul, sufletul, mintea si toate celelealte elemente componente ale naturii umane, pentru ca altfel, nu ar putea sa le vindece." (Vlădica Ierotheos Vlachos)