La Multi Ani, Radu/arkash! ce mai faceti?... Sa dea Domnul sa fie bine!

Arkash,imi pare rau ca treci prin asa ceva,desi,probabil face parte din lectiile de viata mai amare pe care trebuie sa le inveti in aceasta existenta.Oricum,iti doresc sa fii tare si sa incerci sa gasesti cea mai buna rezolvare la aceasta problema.
Deasemenea as dori sa te intreb,pentru ca in orice cuplu ambii gresesc,ce anume mai exact iti imputa sotia ta de a decis sa te paraseasca?

La multi ani pe 2009!
Chiar am inceput anul cu cativa stropi de roua pe obraz (ma uitam la un film foarte drag mie - Iisus din Nazareth); nu stiu ce reprezinta aceste lacrimi dar au pornit parca din senin; am petrecut sarbatorile in singuratate asteptand ca macar copilul meu sa bata la usa si sa ma colinde; e drept ca a venit intr-un tarziu, m-am bucurat dar parca as fi vrut putin mai mult;revenind la filmul de care va vorbeam, pot spune ca si la aceasta vizionare (a 7 a sau a 8 a) cel mai mult m-au impresionat lacrimile de durere ale Sfintei Fecioare si m-a intristat atitudinea de hula a celor care osandeau (m-am simtit unul dintre ei).
Bunul Dumnezeu sa va ajute pe toti care intrati pe acest forum si sa va aduca acea pace interioara de care, cu siguranta, aveti foarte mare nevoie!
Pentru toti care purtati numele Sfantului Ioan Botezatorul, urari de sanatate, bucurii si Domnul sa fie cu voi intotdeauna!

La multi ani si tie, draga arkash-ule!
Incearca sa fii mai activ, nu astepta de la altii, ceea ce poti face tu. Poate si copilul tau, care e mic, astepta sa mergi sa-l colinzi!

Chiar m-am gasit cu el azi, am fost impreuna la o pizza si mi-a spus ca ar vrea sa se intoarca acasa dar...
Oare la ce sa ma mai astept in continuare?Chiar mi-e dor sa-mi deschida cineva usa!!!!!
Doamne-ajuta!

Semne bune anul are...
 

Mai bine pasi marunti decat deloc. Copilul are nevoie de tata si de mama. El nu intelege animozitatile dintre voi; ii sunt chiar indiferente. EL VA VREA PE AMANDOI. DOAR CU UNUL DIN PARINTI COPILUL ESTE IN VESNICA SUFERINTA.
Copiii ne sunt dati in dar de Dumnezeu si trebuie sa-i tratam bine, caci nu sunt ai nostri, ci ai lui Dumnezeu. Sunt parinti, care isi pierd copiii si abia atunci inteleg ce dar pretios este acesta. De ce sa ii tulburam cu nemultumirile si certurile noastre, cand ei doresc sa aiba o familie fericita?!?
Cum zice Pr. Arsenie Papacioc: vrei sa ai dreptate sau pace in familie? Pacea e de 4 ori mai mare decat dreptatea.
Daca copilul vrea sa se intoarca, mai trebuie convinsa mamica... cu flori si multa atentie.
Dumnezeu ne da o noua sansa daca o dorim cu adevarat.

Adevarat graiesti, eu ii iubesc pe amandoi si ii astept in fiecare zi acasa.Probabil imi trebuie mai multa rabdare si mai multa nadejde ca intr-o buna zi Bunul Dumnezeu sa-mi dea acele lacrimi de bucurie pe care le astept de mult timp!
Doamne-ajuta!

Pt costel
 

DA,si mie mi-a placut ce ai spus .Cel mai frumos si profund.!!!:3::1:

Buna seara din nou!
Maine este ziua copilului meu si abia astept sa-l vad si sa-i fac un cadou iar peste alte 5 zile este ziua mamei lui si ma gandesc de asemeni la o mica atentie!
Ii iubesc si ma rog in fiecare zi sa se intoarca acasa dar raspunsul ei este mereu acelasi.Am ajuns sa-mi spun singur ca va fi bine dar ma tem sa nu ma amagesc.Mi-a mai ramas o scanteie de speranta si in fiecare zi o iau de la capat cu gandul ca intr-o buna zi se va reuni familia.Oare e bine?

E clar. Femeile sunt ciudate cate odta: isi doresc ceea ce nu pot avea. De ce nu joci putin teatru si spui ca ti-ai gasit pe cineva. Inventeaza. abia atunci isi dau seama ce au pierdut.

Biserica crestina - cu orga
 

Bisericile crestin-ortodoxe NU au orga, sau orice alt instrument. Numai cele catolice sau protestante au.

Ai dreptate, Anca. Din pacate de multe ori isi doresc ce nu pot avea.

Ma bucur Ioana ca impartasesti aceeasi parere. Femeile dau de multe ori vrabia din mana pe cea de pe gard. Nu este un lucru prea intelept, caci se lasa purtate de sentimente si nu-si folosesc gandirea; apoi le pare rau, si uite asa sunt tot timpul in cautarea timpului pierdut.

"Draga mea, am inteles ca te-ai indragostit, esti fericita si-ti doresti sa-ti ajute Dumnezeu pe calea pe care ai ales-o.Nu uita ca dragostea voastra a dus la detramarea a doua familii si ati facut trei copii nefericiti, cat despre adulti, nu mai povestim, ei sunt mari si percep altfel lucrurile.Cu siguranta Bunul Dumnezeu iti va da o mana de ajutor si te va calauzi; atentie insa ca nu intotdeauna dorinta ta este identica cu voia Domnului.Ce-i de facut?Sa nu uiti niciodata ca in caminul tau inca e pace, lucrurile se mai pot rezolva si aceeasi inima, pe care cu siguranta o stii, bate in continuare;mi-as dori sa uit ca te-am cunoscut ca nu te mai iubesc sau ca nu avem nimic in comun dar, uite ca Bunul Dumnezeu imi aduce mereu aminte ca
;"...ne iarta precum si noi iertam gresitilor nostri..."; si sa stii ca-i dau crezare ca multe lucruri bune a facut pentru mine iar eu nimic din toate astea nu am meritat" - extras dintr-o scrisoare a unui biet pacatos (autor necunoscut).
Si inca ceva, daca iubim cu inima ne puteam pastra nadejdea ca intr-o buna zi lucrurile vor intra pe fagasul normal; depinde de noi cata speranta, nadejde si incredere avem in Tatal Ceresc si cu cat suflet ne rugam in fata Icoanei Maicii Domnului, singura si vrednica noastra ajutatoare.
God bless all of you, now and forever!

Daca noi pe cel, pe care il cunoastem, nu-l putem ierta, atunci cum vom ierta pe cel pe care nu-l conoastem, sau pe dusman. Incepand sa ne iertam perechea, vom ajunge sa iertam si dusmanul, asa cum ne-a poruncit Hristos, caci nu suntem buni, pana la unul.
Iar razbunarea in asemenea situatie e...arma prostului. Femeile pot sa-si inmoaie inima repede si din dorinta de a reveni la bine, isi iarta sotii. Dar de acum incolo, ochii pe el "ca pe butelie".
Satana il ispiteste si pe cel "inselat"; deci si acolo mare atentie!

Asta e ceva foarte relativ.Sint persoane care uita, dar nu iarta.
Sint persoane carte iarta, dar nu uita.
Si sint persoane indiferente: adica, nu are importanta ce s-a intimplat, familia este numarul 1, si atunci incearca cu indiferenta s atreaca peste asa ceva.
Depinde de fiecare, eu cred ca e relativ si ca din acest punct de vedere fiecare e diferit.
Oricum am lua-o, eu cred- este doar o parere personala- ca fiecare este ispitit si apoi gaseste "sotioara" iertatoare sau pe cea care vrea sa-i dea o lectie.
Probabil acuma cu criza asta, nu mai are multa importanta, se gasesc mai mult cele iertatoare!!!!!!!!!!!!!!:35:

corect, nina!!!!:53::21:

Scuze, n-au mers majusculele:43:

A ierta inseamna si a uita!
Dumnezeu ne tamaduieste ranile si ne iarta greselile, ramane ca noi sa avem un comportament demn si sa iertam aproapelui (si chiar sa uitam).Insusi Bunul Dumnezeu ne indeamna sa fim umili si buni, sa lasam deoparte toata mania si ura, iar noi ne rugam adesea sa ne lumineze mintea, sa puna inceput bun in faptele, cuvintele si, mai ales, in gandurile noastre.
Dragii mei, haideti sa gandim cu inima pentru ca Atotputernicul plange pentru fiecare dintre noi, haideti sa-i facem o mare bucurie simtind si traind pentru el.Ne iubeste atat de mult si, in permanenta este ocupat doar cu noi, cu nevoile noastre, cu grijile si bucuriile noastre.
Doamne-ajuta!

Din pacate revin cu problemele spinoase.
Nu pot juca teatru, chiar o iubesc si imi doresc sa reapara acea intelegere care a fost al un moment dat.
A fost deja introdusa actiunea de divort pe cale amiabila.N-am vrut sa fac nici balci si nici teatru.Trebuie sa accept in continuare umilinta dar macar stiu ca-mi iubesc copilul si sotia(care in curand nu va mai fi sotie prin acte).Stiu doar ca in fata Tatalui Ceresc suntem aceeasi familie, cu aceleasi indatoriri si aceleasi responsabilitati.Nu-mi ramane decat sa nadajduiesc in continuare ca Bunul Dumnezeu ne va aduce pe calea cea buna si va fi din nou armonie si pace in familie.Doamne, ce mult imi doresc sa se reuneasca familia si sa traim in pace si buna intelegere.
Oameni buni, sufar pentru bine si adevar dar asta nu poate decat sa ma intareasca;ma bucur ca Dumnezeu imi da in continuare speranta si nadejde si as vrea din toata inima sa vars lacrimi de bucurie in fata Icoanei Maicii Domnului.
Dumnezeu sa va ajute pe toti ce ce nadajduiti intr-Insul si sa va dea numai lacrimi de bucurie.
Daca cititi acest mesaj, rugati-va pentru mine pacatosul!
Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, mantuieste-ma pe mine pacatosul!

In cazul acesta timpul le va rezolva pe toate. Poate ca si distanta.
Dumnezeu sa te aiba in paza Sa! Suferinta, daca o ducem cu demnitate si resemnare, ne innobileaza.
Cine stie, poate astfel incepe un nou capitol din viata ta.
Ai grija de tine, arcash-ule!

totusi, eu nu inteleg de ce sotia ta vrea sa divorteze, si de ce tu esti de acord.

spune-ne si noua motivul pentru care ea nu mai vrea sa fiti o familie. "celalalt" nu e viabil, ca s-a intors la familia sa, nu-i asa?

punctele cheie ale unei casatorii fericite:RESPECTUL unul fata de celalat,INTELEGEREA intre ei,COMUNICAREA si DRAGOSTEA .

RESTUL E...IUBIRE!!!!!!!!!!

... evident, daca nu suntem indiscreti.

da, anca, merci de completare :48: si ma gandesc ca nu suntem, din moment ce Radu ne-a spus atatea si ne-a cerut parerea si ajutorul in problema familiei sale.

Buna seara!
In primul rand nu-mi place sa fac spectacol cu martori si fel de fel de declaratii (pentru ca inca mai sper intr-o impacare ulterioara).
Nu pot sa umblu dupa fel de fel de probe de acuzare pentru ca inca o iubesc.
Oricum am fost acuzat ca le-am spus si parintilor ei (pe care ea oricum nu-i asculta si le-a spus sa nu se bage).
Azi chiar am vorbit cu un avocat care mi-a spus sa am rabdare ca, din cele relatate de mine, se pare ca e vorba de o ambitie de moment si o atitudine copilareasca a doamnei.
Cat il priveste pe cavaler, stiu ca acesta a inaintat cererea de divort si nu si-a mai sunat (ca de vazut...) copiii de vreo 2 luni.
Tot ce pot face acum e sa ma rog ca Bunul Dumnezeu sa ne lumineze mintile si sa-i deschida inima.
Multumesc ca sunteti alaturi de mine!
Dumnezeu sa va binecuvanteze!

Arkash, in aceste clipe personajul cel mai important este copilul. El sa nu simta tensiunea si nici lipsa tatalui de langa el.
Cunosc un tanar de 26 ani, care nu si-a vazut tatal de la 3 ani, deci nu si-l mai aminteste si sufera din cauza aceasta. Intelege ca parintii nu s-au mai inteles, dar nu intelege de ce a fost el abandonat. Iata deci cum gandeste un tanar fara tata.

sfat
 

Scuze ca ma "bag"in discutiile d-voastra,dar am si eu nevoie de un sfat......poate sunt persoane care pot da un sfat.Cum sa procedez in familie daca sotul meu(diacon de profesie)m-a lasat singura,pt faptul ca sunt bolnava de cancer de tesut limfatic,boala care nu se mai vindeca?Nu suntem divortati pt ca si-ar pierde profesia,dar nu ma ajuta absolut deloc,din contra sufar continuu,pt ca tin f.mult la el.Merg singura la chimioterapie,lucrez pt a ma intretine si a putea face tratamentul,nu stiu ce sa fac..............sa mai sper ca se va indrepta vreodata?

sfat
 

De altefel cred ca multi cunoasteti "problema" mea........am postat pe forum.
Scuze,si va doresc mult spor in toate cele bune si de folos!!!!

Nadejde in Dumnezeu
 

Draga Mirela, roaga-te Sf. Nectarie si te va ajuta. Nu cred ca Sfantul va tine cont de parerea noastra, precum ca unele boli se vindeca, altele nu. Totul e sa credem , caci la Dumnezeu toate sunt cu putinta.

Sa ne rugam cu toii pentru Mirela!

In ceea ce-l priveste pe sotul tau, cred ca lumea este f derutata, si nu mai stie ce e bine si ce e rau. Diavolul face ravagii si reuseste printre altele sa distruga familii. Si aici tot rugaciunea te va ajuta..si poate e cazul sa vorbesti cu preotul de care tine sau chiar cu episcopul. Totusi nu-ti pune nadejdea in oameni, ci in Dumnezeu. Si oamenii pot gresi, indiferent de functia pe care o au.

[quote=Anca-Miha;113760]Arkash, in aceste clipe personajul cel mai important este copilul. El sa nu simta tensiunea si nici lipsa tatalui de langa el.

Stiu asta, dar el tocmai a implinit 10 ani si va fi obligatoriu chemat sa spuna cu cine doreste sa stea.Parca e prea mult pentru un copil care (banuiesc) isi iubeste parintii.Sau au intervenit anumite persoane si l-au indrumat ce anume sa aleaga?Oricum, Dumnezeu are grija de toti si ne va lumina mintea tuturor, faca-se voia Lui si binecuvantat fie Numele Lui in veci!!!

Maicuta Domnului sa te ajute; este singura noastra scapare si catre Dansa ne indreptam pasii rugandu-ne cu lacrimi sa ne ocroteasca.
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!

[quote=arkash;113989]Asigura-l ca , indiferent pe cine alege, tot il vei iubi si ii vei fi alaturi. Dar va trebui sa te tii de cuvant, caci copiii au o memorie fantastica.
Si apoi trebuie sa fii constient langa cine ii va fi mai bine; deci sa gandesti in favoarea copilului.
Dumnezeu sa te intareasc, arkash!

[quote=Anca-Miha;114005]Dumnezeu va avea grija cu siguranta!
Nu-mi ramane decat sa-i iubesc pe amandoi si sa-i astept!
Toata nadejdea mea o pun catre Domnul!!!
Inima curata zideste intru mine si nu ma lepada de la fata Ta!Da-mi mie bucuria Mantuirii Tale si cu duh stapanitor ma intareste!

Am primit deja citatia in care se mentioneaza de existenta unor certuri in familie (e drept, au mai fost) si in care se subliniaza ca vina este reciproca.
Declaratia reclamantei sustine ca ne intalnim numai sa discutam situatia copilului (in aproape 5 luni daca ne-am intalnit in total 1 ora); se mai mentioneaza ca discutiile degenereaza in certuri (nici nu aveau cand sa fie, mai ales ca intalnirile se petreceau in interiorul unei institutii si orice incercare de comunicare cu ea era imposibila intrucat nu era nici locul si nici momentul);
Credeti-ma, nu stiu de ce aceasta femeie (mama copilului meu) nu accepta crucea care i-a dat-o Bunul Dumnezeu; de ce oare spune ca Tatal Ceresc a ajutat-o in ultimele luni sa-si creasca copilul (singura?) si Ii intoarce spatele???????
Sunt doar niste nelinisti si intrebari ale mele si incerc sa caut un raspuns.
Daca puteti sa ma ajutati cu un sfat, va rog din suflet sa nu ezitati!!!
As vrea din tot sufletul ca povestea asta sa aiba o continuare fericita si sa nu sufere nimeni!
Doamne-ajuta!!!!!!!

Nu pare a avea motive de divort. Dar am impresia ca esti prea pasiv. Tot astepti sa vina la tine si sa faca un pas, cand de fapt tu ar trebui sa faci pasi spre ea. Femeia trebuie cucerita! Oare e atat de greu de inteles?!? Mergi cu flori, cu atentii marunte, dar sa vada ca o vrei inapoi. Poti astepta pasiv pana la sfarsitul vietii; dar daca nu ii demonstrezi prin fapte ca se merita sa se intoarca acasa,... astepti degeaba! FAPTE NU VORBE!

Imi pare rau de situatia ta, dar cred ca numai bunul Dumnezeu te poate ajuta. E f. ciudat cum aceasta fiica de preot este atat de neascultatoare si fata de parinti, si fata de sot, si a ajuns sa ceara divortul. Se pare ca a si ajuns sa minta, in acte oficiale?!:39::106::40:te doare capul!

Pai da, dar noi nu stim decat o jumatate de poveste. Nu vreau sa supar pe nimeni, dar de unde stim noi ca in realitate arkash e asa un miel de bland pe cat pare aici pe forum? Eu inca nu am vazut, nici nu am auzit de femeie sanatoasa la cap, dar si nesanatoasa la cap, sa vrea cu dinadinsul sa isi creasca singura copilul. In afara daca simte ca pur si simplu nu se mai poate trai cu sotul.

Poate daca am auzi si ce are ea de spus, altfel am vedea povestea.

Crede-ma, cand o femeie spune asta inseamna ca s-a simtit foarte ranita cat a fost cu sotul ei.

Mai bine ti-ai analiza atitudinea fata de ea. Nu cumva acele certuri de care pomenesti au fost de fapt scandaluri? Nu cumva aceste scandaluri s-au petrecut in fata copilului? Nu cumva la manie ai fost violent? Nu cumva ai terorizat-o psihic? Din simpla cearta nu se desparte nimeni.