Nu Andruşca,oamenii care cred nu o ţin numai în necazuri.Ei pot să transforme durerea în bucurie şi primesc fericre pentru lacrimi,pentru prigoniri,pentru milostivire şi pentru câte altele.
Sunt stări de bine minunate în faţa cărora pălesc toate strălucirle lumii.Cine a gustat din acestea va fi mereu flămând şi însetat,şi va mânca şi va bea şi nu se va sătura.
"Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul..."

Deci transforma...si bucuria ( si hai sa nu punem mana la gura, gandind ca bucuria e ceva negativ, ca nu poate fi asta realitatea!) in durere implicit? :4:

Totusi atunci cand afirmi ca ai un necaz, se subintelege ca treci prin ceva negativ si nu pozitiv de nicio cuoare...iar daca toate necazurile/durerile=bucurii...atunci ar trebui nici sa nu mai afirmam ca avem necazuri si sa ni se para toate usor de depasit, nu?

Un crestin care gandeste ca totul e fericire si bucurie si il cunoaste pe Hristos de ce ar mai afirma ca are necazuri totusi, nu e un oximoron?:4:

E ceva ce imi ridica mie intrebari totusi, ori de cate ori aud ca e imperios natural sa ai necazuri...iar daca cineva afirma ca nu simte ca ar avea, i se replica ori ca e uitat de Dumnezeu, ori ca e impietrit, ateu sau ca se duce cu viteza maxima spre iad!!! De ce?

M-a facut sa izbucnesc in lacrimi postarea ta, Costel.
As vrea sa-mi pot imbratisa acum tatal, sa-i zambesc, sa-i spun cuvintele calde pe care stiu ca le-a asteptat mereu, dar nu se mai poate. El s-a dus.. Ce e cu adevarat insuportabil este felul in care m-am purtat cu el cat timp a trait. Rece, rautacios, critic. Si asta pt ca n-am putut sa-i iert unele iesiri violente din copilarie, faptul ca bea.. L-am desconsiderat total. I-am spus cuvinte grele pt care nu exista iertare. Acum inteleg ca el m-a iubit chiar si cand il raneam.. Dar eu???
De cand nu mai este printre noi parca astept ceva .. indefinit.. Sa-l visez.. Sa-l simt cumva. Sa primesc un semn de la el desi shtiu ca nu merit. E ingrozitoare tacerea care s-a lasat. Imi vad orbirea, rautatea, si intrevad cat se poate de clar intunericul care va sa fie .. care mereu a fost acolo, ca un avertisment..
Rugati-va pentru mine!

Necazul meu e ca nu mai exista elite in tara.....mi se pare o lume mediocra.....as vrea sa se schimbe ceva....

Lasa ca faceti voi ceva sa fie religia obligatorie si evolutionismul interzis alaturi de celelalte stiinte ateiste si sa vezi atunci elite! Mai ceva ca in evul mediu!

LE: era sa uit de interzicerea vaccinurilor si medicinii in general!

La multi ani!
Necazul vietii mele in clipa de fata? Am un baietel de 10 luni care are o malformatie complexa la inima...In ciuda faptului ca medicii m-au avertizxat in legatura cu consecintele, va marturisesc ca Maica Domnului mi-a ascultat rugaciunile si a s-a milostivit de el, iar bebe Dimitris este intr-o forma fizica foarte buna. Medicii dau din umeri, insa eu stiu ca Dumnezeu il va ajuta mult pe Dimitris. Suntem programati la operatie in primavara si cred ca va fi bine pana la urma. Mediul trateaza, dar Dumnezeu vindeca!
Dumnezeu sa va ajute pe toti si sa va lumineze gandurile!

necazul meu este ca fetita mea pana acum sanatoasa si plina de viata e suspecta de limfom hodgkin.merg la MANASIREA RADU VODA la SF NECTARIE si ma rog sa faca o minune .va doresc sanatate celor bolnavi,alinare celor mahniti si rugati-va ca numai DUMNEZEU vindeca.
dupa ce am studiat NOUL TESTAMENT mi-am dat seama ca nu sta in puterea omului sa-si aleaga drumul .

Mai sunt inca elite, dar nu sunt recunoscute... sau nu pot supravietui in aceasta lume, unde accentul nu este pus pe valoare, ci exact pe non-valoare, prostie si mita! Iata doua modele elitiste. Veti spune ca sunt batrani, dar va asigur ca acesti doi oameni,cel putin, au facut totul ca sa ii transforme in elite pe copiii care le-au trecut prin maini si nu le-au cerut absolut nimic in schimb. A, ba da, cel de-al doilea ii ruga, spre sfarsitul vietii, pe studenti, sa nu uite sa ii aprinda si lui o lumanare cand si-or aduce aminte de el:

http://www.radioguerrilla.ro/colecti...age.php?id=675
http://www.radioguerrilla.ro/colecti...age.php?id=677

Unei prietene i-a murit cineva foarte apropiat şi foarte drag acum câţiva ani.Am mers la parastas.Mă aşteptam să o văd cu lacrimi pe faţă sau cu figura schimonosită de suferinţă.Era exact aşa cum am ştiut-o dintodeauna -senină şi cu nelipsitul zâmbet .
M-am frământat mult, căci nu înţelegeam.Mersesem acolo pentru a-i ridica moralul şi am plecat convinsă că eu sunt cea care are nevoie de aşa ceva.
În cele din urmă,peste ani am înţeles totuşi că acea femeie avea o anumită vârstă duhovnicească şi era undeva unde anevoie poţi ajunge - acolo unde necazurile şi a suferinţele sunt trepte spre desăvârşire..

Incearca sa te rogi pentru el.....
 

[quote=Irina-Magdalena;200856]As vrea sa-mi pot imbratisa acum tatal, sa-i zambesc, sa-i spun cuvintele calde pe care stiu ca le-a asteptat mereu, dar nu se mai poate. El s-a dus.. Ce e cu adevarat insuportabil este felul in care m-am purtat cu el cat timp a trait. Rece, rautacios, critic. Si asta pt ca n-am putut sa-i iert unele iesiri violente din copilarie, faptul ca bea.. L-am desconsiderat total. I-am spus cuvinte grele pt care nu exista iertare. Acum inteleg ca el m-a iubit chiar si cand il raneam.. Dar eu???

Poate sti, poate nu....

Incepand din 6 februarie 2010 ( Mosii de Iarna ),in fiecare sambata pana in saptamana Floriilor, avem "pomenirea celor adormiti". Du-te la biserica ta sau la vreo manastire din apropiere si pomeneste-l pe tatal tau si nu numai ( toti cei adormiti din familie carora le sti numele sau spui " cu tot neamul cel adormit " ) in toate aceste sambete si ai sa vezi ce mari schimbari se vor produce. Tatal tau iti va simti dragostea si tu il vei ajuta sa se ridice mai sus, i se vor ierta multe din pacatele cu care a plecat...
Vorbeste cu duhovnicul sau cu orice preot si te va lamuri ce trebuie de facut.
Pentru noi ortodocsi, in aceasta perioada a Sfantului Post al Pastelui, este adevarata pomenire a celor adormiti. Doamne ajuta-ti!

[quote=icamilin;201149]Multumesc icamilin. Nu mai asteptam sa-mi raspunda cineva.

Ma rog si acum pentru el, zilnic. Am dat pomelnic de 40 de zile si am vorbit cu parintele la care ma spovedesc. Incerc sa fac canonul pe care mi l-a dat si sa nu deznadajduiesc. Insa ma apasa tot ce am facut rau si tot ce n-am facut bine pentru el cat timp a trait. Il inteleg acum (asa imi pare, ca inteleg totul intr-o noua lumina.. ca si cum as fi avut o revelatie): izolarea, teama de a mai vorbi cu mine pentru ca il judecam.. intreaga suferinta a vietii lui. M-am uitat si eu in calendar si am vazut ca in Postul Mare in fiecare sambata se pomenesc cei adormiti. O sa fac cum mi-ai spus.

Dumnezeu sa-ti ajute si tie in toata lucrarea buna si sa-ti rasplateasca pentru acest cuvant de incurajare ce mi-ai dat!

Cel mai mare necaz al meu este ca am facu un copil in pacat. Sunt despartita de tatal lui pentru ca e un om de nimic (nu vine nici sa il vada pe Alex pt ca e cu alta femeie, nu ii mai trimite nici bani de intretinere).
Copilul are 3 ani, nu vorbeste decat 5-6 cuvinte si nu mai stiu ce sa fac si xcum sa il ajut.

Ai fost cu el la medic?De ce nu vorbeste?

Toti spun ca e vorba de o intarziere de limbaj, dar sa am rabdare ca se rezolva. Dar cand vad ca bat drumurile de luni de zile la pedagog, psiholog, neuropsihiatru si de curand logoped si nici o schimbare majora nu are loc, nu mai stiu ce sa cred si la cine sa apelez.

La Maica Domnului.La Sfantul Maslu.Si impartasanie deasa puiului.Cum il cheama,ca sa il pomenim si noi?
PS e bine ca si mama sa fie spovedita si impartasita

Il cheama Alexandru Gabriel. Ultima data l-am impartasit duminica. Mergem destul de des la Biserica si cred in cele sfinte, dar ma tortureaza aceasta problema de multa vreme.

Ce inseamna copil facut in pacat????

Am probleme de sanatate,imi urasc amandoua joburile si exact cum amintea cineva tot aici,imi este frica ca voi ajunge in iad...

Incearca sa-l ierti pe tatal copilului tau, sa nu-l mai consideri "om de nimic". Cand Dumnezeu va vedea iertare in inima ta si nadejde doar in EL vei primi si solutii de vindecare pentru copil. Nimic nu vrea Domnul decat dragoste (de unde izvoraste tot binele nostru si al celor din jur).

In pacat inseamna ca nu am fost casatoriti.
Daca spun ca e om de nimic, ma refer la faptul ca este complet absent din viata copilului despre care spunea cu falsitate ca inseamna totul pentru el. Cand stie ca mi-e greu sa ma descurc singura, mai ales ca asta mic are o problema si ma chinui sa il duc la sala de educatie si logopedie, cand stie ca viata e grea si nu ii trimite nici macar un milion in lei vechi pe luna, cum il pot numi, om de calitate, cu suflet? Tot el i-a transmis si talasemie minora si am umblat cu copilul la doctori, iar in zuia de azi nimic nu e gratis. L-a recunoscut, l-a trecut pe numele lui si are macar datoria morala sa aiba grija ca acest copil sa evolueze normal.
Am spus cum e dupa faptele lui, iar asta nu are legatura cu iertarea. Poti sa ierti pe cineva fara sa ai o impresie favorabila despre acea persoana.

Iti inteleg durerea, si te rog sa nu te amarasti in sufletul tau pentru ceea ce am scris.

Faptul ca tu vorbesti astfel de tatal copilului tau public, in fata unor oameni care nu il cunosc, inseamna in ochii lui Dumnezeu "a judeca aproapele". Ori asta nu Ii este deloc placut, pentru ca "a Mea este judecata!".
A-l ierta nu inseamna sa il strangi in brate, ci doar a ierta si a uita. Uita ca exista, iarta-l ca te-a lasat singura cu rodul dragostei voastre, gandeste-te la el cu mila spunandu-ti "iarta-l, Doamne, ca nu stie ce face!" si pune-ti nadejdea doar in Dumnezeu si in Sfintii Lui! Alunga din inima ta orice resentiment si stai in fata Domnului cu suflet bland si smerit. Ce rod bogat de pace va cobori Domnul peste tine, nici cu gandul nu poti gandi!

Hai, ingenunchiaza la rugaciune si da-te cu totul in Mainile Mantuitorului!

La Sfanta Maica a Domnului te poti ruga pt sanatatea copilului.
Poate nu este cazul sa disperi, fiecare copil are propriul lui ritm de dezvoltare, in mare masura determinat genetic.
Daca copilul este sanatos, sociabil, daca relationeaza bine cu ceilalti si rezoneaza emotional cu situatia in care se afla, poate ca este normal (in limite mai largi) si va "recupera" limbajul. Tu stiu mai bine daca este inteligent, intelege ce-i spui, compenseaza limbajul prin expresivitate crescuta etc.

Fiul meu cel mare a inceput sa vorbeasca relativ tarziu (cu exceptia a vreo 10 cuvinte care le-a invatat in jurul varstei de un an... Apoi pauza). Dar apoi a accumulat extraordinar, la 4 ani deja incepea sa citeasca. Fiecare are propriul ritm de dezvoltare.
La fel cu matematica.. Vedeam copiii altora ca stiau sa socoteasca, iar al meu la 5 ani nu reusea sa adune doi cu doi. Incercam in toate felurile sa-l fac sa inteleaga adunarea (la scadere nici nu speram). Apoi de la sine a inceput sa faca nu doar adunari, ci inmultiri si impartiri, far a sa-l invete nimeni. Pur si simplu noi il fortasem la o varsta cand mintea lui nu era inca pregatita (desi pt parinte este f frustrant sa vada ca fiul nu atinge standardele varstei). La sfarsitul gradinitei facea inmultiri, la sfarsitul clasei 1 facea lejer impartiri, inmultiri cu nr mari (peste 10), operatii cu fractii etc.
In concluzie, dezvolarea lor se produce in salturi. Nu te nelinisti.

Acum il am pe cel mic cu intarziere in limbaj. Banuiesc ca acesta e ritmul lui. Incerc sa inventez jocuri cu forme, culori, fotografii de animale etc.. Dar fara rezultate remarcabile. Parerea mea este ca trebuie sa construiesti pe ceea ce-l intereseaza pe el. De ex, pot repeta trei zile nume de culori, ca nu-l intereseaza.
Dar o vizita la zoo face cat 10 carti cu poze.. A invatat o multime de cuvinte pt ca l-a interesat. Ca urmare, eu fac acum fotografii ale lucrurilor care-l intereseaza si pe acelea i le arat si le repetam impreuna.

Off topic: scuze pt greseli. Editez de pe telefon (si acesta este setat sa ma "corecteze" la fiecare cuvant)

Ti-am mai scris anna21 cand ma calatoream..ca nu au nimic copilasii tai...din contra chiar pot fi super dotati...exista un compozitor care a vb abia la 4 ani si a fost o somitate muzicala apoi.....Alt exemplu ar fi Matisse...care refuza sa vorbeasca sistematic si si-a deschis gura la 6 ani....Deci...NU te necaji!Si dincolo de disputele noaste pe alte teme, ca mama MEREU am sustinut ca esti deosebita! Ne te periu(scriu asta pt amatorii de aratat iute cu destu), dar asta chiar este adevarat !

Si Einstein a fost geniu, insa suferea de Asperger, o forma de autism ai putin severa.

Da, inseamna a judeca aproapele. Incerc sa imi exprim o parere si sa caut un rapsuns, nu neaparat sa il judec. Spun doar ce cred despre el. Oricum voi nu ma cunoasteti nici pe mine nici pe el. Prezint doar o situatie.
La tribunal acuzatorii fac mai mult. Si totusi justitia exista cu voia lui Dumnezeu. Si Iisus a fost judecat, nu?
Fiecare om are o impresie despre ceilalti, nu ne putem lega la ochi. Sint sfinti care au decapitat pe necredinciosi, cu voia Domnului Ei nu au judecat atunci cand au luat aceasta decizie, sa ii pedepseasca pe atei? Ilie a facut acest lucru, de aceea unii cred ca Sf. Ioan este intruparea de mai tarziu a Sf. Ilie.

1. Eu tocmai am ramas fara seviciu (din vina mea)
2. "Duhovnicul" nu ma poate primi decat vineri
3. barbatul meu e extrem de dezamagit de mine, zice ca daca nu a "reusit"cu mine, nu-i mai trebuie nimic de la viata

Roaga-te Maicii Domnului pentru un nou serviciu... fa-o cu mare incredere!! Eu am primit ajutor nesperat si uimitor de repede, cu adevarat este Maica noastra Grabnic Ajutatoare! :63:

Sf.Nectarie m-a ajutat sa-mi gasesc serviciu,nu doar unul ci chiar doua!
Nu deznadajdui,rugaciunile nu ne vor lasa la greu!

necazul vietii mele e ca ma enervez repede. Stiti un sfant "specializat" in indepartarea maniei de la cel ce se roaga? Sau unul care v-a ajutat pe voi in lupta cu pacatul asta.

2-bine ca poate si atunci. e ok
3-toti zic asa. Nu te simti vinovata... ii trece.Mai repede decat te-ai astepta, as putea adauga...

......................

vai si eu sufar de acelasi necaz ... plus ca eu mai si folosesc limbaj condimentat :( si asa de rau imi pare ... tare mult vreau sa ma indrept si incerc de nu stiu cat timp, dar nu imi reuseste deloc ... si eu caut solutii ...

Toate se rezolvă prin rugăciune și mers la biserică. Nu deznădăjduiți!
Dumnezeu să ne ajute!

Al meu crede ca din contra neintelegerile noastre au inceput de cand merg la biserica, ca m-am schimbat radical, ca pana atunci am dat impresia ca sunt multumita de relatie, dar se pare ca m-am prefacut.
Mai rau sustine ca si-ar putea pierde incredera in Dumnezeu datorita "invataturilor" mele si ca s-a scarbit de tot de biserica.
Totodata sustine ca daca se va termina relatia cu mine el va renunta definitiv la ideea de familie si va trai in preacurvie (si eu ma tem ca voi fi vinovata in fata lui Dumnezeu pt pacatul lui). Acum eu stiu ca pdv al bisericii ortodoxe e ca concubinajul = tot "curvie" dar parca nu e totusi asa rau ca prostitutia de exemplu.

Oricum toate astea sunt prostii, necaz adevarata este cand barbatul pe care l-ai iubit si ai trait cu el o viata (cununat sau nu) se "duce" inainte de vreme din lumea asta; si mai rau cred ca e pentru parinti sa-si vada copiii ducandu-se inaintea lor. Chiar acum vin de la inmormantarea unui var de-al tatalui meu, care avea pana-n 60 de ani; in iarna a murit o matusa de 47; Macar stim ca s-au dus intr-un loc mai bun...Dumnezeu sa-i odihneasca!

Am auzit si eu placa asta... nu te simti vinovata pt ca se victimizeaza ca sa te faca sa cedezi. Nimic mai mult, e o reactie copilareasca, nici el nu crede ce spune.Nu te consuma din nimicuri.

Am observat ca e un fel de moda in ultimul timp sa dam relatiilor o insemnatate mai mare decat au (poate datorita filmelor siropoase si chestiilor gen Valentine s) si sa punem partenerul pe primul loc, nu pe Dumnezeu.

Gandeste-te asa... daca o sa ajungi sa arzi in iad pt relatia cu el, s-o sa te incalzeasca cu nimic discursul lui de victima... si, vb parintelui Cleopa ... pune mana o flacara de lumanare sa vezi cum e, si imagineaza-ti cum trebuie sa fie iadul... si daca nici lumanarea n-o suporti, cum crezi ca-ti va fi in iad?.... si pune in balantza asta cu discursul lui de "victima", si mai pune in balanta ce are el sa-t ofere de fapt fata de ce are Dumnezeu sa-ti ofere daca-L urmezi...

Vezi ca ti-am scris pe pm

Draga Fallen
Ceea ce crede "al tau", este ispita prin cel mai slab. Nu stiu daca sunteti cununati in biserica, dar daca nu, nici nu e de mirare cate se intampla.
Tu ai un rol foarte important. De fapt femeia are un rol important in casnicie. Femeia trebuie sa stie si sa inteleaga rolul si locul ei in familie.
In Scriptura spune clar: femeile sa fie supuse barbatilor lor. I-ai spus frumos barbatului tau ca prin credinta tu inveti sa fi supusa lui si astfel sa va bucurati tu de dragostea lui si el de dragostea ta? I-ai spus ca tu inveti sa fii odihna lui si ca de abia astepti sa simti ocrotirea lui? Daca i-ai fi spus asa cu siguranta ca s-ar fi bucurat si nu ar mai fi spus ca isi pierde increderea in Dumnezeu. Ai grija cum pui in practica credinta, ca daca ai o credinta prost inteleasa atunci toate degeaba sunt, ba mai mult strici si ce ai.

Acum fiecare cand moare se duce in locul pe care singur si l-a construit in aceasta lume prin fapetele sale, prin viata sa. Stiu , ne place sa spunem "s-a dus intr-un loc mai bun" cu siguranta ca raiul este nu "mai bun" ci minunat dar oare ajungem noi acolo , dupa masura faptelor noastre?

Asadar ce ziceai tu ca acelea sunt nimic, eu iti spun ca nu sunt nimic, ci de foarte mare importanta, ca s-ar putea ca de un lucru ca acesta - curvie, intelegerea gresita a credintei, trairea in concubinaj (stiai ca pe cei care traiesc in concubinaj preotul nici nu are voie sa ii pomeneasca in biserica la altar - ca pe cei care nesocotesc pe Domnul?) sa depinda mantuirea voastra si deci implicit "locul acela mai bun de care ziceai"?

Nu stiu exact cum e, dar eu simt ca tu nu prea ai randuiala in viata ta din punct de vedere crestinesc. Acu poate gresesc, dar sa stii ca nu e suficient sa am duhovnic, sa alerg la el spun pacatele si apoi sa continui cu viata cu care eram obisnuita. Si iarasi sa alerg la duhovnic si sa spun pacatele, crezand ca Domnul iarta prin spovada iar eu gresesc si El iar iarta ca doar m-am spovedit.
Poate gresesc , de e asa atunci rogu-te de ma iarta.

As vrea sa am credinta puternica!
 

As vrea sa am credinta puternica ca voi toti de aici.Sunt asa de slaba si de rea ca orice greutate si necaz pe care il am ma pune la pamant.Nu ma pot ridica si sunt picata si nimic nu ma mangaie.
Va rog sa va rugati pentru mine!

Paraclisul Maicii Domnului.
Iata ce zice parintele Cleopa:

Cele mai bune sunt Acatistul Maicii Domnului si Paraclisul Maicii Domnului. Acestea au mare putere si sunt aprobate de toate Sinoadele Ecumenice. Sa le cititi in fiecare zi.

Cititi Acatistul Bunei Vestiri, cel mai renumit; Acatistul Acoperamantului Maicii Domnului, cand ai o suparare mare, sa te acopere Maica Domnului; si Acatistul Maicii Domnului numit " Bucuria tuturor scarbitilor ".

Ai vazut in Ceaslov, cand ai scarbe mari si-l citesti, Maica Domnului iti da bucurie; si Paraclisul este pentru calmare. Cand esti nervos, cand ai suparare in casa si-i tulburat sotul sau sotia, cititi Paraclisul Maicii Domnului cu candela apansa la sfintele icoane si va linistiti.

Aceasta putere are Paraclisul Maicii Domnului, ca sa dea liniste in familie si in casa. http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/39sfaturi.htm