,,Faca-se voia Ta"-este un verset pe care-l rostim adesea mecanic. Si totusi, daca Dumnezeu nu vrea sa ne dea ceva dupa voia noastra, parca nu mai e bun...

Dumnezeu stie ce ne este de folos... Cineva spunea sa fim atenti ce cerem in rugaciune, caci s-ar putea sa ni se indeplineasca... Asistam la o depreciere a relatiilor interumane, din pacate. Cunosc si fete si baieti care se abat de la invatatura crestina fie inainte, fie dupa casatorie, fie si inainte si dupa...Ne numim crestini, dar avem fapte de pagani si noi, evele, si ei, adamii. Iar o purificare a planetei prin foc este inevitabila. In aceste vremuri trebuie sa cautam mantuirea in primul rand: prin feciorie sau prin casatorie.

Ambele sunt cruci greu de dus. Ambele cai necesita intelepciune pentru ca jertfa noastra sa devina placuta lui Dumnezeu. Ambele cai necesita jertfa. Omul modern cauta doar placerea si vrea sa evite durerea, osteneala, crucea. Iar fara cruce nu exista mantuire. Dumnezeu stie de ce suntem in stare si de aceea anumite cereri nu ni le indeplineste.

Frumos, acum hai sa aplicam cele spuse de tine.Uite de exemplu sa nu mai
dai ton stirilor alarmiste.

Domnule Copacel, evit sa-mi prind vorba cu persoanele superficiale care pe deasupra mai si eticheteaza tot ce misca. Nu stiu in ce fel de mediu va desfasurati traiul dar sa stiti ca dincolo de zidurile inguste si terne pe care refuzati sa le pictati (sau macar sa le puneti ferestre) exista o lume mobila, elastica si minunat colorata - e vorba de creatia desavarsita a lui Dumnezeu.

Nu-mi dau seama de unde ati putut deduce asa ceva. E vorba de un barbat credincios, serios, cuviincios, rabdator, punctual, milostiv si zambitor. Eu atat am putut remarca privindu-l din cand in cand. E doar impresia pe care o lasa...dar pana a ma gandi la "a lua barbat" e cale lunga de tot; si cu multe bariere pe care eu insami le creez.

Din nou, despre ce discutam?

Puneti dumneata cate probleme vrei dar nu mi le pune si mie ca sunt paralele cu mine. Iar daca tot iti hranesti sufletul cu conspiratii pe marginea subiectului si pesimism, mi-e teama ca nu cumva sa iti stric placerea... am scris chiar la inceput ca eu nu fac parte din acea parohie, merg ocazional acolo. Problema ridicata de matale e deja "țesătură" negră cu drob de sare si struguri acri. Despre ce vorbim?

PS In povestea mea eu sunt timida cea necoapta; si nu pentru ca asa sunt in viata de zi cu zi ci pentru ca pur si simplu nu pot sa reactionez cand un tip imi zambeste la biserica. Deaceea am cerut consiliere aici; poate reusesc sa depasesc acest blocaj si macar sa zambesc si spre el (ca in partea stanga, cu femeile stau tare surazatoare).

A pffff...asta este siptomul persoanei care este imbatata de amor si nu
vrea sa acepte alte pareri in afara de "imaginea" idilica pe care si-a facut-o
in cap despre acel X.

Daca tot lumea e mobila ia vezi ca mai sunt si draci pe langa voi, care vor
sa va distraga atentia atunci
Te citez:
Voi cati ani aveti amandoi.Seriios cati ani ai in realitate.Ca virgula adolescenti
se mai trece cu vederea ca nah hormonii fac ravagii si uitati pentru o clipa
unde sunteti.
Daca amandoi sunteti adulti, atunci nici unul din voi nu este intzarcat.

Apropos: la duhovnic, la urmatoarea spovedanie sa treci pe lista asa:
"flirtat cu barbat in fatza sfiintelor icoane".(desfranare din inima in fatza icoanelor)

Sa stii ca toti suntem ingeri in fatza femeilor prima oara.E drept, si femeile
pozeaza in sfinte.Asta pana cand se infurie Dumnezeu si ne da arama pe fatza caz in care cei doi nu se mai suporta si se despart.Ei ca sa vezi tu aici
chestie.Despartire..., nuuuuu este "pesimism".Nu bre e o consecinta logica
a unor fapte.

Poate nici el nu vrea sa se insoare.Vrea doar restul.

Discutam despre faptul ca doi tineri nu sunt atentzi la slujba si la Sfanta
Liturghie sau sunt cu gandul in alta parte decat la Sf Liturghie, si in
momentul ala vine dracusorul ala mic "Cupidon" si incepe sa se joace
cu ei in fatza icoanelor.

Nu-s paralele.Se intersecteaza la infinit.

Azi ocazional, maine mai des, poimaine gata.

Pai problema este ca nu trebuie sa-i zambesti in Biserica ci in afara ei.
Ce mai lipseste este sa va trimiteti sms-uri in timpul slujbei.
Problema este ca amandoi sunteti prea timizi unul pentru altul.
Daca va iese in cale o baba cu o pisica fioroasa in lesa ce faceti atunci eh? :105:

Daca tu esti o fire prea timida atunci iti tie iti trebuie un barbat netimid, bine-facut la corp(iti da tie psihic senzatia
ca esti protejata), sigur pe sine, ne-ezitant.Adica cam opusul.
Stii, o salcie are nevoie de stejar ca se sprijine pe furtuna.Doua salcii se leagana una pe alta incurcandu-se.Care fuge
de primul, prima sau primul ?

Mdah, si oamenii care vad primejdii, draci, curvasareala, lucruri urate si necurate in orice si in toate sunt tot creatia lui Dumnezeu; si trebuie sa-i iubim si sa-i mangaiem si pe acestia.
Sunteti amuzant, cred ca stiti deja, domnule profesor Copacel; dati lectii sterpe in care nici dvs. nu credeti si emiteti judecati stereotipice. Dar e mijto sa fi atoatestiutor si povatuitor pe internet, poate te ia careva in serios, macar virtual.
Doamne, te rog, binecuvanteaza-l si lumineaza-i mintea acestui Copacel uscat! (am scris asta ca sa nu trebuiasca sa spovedesc si faptul ca am pacatuit trimitand in dulcea origine un pios si omenos crestin de biblioteca)

Faina replica :)

MI-e greu sa inteleg cum atitudinea asta bataioasa si inteleapta totodata se impaca cu timiditatea excesiva :)

Cele doua cai nu sunt atat de departate cum par, atat timp cat casatoria e luata in serios..

Asta ma straduiesc si eu sa inteleg si sa pot controla pana la urma; nu sunt o timida in viata de zi cu zi, in activitatea profesionala si cotidiana. Dar devin precum o bleaga plouata si paralizata in anumite conjuncturi cu baieti pe care-i plac. Am remarcat deasemenea ca mi se intampla si in prezenta hainelor preotesti si monahale.
O fi ceva de tratat la specialist :)

Absolut
Nu este treaba mea daca cineva crede sau nu.E problema fiecaruia.

Inainte de asta poate ar fi bine sa incepi cu alte tale origini inainte si sa te
trimiti cam pe unde vrei tu. :3:

Ptiu pe tine, așaaa, și dă-i și bagă, da' nu te lăsa.
Hai că totuși te pup pe creștet fiindcă ți-au cam tremurat dejtele pe tastatură, ultima frază ți-a ieșit cam incoerentă.

Cu mine nu-ti merg chestiile astea.M-am prins de smecherie inaintea celorlalti.
Take it easy.:16:

Șmecherie? Dezvoltă să înțeleg și eu, și ceilalți.
Ana are mere, drept urmare para.n-o.ia.

Din pacate Ana are probleme..., multe probleme...:71:
Iar daca Ana nu-si rezolva problemele Ana va ramane singura.Ana intai trebuie sa-si
rezolve problemele apoi relatie.Ana nu poate sa aiba o relatie , pt ca Ana are inca probleme..

Nah, ca s-a trezit si el. Ana nu ascunde si nu fuge de problemele personale, cauta sa si le rezolve. Si nu e „din pacate Ana are probleme”, este ”din fericire Ana a avut probleme” pentru ca prin toate problemele ce le intampin in viata, Dumnezeu ma duce mai aproape de El, ma intareste si ma creste. Stii, precum dreptul Iov.
Daca e voia Domnului ca Ana sa ramana singura, care e problema? Dar, retine, de cand e cu Iisus Hristos, Ana nu este niciodata singura.
Te rog, fii barbat si fa-mi o placere: nu ma mai baga in seama, ca sa nu mai fiu tentata sa raspund degeaba, ca oricum nu ai rabdarea necesara sa intelegi ceva.

PS. Postul pe care l-am citat e ca la gradi: Hi,hi Ana a facut pipi pe ea.

Lasa-l pe Iov in pace.Ca nimeni nu poate duce cat a dus Iov.Nu va mai comparati
cu Iov.
Cine nu e bun de casatorie, nu-i bun nici de calugarie.
Te citez:
Tu te bagi in seama,si apoi tot tu te superi ca esti bagata in seama (de cineva).Asta e. =))

Naspa pt Ana.E la gradi dar se gandeste la o relatie.Ana trebuie sa mai
creasca ca sa aiba o relatie.
O sedinta la un psiholog n-ar strica.Ar fi un inceput bun.:65:

PS: Ana fiind la nivel de "gradi" n-are cum sa stie ce inseamna "fii barbat".Nici chiar daca ar fi o femeie matura
tot n-ar stii ce insemana "fii barbat" pt ca Ana indiferent daca e la gradi sau nu, tot femeie ramane si nu barbat.

N-am pretentia sa fiu femeie matura, si nici femeie, si nici...oricum mai vrei tu sa zici sa nu fiu. Pur si simplu te-am rugat sa-mi dai pace, sa nu te legi de orice amanunt scris de mine pe acest forum. Stii, se zice ca cel destept cedeaza, si ti-am acordat tie acest privilegiu: sa fii barbat si sa fii intelept.

Pai daca tu iti iei dreptul sa ma trimiti la origini imi iau si eu dreptul sa te
trimit in toate si cate origini doresc eu.

Misto sfat.Acum pune-l in aplicare.Cedeaza .:105:

PS:Si nu-l mai faceti pe Dumnezeu, vinovatul de "serviciu" pt toate esecurile pe care le ai.
Una-doua nu iese cum vrei :"Dumnezeu a vrut asa.Nu eu, Dumnezeu.El stie de ce a iesit asa".
Pai o fii stiind El de ce, dar in nici un caz nu El a vrut asa.
Ca daca azi iti schimbi parohia doar ca sa urmaresti un tip, maine poti schimba chiar religia.

Cred ca atunci când ne place de o persoana si dorim sa o cunoastem, trebuie sa actionam in acest sens, sa intram in vorba cu aceea persoana.
Dumnezeu ne poate da o sansa in a intalni o anumita persoana, dar felul cum reusim sa comunicam cu aceea persoana depinde de noi.

zici tu? chiar ai impresia ca toata lumea-i pe interes? proasta impesie ti-ai facut despre oameni, in general, si femei in particular... poate-ti trece intr-o zi.

Si tu ai simptomul asta; nici tu nu prea accepti decat parerile tale in multe, multe ocazii. Dar hei, e un simptom omenesc; toti il avem de multe ori.

De cand a flirta cu cineva e desfranare, cand nici macar cu gandul nu ai ajuns in punctul relatiilor intime cu omu'?
Sunteti ingeri in fata femeilor pe naiba (Doamne, iarta-ma!). Pozati in ingeri poate. Unii si uneori. La fel ca si femeile. Normal ca isi da ramna fe fata, din moment ce pozeaza in cine nu sunt; nu poti sate prefaci o viata ca esi cine nu esti.
Si totusi, nu trebuie sa pozezi in ce nu esti ca sa ai succes; se poate bine-mersi si daca esti tu insuri; dar poate unii nu inteleg, si, cand nu merge si "ii iau papucii", tot ei.ele se imbufneaza si fac pe nevinovatii.

Si poate vrea sa se insoare. Nu sti tu ce vrea, asa cum nu stiu nici eu, si nici macar oitza. Dar daca vrea sa afle, trebuie saintre in contact cu persoana, sa schimbe impresii, sa se cunoasca, sa iasa etc.



Si care-i marele pacat intr-un zambet, fie el si in Biserica? Sau in Biserica tre' sa stai trist si sa plangi, ca altfel n-ai ce cauta colo?
Tu deja o dai in baliverne; duuuci poveste pe undeiti convine. AS zis cineva ceva de sms-uri sau de schimbat macar numere de telefon?

Mie oitza imi pare o tipa netimida din momentul in care incepe sa cunoasca pe cineva; timiditatea asta cred eu c o are la inceput, cand inca nu cunoaste omul, mai ales ca e vorba de o persoana de sex opus care ii place. Asa am fost eu; m-am tratat, dar nu stiu cum :)

Si sti tu asta...de unde?! Poate chiar exista vreun om care a dus cate a dus Iov, dar noi habr nu avem.

Asta cine ti-a mai zis-o?


Ti-as zice si tie la fel, dar mi-e ca te superi...

Asa cum Copacelul nu stie si nu va sti niciodata cum e sa fii femeie, ca el tot barbat este; in consecinta vorbeste asa, de flori de mar, desi nu stie de ce, ca doar nu se poate pune in locul unei femei, nu?

Topicul a degenerat.

Si ar mai trebui sa ne rugam inainite de a actiona cu acea persoana, gen: " Doamne, fie voia Ta!"

Cred ca de-aici ni se trag multe dintre necazurile vietii. Macar "Rugaciunea Domneasca", daca am rosti-o asa cum trebuie, cunoscand eventual macar una din talmacirile ei (cea a lui Maxim Marturisitorul cred ca este ceva mai profunda), am reusi sa ne cunoastem mai bine, am dobandi linistea sufleteasca si foarte multe dintre conflictele de zi cu zi ar disparea, din moment ce am constientiza "Faca-se-n voia Ta" (deci NU a mea), sau "Si ne iarta noua, precum si noi iertam" (si NU altfel!...)
Deprecierea relatiilor umane este o consecinta fireasca, atat timp cat omul se rupe (cu sau fara voie) de Dumnezeu, ori prin multitudinea de forme de manipulare, ori prin tendinta de a-si cauta modele printre cei "cu bani" dar lipsiti total de Harul lui Dumnezeu.
Si-apoi, nu exista o regula omeneasca ce ar putea asigura mantuirea. Nici chiar calugaria nu aduce certitudini in acest sens si asa cum spune si Sf Ioan Scararu, nu toti cei ce nu se calugaresc pierd mantuirea si nici toti cei ce se calugaresc se vor mantui. Toata viata este o continua veghe, si primul semn prin care realizam ca de fapt hranim vanitatea si nu smerenia, trebuie sa ne trezeasca si sa ne puna serios pe ganduri. E atat de trist cand descoperi o familie de oameni trecuti binisor de 70 de ani, care au trait toata viata in frica de Dumnezeu, au adus pe lume multi copii, din care unul preot, au muncit de s-au spetit pentru a le oferi copiilor un "ceva" cat mai consistent (desi "copiii" au copii mari, chiar casatoriti o parte dintre ei), iar acum parca nimic nu mai merge ca inainte, ea vrea sa se mute la oras, la bloc, el si-a pierdut rabdarea de a o mai intelege si parca si puterea de a se mai lupta cu ideile ei nesabuite, si unde altadata gaseai liniste si pace, astazi pluteste orgoliul, rautatea, vorbele grele...
Niciodata nu putem sti cum vom sfarsi, fiecare... E de-ajuns un pic de vanitate si indaradnicie, ca sa ratam exact finalul si sa ne inecam ca tiganul la mal. Nu-i obligatoriu ca cei din urma sa fie neaparat si cei dintai, dar se pare ca mai usor prinde a se smeri cel pacatos care are revelatia iubirii si milei lui Dumnezeu, decat cel ce crede ca pe toate le-a facut dupa voia lui Dumnezeu din tinerete si nu prea are mustrari de constiinta. Asadar, raspunsul la intrebarea de titlu, nu poate avea o tinta anume. Crestinul cuvios de astazi, poate rataci maine, in timp ce pacatosul de astazi are reale sanse sa se mantuiasca.

Iata, tocmai m-am intors din acel loc unde fiul cel mare incepe un drum nou in viata: facultatea. Inainte de a pleca, fara sa-i spuna nimeni, a mers la preot, s-a spovdit si a cerut binecuvantare. Acolo, pe holul universitatii, s-a intamplat ceva deosebit. Ceva ce poate avea semnificatie pe parcurs, sau e doar o posibilitate care nu e obligatoriu sa se confirme. Chiar de dimineata, fiecare dintre noi a observat un tatic cu fiica lui care ieseau in evidenta intr-un mod placut. Dupa barba, parea cel putin profesor de religie, daca nu chiar preot, in timp ce ea avea o infatisare si o atitudine calda, iar modul cum dialoga cu tatal ei nu putea sa nu te impresioneze placut. In mod ciudat, ne surprindeam uneori privindu-ne pe furis si fiecare dintre noi, paream atrasi de ei, involuntar, la fel cum pareau si ei de noi... Sotia sparse gheata la un moment dat si ii spuse fiului: "Mie-mi place tare mult de fata aceea!", la care el raspunse instantaneu: "N-ai gusturi proaste: cred ca nu numai tie, dar si mie, si mai ales lui tata, ii placce in mod deosebit!..." Am zambit ca o confirmare si am trecut mai departe, lasand toate grijile in seama lui Dumnezeu. Dupa repartitiile din camin, fiul a aflat cum o cheama si i-a cerut acceptul pe fb, care a fost dat in urmatoarele secunde. Intr-adevar, era fiica de preot, si ea ne remarcase de cand am coborat din masina si chiar dorea sa-l cunoasca, fara sa stie exact de ce il cauta cu privirea. Iar eu ma intrebam daca nu cumva este un semn al faptului ca amandoi isi doresc sa pastreze o buna legatura cu Dumnezeu prin biserica, spovedanie si buna oranduiala... Poate gresesc... Poate nimic nu se confirma din ce presupun eu, dar deocamdata am putut doar sa constat ca din puzderia aceea de fete si baieti, ei doi s-au simtit atrasi unul de altul din primul moment, dar si noi, parintii lor, pot sa spun ca am avut un schimb de priviri care nu mai aveau nevoie de cuvinte... Legandu-ma din nou de titlul topicului, eu cred ca acei "crestini" pe care-i cautam, sunt mereu in jurul nostru, dar mai e nevoie si de voia lui Dumnezeu, sa se poata "vedea" unul pe celalalt...

Cat de frumos lucreaza Dumnezeu !:)
Mi-a placut mult fraza cu " eu cred ca acei "crestini" pe care-i cautam, sunt mereu in jurul nostru, dar mai e nevoie si de voia lui Dumnezeu, sa se poata "vedea" unul pe celalalt".

Da, intradevar!

Pilduitoare poveste.

Daaa; cu adevarat. Cuvantul care are inteles si este folositor sufletului este dar al lui Dumnezeu.

Nu-i o impresie proasta.Este realitatea.Azi toata lumea este in goana de
bani.N-ai cum sa negi asa ceva.Este penibil sa te ascunzi dupa cires ca
"vezi Doamne, toata lumea este materialista dar unii din noi nuuu,...nuuu".

Cmon toti suntem materialisti intr-un fel sau altul.Mai mult sau mai putin.

Pai eu daca as fi femeie si as da de un barbat cu bani si mai are si ceva
la tartacutza de pot sa leg un dialog, l-as considera drept canditat.Adica
la urma urmei daca nu este pe placul meu l-as putea "dresa" sa fie
pe placul meu insa pe cheltuiala lui si toata astea fara sa-si dea seama.
lui..:29:

Eu nu ma sperii nici daca intalnesc femei materialiste nici daca intalnesc
femei nematerialiste.E drept ca de la o varsta pt majortatea femeilor
le cam trec aerele de diva si pretentii.Mai ales cand din spate vine puternic
concurenta cu zestre genetica si mai generoasa, ca sa-i spunem asa...:69:

Categoric.Insa eu daca intalnesc un raspuns care ma multumeste accept
sa-mi schimb parerea.Problema este ca inca n-am intalnit un astfel de
raspuns.

In cazul acest este, pt ca flirtul se produce in fatza unor icoane.
In credinta ortodoxa icoana nu este un tablou, iar Biserica nu este un muzeu
de tabouri, unde poti sa-ti dai rendez-vous-uri.
In credinta ortodoxa, icoana reprezinta in chip tainic prezenta sfantului
in acel locas.Insusi icoana este o mare mare taina a Ortodoxiei.

Ei si acum vine explicatia: nu poti sa fii cu gandul (mintea) la cele lumesti,
ale trupului (caci flirtul face parte din atractia sexuala) in acelasi timp
ce esti in fatza unei icoane care reprezinta de multe ori un sfant martir care
a patimit si fost martirizat din cauza celor lumesti.
Nu poti si nu ai voie sa te comporti in fatza unei icoane ca un om de trup.
In fatza unei icoane te comporti ca un om induhvnicit.Iar daca nu esti
atunci te smeresti sa fii timp de cateva secunde sau minute cat esti
langa icoana.
Acolo este loc sfiintit.Acolo nu-i loc lumesc.
Ce spun eu aici se traieste si se simte.Nush daca se gasesc in carti...Habar n-am.
Normal, tu n-ai auzit de marketing ?
Pai invatam si noi de la voi.
Marketingul este stiinta de a poza in ceva ce nu este.Ia absolut orice produs
de pe orice raft si sa vezi ca nici unul nu este ceea ce pare.Si uite ca
au suces.Diferenta insa este ca daca pozezi in ceea ce nu esti ai succes
mult mai repede decat daca obtii succesul in mod onest.
Conteaza asta ?
Pentru lumea pagana nu, insa pt lumea crestina DA.

Pai aici suntem in domeniul probabilitatilor.Este bine ca sa ia in considerare
ambele variante ca sa nu aibe un soc emotional

Bineinteles dar se ia considerare si ipoteza ca domnul poate sa fie si
"baiatul mamii".Nush de ce pe Alinei i-ar fi frica de aceasta ipoteza.
Il maturizeaza ea.Daca este "baiatul lu' mama" intr-un an scoate din el
un barbat pe gustul ei.Bine, asta daca tipul se lasa dresat si ea are
rabdare.

In Biserica nu trebuie sa fii nici trist si sa plangi dar nici binechefuit si sa
razi ca la stand-up comedy.
In Biserica trebuie sa ai o atitudine serioasa, sa cauti sa intelegi ce se
intampla de fiecare data si sa participi activ in spiritul celor desfasurate.

Eu duc discutia pe unde trebuie.Dar care o fi urmatorul pas, daca esti
in Biserica si vrei sa flirtezi cu cineva pe care deja il cunosti? Pai fie sa iesi afara (dar nu prea poti ca deranjezi lumea) fie dai sms-uri.Is chestii logice.
Dar flirtul in Biserica este deja un pacat.Poate deveni insa si un mai mare
pacat daca motivul principal pt care de duci la Biserica nu este Sf Liturghie
ce atractia fizica catre alt "coleg/colega" de specie.

Eu cred ca este o persoana timida.

E posibil si asta.Dar daca exista atunci noi nu-l cunoastem acum ci poate
mai incolo.Si nu cred ca vom auzi de el cat este in viata.
Dar hai sa ne concentram asupra tarabei noastre.Ca nici unul din noi
nu este de calibru lui Iov.

Mari duhovnici care citeaza din Sfintii Parinti, apoi mai vezi si Pateric(etc,etc)

Ce chestia si eu gandeam sa-ti zic la fel si mi-e ca te superi.
Ia uite tu aici, ce potrivire extraordinara domne'.Ei spune tu...

Banii nu tin cont de sex sau tin ?

Păi stai că doar aveam impresia că eşti. Ce vrei să spui, că nu eşti ?

Nu, cum sa fiu femeie ? :7:

Na, păi de unde să ştiu, dacă nu te văd în persoană.... Eu am dedus din modul de exprimare, de gândire etc..

nebanuite sunt caile Domnului!

Du-te tare...:7:

Intradevar, in ziua de azi multa lume (atat barbati cat si femei) este materialista, si judeca un om in functie de situatia sa materiala.
Totusi, mai sunt si exceptii, si pot afirma ca am cunoscut si oameni care nu au fost sau nu sunt absolut deloc materialisti.

Consider ca este una dintre cele mai mari greseli a judeca si aprecia un om in functie de ce avere/situatie financiara are, mai ales atunci cand doresti sa-ti intemeiezi o familie cu acel om.
Atata timp cat o persoana vrea sa munceasca, presteaza o munca cinstita, demna si utila societatii (indiferent in ce domeniu, in ce meserie si indiferent ce calificare ar aveea de la scoala profesionala la facultate sau inclusiv muncitor necalificat), atunci este absolut ok din punct de vedere profesional si a ocupatiei.
Sunt anumite domenii, unde, daca un om i-a placut si si-a ales o anumita meserie (de exemplul cei din domeniul transportului feroviar, electricitate, servicii de gospodarire comunala si locativa, etc), indiferent cat de mult si bine ar munci si indiferent cat de mult si-ar da interesul si ar pune suflet si pasiune pentru meseria respectiva, salariul este fix si asta nu este vina omului respectiv.

Banii aduc fericirea doar celor ce le lipsesc lucruri elementare de trai, acelora care isi implinesc astfel nevoi elementare. Pentru cei care au un venit considerabil, mai multi bani nu inseamna si mai multa fericire.
Evanghelia ne avertizeaza ca acolo unde este comoara noastra, acolo va fi si inima noastra(cred ca Ev. dupa Luca). E foarte posibil ca, renuntand la materialism si consumerism sa descoperim ca cei dragi nu au nevoie de bani si de obiecte in primul rand, ci de un timp de calitate petrecut impreuna cu ei. Fericirea este o stare de spirit iar investind in familie, prieteni si in relatia cu Dumnezeu putem descoperi ce inseamna sa fii cu adevarat fericit.
Dragostea si fericirea nu sunt nici de vanzare, nici de cumparat.

Dupa numele de utilizator. Daca era femeie, era "Copacica".

Copacel, una e sa fii materialist in sensul in care sa te straduiesti tu, cu propriile puteri sa iti faci o situatie si cu totul altceva e sa te mariti/insori cu cineva doar pt ca are bani, si cu speranta ca il/o dresezi. tie ti se pare normal (ma rog, asa pare); mie nu. Nu mi se pare normal nici sa te apuci sa "dresezi" un om doar pt ca poti.
Si nici nu ma simt anormala din cauza asta (desi normalitatea asta e relativa rau); nici speciala; pur s simplu nu-s adepata materialismului. Eu ma multumesc sa am o conditie decenta si sa avansez incet, chiar daca asta inseamna rate si munca multa si stres si griji.

Cam asta am avut de adaugat in plus (asa, a sa fac si un pleonasm).

Bine subliniata diferenta.

Ba chiar la cei care au prea multi bani pot sa devina motiv de stres, ce o sa faca sa nu-i piarda, cum sa dobandeasca si mai multi, ce vor cumpara cu ei pentru a le simti mai bine gustul, etc.

In plus, ofera un gust al puterii care nu pe putini ii ameteste si ii implinge sa faca lucruri care nu le-ar fi facut altfel.

Este normal ca orice om sa-si doreasca si sa caute sa obtina bani (dar prin munca cinstita, nu prin furturi, inselatorii, etc) pentru a putea trai decent, iar a trai decent inseamna a aveea o locuinta decenta (la bloc sau la casa), a putea plati utilitatile, a putea manca decent, a ne putea imbraca decent , a ne putea duce la un doctor sau a cumpara medicamente atunci când este cazul si din când in când a putea sa participam la evenimente sociale, culturale, artistice sau sportive.

Insa daca um om isi doreste sa aiba multi bani pentru lucruri extravagante sau lux (vile, masini scumpe, haine de firma, excursii in locuri exotice- desi aici parerile sunt impartite si totusi cred ca oricine isi doreste sa vada locuri frumoase si interesante de pe Glob- sau mancaruri si bauturi extravagante , etc), atunci evident greseste si isi va dori lucruri care practic sunt nefolositoare atat in viata lumeasca, cat mai ales si pentru viata dupa despartirea de trup.

Se spune ca in ultima parte a vietii Dumnezeu ne incearca rabdarea. Apare tineretul si, daca nu avem intelepciunea sa renuntam la orgolii si sa le dam si lor posibilitatea sa se afirme, ne facem partasi la pacate straine, caci ei, tinerii, pot gresi din cauza noastra. Necuratul cauta sa ne piarda si prin mandrie, nu doar prin patimi care sar in ochi. Se poate sa facem fapte bune (cu mandrie) si sa citim rugaciuni tot asa...

Trebuie sa fim convinsi ca nu ni se cuvine nimic si ca nu ne mantuim prin vrednicia noastra, ci prin mila lui Dumnezeu. De aceea, sa ne consideram slugi nevrednice indiferent ce facem bun.

Cine are un fiu preot trebuie sa se roage pentru el in continuare, caci aceasta nu e o profesie oarecare, ci o misiune divina, o cruce. Sa ne amintim cat de greu acceptau preotia, din smerenie, unii asceti, socotindu-se nevrednici.

Am citit cu bucurie acest mesaj. Dumnezeu sa oranduiasca ce este mai bun pentru baiatul tau.

Tot binele îl doresc si eu, de asemenea!