PARACLISUL SFÂNTULUI IERARH CALINIC DE LA CERNICA ( 11 aprilie)
 

Rugăciunile începătoare
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.Apoi:Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru!

Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de 3 ori).

Troparul
De Dumnezeu purtătorule, Părintele nostru Calinic, povăţuitorule al călugărilor, podoaba cuvioşilor şi lauda arhiereilor, ajutătorule al celor din nevoi şi făcătorule de minuni, cu nevoinţele tale chip de sfinţenie te-ai arătat, iar acum cu îngerii în Ceruri te veseleşti; cu care roagă pe Milostivul Dumnezeu să ne dăruiască pace şi mare milă.

Slava... Si acum... asemenea:

Nu vom tacea, de Dumnezeu Nascatoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, ca de nu ai fi stat tu inainte rugandu-te, cine ne-ar fi scapat pe noi de atatea primejdii, sau cine ne-ar fi pazit pe noi pana acum slobozi ? Noi de la tine, Stapana, nu ne vom departa, ca tu mantuiesti pe robii tai pururea din toate nevoile.

Psalmul 50
Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta
Si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea.
Mai vartos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu ma curateste.
Ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea.
Tie unuia am gresit si rau inaintea Ta am facut, asa incat drept esti Tu intru cuvintele Tale si biruitor cand vei judeca Tu.
Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea.
Ca iata adevarul ai iubit; cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii Tale mi-ai aratat mie.
Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati; spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi.
Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Intoarce fata Ta de catre pacatele mele si toate faradelegile mele sterge-le.
Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele.
Nu ma lepada de la fata Ta si Duhul Tau cel Sfant nu-L lua de la mine.
Da-mi mie bucuria mantuirii Tale si cu Duh stapanitor ma intareste.
Invata-voi pe cei fara de lege caile Tale, si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce.
Izbaveste-ma de varsarea de sange, Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta.
Ca de ai fi voit jertfa, Ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi.
Fa bine, Doamne, intru bunavoirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului.
Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tau vitei.

Canonul Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica

Cântarea I
Pe Faraon, cel ce se purta în car, l-a cufundat toiagul lui ,,Moise, cel ce a făcut minuni oarecând, în chipul Crucii lovind şi despărţind marea şi pe Israel fugăritul şi mergătorul pedestru la izbăvit; pe cel ce cântă cântare lui Dumnezeu”.
Stih: Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ştiindu-mă vierme, şi nu om, şi fiind lipsit de podoaba curăţiei vieţii, cum voi îndrăzni a te lăuda pe tine Sfinte Ierarhe Calinic, cel ce la înălţimiea desăvârşirii ai ajuns încă de pe pământ, iar acum cu serafimii slujeşti Celui Nevăzut, aducând jertfa cântării întreit sfinte împletită cu smerite cereri pentru mântuirea robilor tăi ?
Stih: Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca un luceafăr ai răsărit din cetatea Bucureştilor şi spre mănăstirea Cernica ţi-ai îndreptat paşii, voind a te întâlni cu Soarele vieţii şi Mirele ceresc, Cel Ce a făgăduit tuturor celor ce-L iubesc pe El bucuria zilei celei nesfârşite întru Împărăţia Sa .
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Familia fiindu-ţi temelie a înălţării duhovniceşti spre Hristos, ai urcat mai apoi pe scara monahilor cu paşii smeritei cugetări; o, minune, că cetele îngerilor ai ajuns degrabă, iar acum ridici pe cei căzuţi în adâncul deznădăjduirii cu neîncetată rugăciunea ta.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
În cărările mântuirii îndreptează-mă pe mine Preacurată, Ceea Ce eşti Povăţuitoarea tuturor creştinilor şi cu frica de Dumnezeu îngrădeşte inima mea.

Cântarea a III-a
,, Tu eşti tăria mea, Doamne, Tu şi puterea mea, Tu, Dumnezeul meu, Tu bucuria mea, Cel Ce n-ai lăsat sânurile părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta, cu profetul Avacum, strig către Tine: Slavă puterii Tale, iubitorule de oameni.”
Stih: Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu rugăciunea cea neîncetată te-ai asemănat îngerilor şi cu lacrimile tale ai stins tot focul ispitelor, cercetând adâncurile cele nemăsurate ale înţelepciunii dumnezeieşti.
Stih: Sfinte Părinte Ierarhe Calinic, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Prin rugăciunea ta fierbinte către vistieria milostivirii lui Hristos, marele Ierarh Nicolae, ai mângâiat sufletele mulţimilor flămânde şi din destul le-ai dăruit hrană, ca să aducă slavă Celui Singur Milostiv.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Precum te-ai îngrijit de cei săraci hrănindu-i cu pâinea cuvântului, dar şi cu hrana cea pentru trup, aşa te milostiveşte şi spre mine, nevrednicul, dăruindu-mi mai mult cuvintele cele dumnezeieşti spre curăţirea inimii mele întinate de păcat.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Cu purtarea Ta de grijă neîncetată, scoate din adâncul întristării pe robii Tăi şi la limanul bucuriei îngereşti ne adu, Preacurată, Mângâierea celor întristaţi.

Apoi aceste stihiri:
Prin minunată vedenie ai fost povăţuit la înălţarea locaşului în care avea să se preaslăvească numele Domnului, iar noi acum bucurându-ne de el, aducem ţie mulţumire şi cererile noastre cele cu umilinţă le înfăţişăm înaintea sfintelor tale moaşte, Preasfinţite.
Maica Vieţii, inima mea cea pururea tulburată de valurile ispitelor o luminează cu a Ta rugăciune, ca să scap eu de alunecarea în păcat.

Sedealna
Ceea ce esti rugatoare calda si zid nebiruit, izvor de mila si lumii scapare, cu dinadinsul strigam catre Tine, Nascatoare de Dumnezeu, Stapana: Vino degrab' si ne izbaveste pe noi din nevoi, Ceea ce esti singura grabnic folositoare.

Păstor turmei celei cuvântătoare fiind, cu vrednicie o ai povăţuit către păşunile înţelepciunii Duhului, sub aripile rugăciunii tale ca o maică ocrotind pe toţi. Nu ne lipsi nici pe noi acum de acoperământul milostivire tale, Sfinte Ierarhe Calinic
CONTINUAREA :
http://cristiboss56.blogratuit.ro/Pr...a-b1-p1957.htm

SFÂNTUL CUVIOS IOAN SCĂRARUL - A patra duminica a Postului Pastelor
 

O, Preacuvioase Părinte Ioane, cel ce ai strălucit cu întreaga înţelepciune asemenea îngerilor, zdrobind capetele vrăjmaşilor cu arma rugăciunii şi prin smerenia gândurilor nimicind toate cursele lor, cel ce te-ai arătat stâlp al vieţii monahiceşti, îndemnând pe toţi spre marginile desăvârşirii, caută cu bunăvoinţă şi spre nevrednicia noastră. Deschide ochii minţii noastre ca să înţelegem dumnezeieştile tale cuvinte adunate în cartea ce ne pune înainte tuturor treptele scării Raiului. Inimile noastre mâhnite de apăsarea necazurilor le veseleşte cu dulceaţa înţelepciunii îngereşti pe care o ai adunat în vistieria sufletului tău prin lucrarea neîncetată a poruncilor lui Dumnezeu. În armura smeritei cugetări ţi-ai îmbrăcat sufletul şi toate mişcările trupului le-ai îngrădit cu sabia înfrânării. Cu postul ai călătorit pe calea desăvârşirii şi în râurile rugăciunii tale ai înecat toate gândurile cele pornite din săgeţile ispitelor. Cu înţelepciune dumnezeiască ai călăuzit turma ta la păşunea mântuirii şi ai aflat de la Hristos plată veşnică, fiind rânduit în corturile Sfinţilor Săi. Nu trece cu vederea inimile noastre sărăcite de înţelepciune, ci prin rugăciunea ta către Cuvântul vieţii dă nouă cuvânt a lăuda faptele tale minunate. Ca unul ce eşti povăţuitor călugărilor spre înălţimea desăvârşirii, bucuria îngerilor, sălaşul Luminii, cartea cea cu dumnezeieşti slove, ziditorul scării rugăciunii neîncetate în cămara inimii, pe care mergând ai ajuns în chip înţelegător scara Raiului ce suie mintea la cele mai înalte, luminarea credincioşilor, ia aminte la nevrednicele noastre rugăciuni, cerând de la Hristos, Cel Milostiv, să şteargă mulţimea răutăţilor noastre cu roua bunătăţii Sale şi să ne aşeze paşii gândului pe calea pocăinţei, ca să moştenim darul mântuirii. Amin. SFÂNTUL CUVIOS IOAN SCĂRARUL, scara înţelegătoare a Luminii, înconjurată de cetele îngereşti, călăuzitorul monahilor la izvoarele Duhului, oglindă a darurilor cereşti, adânc nemăsurat al înţelepciunii Cuvântului, poarta cerească a grădinii Raiului, arătătorul celor dumnezeieşti, moştenitorul bunătăţilor duhovniceşti, cel ce şi-a împodobit haina sufletului cu strălucirile virtuţilor să ne întindă şi nouă scara rugăciunii sale, ca să aflăm pe Hristos, Înălţimea Cea Neajunsă a doririlor duhovniceşti. SFÂNTUL CUVIOS IOAN SCĂRARUL, scara pe care au urcat suspinurile smerite şi pe care au coborât gândurile dumnezeieşti, podoaba cea luminată a sihăstriei, oglinda dumnezeieştilor cugetări, vasul plin de apa limpede a Izvorului înţelepciunii, răcorind văpaia patimilor trupeşti, turnul cel nebiruit al Cuvântului contemplat de gândurile monahilor, limanul dumnezeieştilor virtuţi, cartea tuturor tainelor desăvârşirii, lumina ce îmbracă veacurile în haina nepătimirii, să ne întindă şi nouă scara îngerească a rugăciunii, aruncând dumnezeieştile daruri ale lui Hristos, ca astfel să ne încurajeze a urca şi noi treptele nevoinţelor. Cuv. Ioan Scărarul, cel ce prin stăruinţa întru nevoinţelor duhovniceşti şi-a zidit treptele scării virtuţilor şi a întrecut cetele îngerilor cu lumina cugetărilor înţelepciunii, cartea cea însufleţită a tainelor vieţii monahiceşti, cu condeiul rugăciunii sale să ceară de la Hristos- Dumnezeul nostru- să ne înscrie cu mâna Sa dumnezeiască în cartea vieţii, ca Unul Ce a iscălit tuturor iertare prin vărsarea preascumpului Său Sânge pe Cruce.

Indemn . . . ! Părintele Iustin Popovici
 

http://ruga.ro/wp-content/uploads/20...y_of_Egypt.jpgCuviosul Zosima şi Sfânta Maria


Iată Maria Egipteanca, marea sfântă de astăzi. Cât de păcătoasă a fost! Din ea Domnul a făcut o fiinţă sfântă ca heruvimii. Prin pocăinţă s-a făcut întocmai cu îngerii, prin pocăinţă a distrus iadul în care se afla, şi s-a suit întreagă în raiul lui Hristos. Nu există creştin neputincios în această lume, chiar dacă îl atacă cele mai groaznice păcate şi ispite ale acestei lumi. Însă este suficient doar ca creştinul să nu uite marile lui arme: pocăinţa, rugăciunea, postul; să se dedea vreunei nevoinţe evanghelice, vreunei virtuţi: fie rugăciunii, fie postului, fie iubirii evanghelice, fie îndurării. Să ne amintim de marii sfinţi ai lui Dumnezeu, să ne amintim de marea sfântă sărbătorită astăzi, de Cuvioasa Maica noastră Maria Egipteanca, şi să fim siguri că Domnul va fi ajutorul nostru la vreme. Sfânta Maria a experiat atât de mult ajutorul minunat din partea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, încât s-a mântuit din groaznicul ei iad, de groaznicii ei demoni. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu şi astăzi şi pururea ne ajută în toate virtuţile noastre evanghelice: în rugăciune, în post, în priveghere, în iubire, în îndurări şi în răbdare şi în orice altă virtute. Mă rog să ne ajute întotdeauna şi să ne călăuzească…
De aceea, niciodată să nu oboseşti în lupta şi în războiul cu păcatele tale… În toate greutăţile tale, în cele mai mari căderi ale tale să-ţi aminteşti de acest strigăt al sfintei săptămâni, care are putere să te învieze: “Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă”.

http://www.icoaneortodoxe.com/bulkup...3-gheorghe.jpg


Multnevoitorului al lui Hristos Marelui Mucenic Gheorghe, acum toți din su*flet să-i cântăm, lăudându-l pe el în sfințitele locașuri, ca pe un preastrălucit mare soare al mu*cenicilor; și ca unui apărător al credincioșilor și ajutător, cu credință să-i cân*tăm: Bucură-te, purtă*torule de biruință, mare mucenice Gheorghe! Troparul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință

Ca un izbăvitor al celor robiți și celor săraci ocrotitor, celor bolnavi doctor, conducătorilor ajutător, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

http://www.crestinortodox.ro/files/i...-zografu-6.jpg



http://www.crestinortodox.ro/comunit.../859/25212.jpg

Sfinte Mare Mucenice, cel care ai vieţuit după vrednicia numelui tău – că luând pe umeri Crucea lui Hristos, bine ai lucrat pământul cel înţelenit de înşelarea diavolească – stând în slavă înaintea Scaunului Celui Ce le stăpâneşte pe toate, fă-te acum mijlocitor osârdnic nouă, nevrednicilor – şi îngrădeşte-ne cu rugăciunile tale. Fii izbăvitor al celor robiţi de păcate, ocrotitor al săracilor, doctor al bolnavilor, îndrumător al celor rătăciţi în întunericul acestei lumi. Izbăveşte-ne, ca un milostiv, din toată nevoia, alungând tulburarea păcatelor şi a primejdiilor de multe feluri şi ne învredniceşte, pentru rugăciunile tale, să fim şi noi buni cultivatori ai pământului fiinţei noastre. Amin!

http://4.bp.blogspot.com/_tLkxDhRU-9...00/Georgiy.jpg



O, luptatorule si biruitorule, mare Gheorghe, in nevoie si in nenorociri grabnic ajutator si cald sprijinitor, iar celor intristati bucurie nespusa, primeste de la noi aceasta rugaminte a smeritului tau rob, a Domnului Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei. Pazeste-l pe el in lumea aceasta si in cea de apoi, pentru rugaciunile celor ce Te cinstesc pre Tine, ca sa Te preamarim in veci. Amin.
LA MULTI ANI LA SARBATOAREA SFANTULUI GHEORGHE.
DOAMNE AJUTA!

SFÂNTA CUVIOASĂ ELISABETA, FĂCĂTOAREA DE MINUNI
24 aprilie

Vasul cel împodobit de florile gândurilor dumnezeieşti, flacăra nestinsă a rugăciunii ce luminează tot întunericul lumii, îngerul în trup înfricoşând înţelegerea nepământească a puterilor cereşti, visteria în care s-au revărsat toate darurile dumnezeieşti, mângâierea celor răniţi de sabia păcatului, cununa nevoinţelor celor mai presus de fire, limanul cel dulce al adierilor Duhului, chimvalul ce cheamă gândurile inimii la unirea cea înţelegătoare şi purtătoare de taine dumnezeieşti, înfricoşătoarea vedere demonilor, plinirea testamentului sihăstriei, arătarea canonului celui drept al Sfinţilor Părinţi, (....), SFÂNTA CUVIOASĂ ELISABETA, FĂCĂTOAREA DE MINUNI, să picure şi în vasul minţii noastre picăturile mirului înţelegător al înţelepciunii dumnezeieşti, ca abătându-ne de pe căile patimilor, să slujim întru curăţie tainelor cereşti celor străine gândului omenesc.Cuvioase Elisabeta, cununa sihaştrilor celor înţelepţiţi de Dumnezeu, ceea ce cu ostenelile cele mai presus de minte ţi-ai agonisit untdelmnul mântuirii, mângâie şi sufletele noastre rănite de păcat şi ne tămăduieşte de toată neputinţa.

http://www.icoaneortodoxe.com/bulkup...-elisabeta.jpg


SFÂNTUL IERARH IOSIF MĂRTURISITORUL DIN MARAMUREŞ

Cununa cea strălucită a Maramureşului săltând în adierea Duhului Sfânt, Chimval ce propovăduieşte adevărul credinţei prin luminat cuvânt,Apărarea comorii de credinţă de uneltirile vrăjmaşilor neîmpăcaţi,Sabie de foc a Cuvântului ce străjuieşte calea celor luminaţi,Glas al Cuvântului îndemnând fără timp la păstrarea moştenirii Sfinţilor,Soare dăruind razele strălucitoare ale cuvintelor asemenea Părinţilor, Chip al jertfei pentru zugrăvirea în icoana minţii a tainelor credinţei curate,Călăuzirea cu înţelepciune a turmei lui Hristos spre izvorul tainelor luminate,Prefacerea temniţei în palat prin revărsările de lumină ale inimii curate,Fântână a darurilor din care scoatem şi noi cu frânghia Cuvântului cuvinte luminate,Stâlp al Ortodoxiei în vârful căruia străluceşte lumina Învierii,Uşă duhovnicească ce se deschide spre împărtăşirea tainelor luminării,Mărturisire a Adevărului ce biruie toate vicleşugurile înşelăciunii,Cunună a vieţuirii îngereşti pătimind pentru Adevăr mai presus de înţelegerea firii, Ocean al răbdării ce ascunde comorile nevăzute ale Cuvântului,Carte prea strălucită a însemnărilor luminate ale Duhului,Cămară a slavei dumnezeieşti în care S-a preamărit Hristos,Vas al rugăciunii care adapă înţelegere noastră în chip luminos,Apărător al dreptei credinţe, acoperite cu vălul Cuvântului întăritor,Izvor de mângâiere a celor ce pătimesc pentru Veşnicul Adevăr,Străjuirea tronului minţii cu sceptrul Cuvântului călăuzitor,Vas al mirului dumnezeiesc în care S-a preaslăvit Cel Nepătimitor.

http://www.icoaneortodoxe.com/bulkup...-maramures.jpg

SFÂNTUL APOSTOL ŞI EVANGHELIST MARCU
25 aprilie

Cămara îngerească în care a răsunat glasul Cuvântului, comoara duhovnicească a tainelor Duhului, vasul cu totul de aur în care se păstreaza hrana înţelegătoare a Cuvântului, trâmbiţa propovăduitoare a tainelor dreptei credinţe, izvorul cel nesecat al cuvântării de Dumnezeu, oglinda îngerească a vederilor nepământeşti, cununa cea nepieritoare a Apostolilor, (....), SFÂNTUL APOSTOL ŞI EVANGHELIST MARCU, să scrie şi pe tăbliţa inimii noastre mărturisirea cea neştearsă de valurile timpului a Cuvântului- Piatra nebiruită a înţelepciunii- Care ne scoate din adâncurile păcatului la înălţimea cugetării de Dumnezeu.Sfinte Apostole Marcu, cel ce te-ai făcut condei al Duhului, descoperind tainele Cuvântului cu voia Tatălui, roagă-te să fim noi scrişi în cartea vieţii.

http://www.icoaneortodoxe.com/bulkup...e-25-marcu.jpg

Canon de rugăciune către Sfântul şi Dreptul Iov
 

Bogăţia virtuţilor lui Iov văzând-o vrăjmaşul drepţilor, a uneltit a o fura, şi rupând turnul trupului, vistieria duhului nu o a furat; căci a aflat întrarmat sufletul celui fără prihană, iar pe mine şi golindu-mă m-a robit. Deci mai înainte de sfârşit întâmpinându-mă, izbăveşte-mă de cel viclean, Mântuitorule, şi mă mântuieşte.

Văzând Biserica lui Hristos cu ochii cei înţelegători pe diamantul cel suferitor, împodobit cu cununa răbdării, prăznuieşte cu veselie cântând: Să cântăm Dumnezeului nostru că S-a preaslăvit.
Nici limba înţelepţilor, nici cugetul omenesc nu va putea să ajungă laudele tale, pentru că, limba cea nezidită a zis că eşti cinstitor de Dumnezeu, fără de prihană şi adevărat. Pentru aceea împreună cu tine, dintr-un glas strigăm: Să cântăm Dumnezeului nostru că S-a preaslăvit.
Gândind vrăjmaşul pentru cel drept că este îngrădit cu bogăţie, l-a cerut ca prin luptă să-l surpe şi, luptându-se în silă cu dânsul gol, s-a surpat. Căci prin răbdare striga: Să cântăm Dumnezeului nostru că S-a preaslăvit.
Adunarea proorocilor te laudă curată, şi cetele celor fără de trup te cinstesc pe tine, căci văzând pe Ziditorul tuturor că în chip de negrăit a ieşit din pântecele tău, cu netăcere îi strigau: Să cântăm Dumnezeului nostru că S-a preaslăvit.

Lipsindu-te de iubiţii tăi fii şi de averea ta, ai rămas cu cugetul neînduplecat cântând: Bine este cuvântat numele Domnului meu.
Bogăţia şi sărăcia le-ai făcut materie virtuţii, căci prin mijlocirea amândurora arzându-te, ca aurul de şapte ori, te-ai arătat prea lămurit.
Cu graiul femeii a năvălit la tine începătorul înşelăciunii şarpele, ca la cel dintâi zidit, dar nu s-a folosit la vicleşugul lui, acela ce s-a lăudat peste măsură.
Bucură-te Maică neispitită de nuntă, ceea ce ai încăput în pântecele tău pe Dumnezeu Cuvântul, şi L-ai născut întrupat, ca pe Dumnezeu împreună şi om.
Arcul celor puternici a slăbit, şi cei neputincioşi s-au încins cu putere; pentru aceasta s-a întărit întru Domnul inima mea.

Prea destulă pildă şi stâlp însufleţit, şi chip al virtuţii, ni s-a arătat nouă înţeleptul şi fără prihană Iov; căruia fă-ne râvnitori pe noi care strigăm ţie: Slavă puterii Tale, Doamne.
Împlinitorul bunătăţilor loc de nevoinţe a pus ţie pătimitorule, descoperind deodată la toţi strălucirea virtuţilor tale, care strigai: Neprihănite Iov prea fericite.
Dătătorul de nevoinţe, Care este tămăduitor greşelii lui Adam, tămăduia şi răbdarea şi tăria sufletului tău celui fără de răutate, când erai în gunoi, Iov preafericite.
Luminându-te cu adevărat cu faptele cele bune, din zavistia vrăjmaşului celui începător de rele, te-ai lipsit de toată averea, dând slavă Ziditorului tău, preafericite Iov.
Pe tine te lăudăm preamărită mireasă a lui Dumnezeu, ceea ce eşti neispitită de nuntă, care ai născut cu trup pe Mântuitorul, şi întru adevăr fără tăcere strigăm ţie: Bucură-te părtinitoarea şi lauda robilor tăi.

Mângâietorii întâmplărilor tale celor rele, adăugând odinioară rănilor şi durerilor tale, ţi-au împletit ţie mai multe cununi, mărite Iov.
La întâmplările tale cele rele, vitejeşte te-ai arătat nebiruit, şi întru bunătăţile tale nu te-ai înduplecat la trufia cea fără rânduială, mărite Iov.
Zidindu-ţi cetăţuia sufletului tău nerăzvrătită, vitejeşte ai suferit viforul cel cumplit al vrăjmaşului, mărite Iov.
Glasul îngerului fără tăcere ţi-l aduce ţie zidirea Fecioară. Bucură-te, Maică preacurată, a lui Iisus, Fiul lui Dumnezeu.

Ce minunează auzirea îndulcindu-se de cuvintele tale, căci te-ai arătat gură plină de taina Celui ce te-a făcut, şi te-a învăţat pe tine cu dumnezeiescul Duh.
Ca să vindeci durerea inimii celei întristate, vărsai din ochii tăi lacrimi de milostivire, părtinind pe săraci şi pe văduve, mărite Iov.
Viaţa ta a fost cu evlavie şi iubitoare de Dumnezeu; pentru aceea şi moartea ta s-a arătat ţie odihnă, şi te-ai mutat către veselia cea fără de sfârşit, fericite Iov.
Rugămu-ne Născătoare de Dumnezeu preacurată, roagă pentru robii tăi pe Cel ce S-a întrupat din tine, căci pe tine singură te ştim că eşti nouă părtinitoare.
Strigat-a, mai înainte închipuind îngroparea Ta cea de trei zile, proorocul Iona în chit rugându-se: Din stricăciune mă izbăveşte Iisuse, împărate al puterilor.

Canon de rugăciune către Sfântul şi Dreptul Iov ( ultima parte )
 

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Ca nişte pârgă a firii... Ca un adevărat şi drept, de Dumnezeu cinstitor şi fără prihană, şi sfinţit arătându-te preamărite, sluga lui Dumnezeu cea adevărată, ai luminat lumea cu răbdarea ta, prearăbdătorule şi preaviteazule; pentru aceasta toţi, de Dumnezeu înţelepţite Iov, lăudăm pomenirea ta.

Fiind neînvăţat de cuvintele legilor, dar făcând împlinirea proorocilor şi a legii, fericite Iov, prin dragoste ai plăcut lui Dumnezeu, cântând: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Nestrângând comoară pe pământ, ci având nădejde în ceruri, ai lepădat la pământ aurul, cu bucurie lui Dumnezeu strigând: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Lovindu-te cu rană cumplită, şi de avere despoindu-te vrăjmaşul drepţilor, nu a plecat tăria sufletului tău a nu striga: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Foarte te-ai mărit, fericite Iov, arătându-te neplecat la uneltirile şi năpădirile satanei. Drept aceea ţi s-a arătat Domnul vindecând rănile tale, şi dăruindu-ţi avere îndoită.
Ceea ce ai primit în pântecele tău pe Dumnezeu fără sămânţă şi mai presus de fire, Care a ieşit din tine şi a vorbit cu oamenii, pentru milostivire, cu bună credinţă te lăudăm pe tine în veci, ca pe o Maică, a Celui preaînalt.

Toată ceata celor ce prăznuiesc cântând împreună cu dumnezeiescul Iov, prăznuieşte întru înălţime. Pentru aceea strigăm: Preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.
Dătătorul de nevoinţe ţi-a îndoit ţie cununile pe pământ şi în cer, cugetătorule de Dumnezeu, mărite Iov. Pentru aceea strigi: Preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.
Puroaiele trupului tău fericite, izvorăsc tămăduiri sufletelor şi trupurilor celor ce cântă: Preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.
Suferind vitejeşte rănile cele înfricoşătoare, ai primit după lovire, de la dătătorul de nevoinţe, darurile biruinţei, avere îndoită pe pământ şi moştenirea cerului, fericite Iov.
Pe ceea ce mai presus de fire negrăit a zămislit şi a născut bucuria lumii, pe Hristos Dumnezeu, tineri binecuvântaţi, preoţi lăudaţi, popoare preaînălţaţi întru toţi vecii.
Pe Cel ce S-a văzut în chip de înger în cuptorul cel cu foc la cuvântătorii de cântare, pe Hristos Dumnezeu, lăudaţi-L tineri, preoţi bine-L cuvântaţi, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Iov cu strălucirea răbdării după vrednicie s-a încununat; iar tu te jeleşti şi eşti posomorât satano, nesuferind cununa dreptului; căci în deşert nădăjduindu-te, te-ai ruşinat. Care tuturor celor drepţi singur tu eşti prea vrăjmaş.
Văzând Iov slava Ta cea nevăzută, pe cât se poate omului a o vedea, cuprinzându-se de frică şi de buna cucerire a strigat foarte îngrozit: Cenuşă sunt şi pământ, iar Tu Domn. Pentru aceea toţi Te mărim.
După vrednicie te-a primit pe tine cartea vieţii şi jitniţele cele cereşti, ca pe nişte grâu copt adunat şi plin de zile dintru ale Duhului, fericite Iov, sluga Domnului. Pentru aceea toţi te fericim.
Arătatu-te-ai mai presus de gând locaş şi scaun însufleţit, şi uşă înţelepciunii celei mai bune, preacurată Fecioară. Pentru aceea ca pe o împărăteasă te-au iubit fecioarele pe tine Fecioară, aducându-se pe urma ta ţie, fiicei lui Dumnezeu.
Eva, prin boala neascultării, blestem înlăuntru a adus. Iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta toţi te mărim.

Pe Iov cel fără prihană şi curat, care s-a făcut întru Duhul stâlp întărit şi nestrămutat de uneltirile vrăjmaşului, toţi să-1 fericim şi cu credinţă să-1 lăudăm, ca pe cel ce a fost mare servitor al lui Hristos, şi neîncetat se roagă Lui să izbăvească de primejdii sufletele noastre.

Să-I mulțumești lui Dumnezeu
 

Câte laude nu i se cuvin lui Iov, care chiar dacă a pierdut dintro-dată tot ce agonisise prin muncă cinstită, nu și-a pierdut nădejdea în Dumnezeu și nu a încercat să-I mulțumească!?

Lumea îl cunoaște astăzi (pe Iov – n.n.), după atâtea și atâtea veacuri, nu pentru că dădea din averea sa săracilor, ci pentru că atunci când a rămas fără avere nu s-a pierdut cu firea; nu pentru că îi îmbrăca pe cei goi cu haine făcute din lâna oilor sale, ci pentru că atunci când a căzut foc din cer și a ars toate turmele sale, el L-a slăvit pe Dumnezeu. Înainte, îmbrăcându-i pe săraci, era milostiv; după aceea, slăvindu-l pe Dumnezeu pentru nenorocirea sa, s-a făcut purtător al înțelepciunii cerești. Înainte îi miluia pe săraci, după aceea L-a slăvit pe Dumnezeu. Nu a spus în sine: De ce am pățit toate acestea? De ce s-au pierdut turmele mele din care hrăneam mii de oameni? Și dacă eu nu eram vrednic să mă bucur de o asemenea avere, de ce nu S-a milostivit Dumnezeu măcar de săraci? Nici un asemenea gând nu i-a trecut prin cap. Dimpotrivă, cunoscând că Dumnezeu pe toate le rânduiește spre folosul nostru, I-a mulțumit. Să-I mulțumești lui Dumnezeu atunci când totul îți merge bine nu este un lucru de mirare. Dar să-I mulțumești pentru încercările cele mai mari este minunat și vrednic de laudă.
Dacă cei care s-au îmbogățit prin nedreptăți și furturi sunt cuprinși de o mare tristețe și deznădejde atunci când pierd fie și o parte mică din averea lor, câte laude nu i se cuvin lui Iov, care chiar dacă a pierdut dintro-dată tot ce agonisise prin muncă cinstită, nu și-a pierdut nădejdea în Dumnezeu și nu a încercat să-I mulțumească!?.


(Sf. Ioan Gură de Aur, Problemele vieții, p. 266-267)

Troparul Sfântului şi Dreptului Iov



Bogăţia virtuţilor lui Iov văzând-o vrăjmaşul drepţilor, a uneltit a o fura, şi rupând turnul trupului, vistieria duhului nu o a furat; căci a aflat întrarmat sufletul celui fără prihană, iar pe mine şi golindu-mă m-a robit. Deci mai înainte de sfârşit întâmpinându-mă, izbăveşte-mă de cel viclean, Mântuitorule, şi mă mântuieşte.

http://ruga.ro/wp-content/uploads/20...si-elena-1.jpg

Slava voua Sfintilor Imparati Constantin si Elena, care cu pronia cereasca si puterea data de Dumnezu,
ati aflat lemnul Sfintei Cruci si l-ati descoperit noua!
Slava Tie, Doamne, ca prin Imparatul Crestin Constantin au fost oprite eresurile si inchinaciunea la zei, iar poporul a trecut la crestinatate!
Bucura-te Imparateasa si maica buna, Elena, care trimisa de fiul tau la Ierusalim, crucile de pe Muntele Golgotei ai aflat si printr-o minune, cea Adevarata ti S-a aratat!
Bucurati-va Sfintilor Imparati, intocmai cu apostolii, Constantin si Elena!

http://www.gapo.ro/poze/8TA7KM73E1WNA049HXZCOJYKI.jpg

Sfintilor Imparati Constantin si Elena, cei ce sunteti mai cinstiti decit toti imparatii, alesii lui Dumnezeu, cazind inaintea voastra cu lacrimi va rugam: Dati-ne mangaiere si noua celor ce suntem in necazuri; voi sunteti mijlocitori Sfintei Treimi si puteti sa ne ajutati noua. Auziti-ne si pe noi acum, alungati de la noi necazurile si nevoile ce vin asupra noastra in aceasta vremelnica viata si vindecati neputintele noastre, tamaduiti bolile noastre, potoliti rautatea noastra, izgoniti pe vrajmasii nostri vazuti si nevazuti. Dati-ne noua ca in pace si in liniste sa traim;
ajutati-ne noua cu sfintele voastre rugaciuni.
Pentru mantuirea sufletelor noastre faceti mila cu noi acum,
cand cu frica si cu umilinta zicem catre voi asa:
Bucurati-va, parintii crestinilor.

Amin.

http://img856.imageshack.us/img856/1...7954f0c0d3.jpg





Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi Preacurata Lui Maica şi pururea Fecioara Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii noastre, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!

PARACLISUL SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI ŞI ÎNTOCMAI CU APOSTOLII CONSTANTIN ŞI MAICA SA ELENA



http://www.icoaneortodoxe.com/bulkup...antinelena.jpgLink:
http://cristiboss56.blogratuit.ro/Pr...A-b1-p2013.htm

Sfântul Ioan Rusul mărturisitorul şi făcătorul de minuni, a trăit şi a pătimit în secolul al XVIII-lea în Turcia, unde ajunsese ca rob al otomanilor.
Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe data de 27 mai.

Rugăciune către sfântul Ioan Rusul

http://www.sfantulioanrusul.ro/Multi...0_22_58_54.jpg

O, Sfinte Ioane, întru tot lăudate și de minuni făcătorule, primește această umilă rugăciune de la noi, nevrednicii tăi robi, căci către tine ca la un grabnic folositor alergăm noi, chemându-te cu evlavie: vino, Sfinte, și vezi rănile și durerile noastre. Ia aminte la suspinele noastre, că știm, Sfinte al lui Dumnezeu, că deși ai pătimit greu pentru dragostea lui Hristos, dar prin viețuirea ta ai aflat dar de la Dumnezeu, fiindcă ne-am încredințat că și după mutarea ta la viața cea veșnică a năzuit la ajutorul tău și ți s-a rugat cu credință, nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat și tu l-ai trecut cu vederea? Sau cine s-a rugat ție și nu l-ai auzit?
Minunile și ajutorul tău, Sfinte, ne-au făcut și pe noi, păcătoșii, să alergăm la ajutorul tău. Am auzit de minunea pe care ai făcut-o trimițând prin rugăciune o farfurie de mâncare din Procopie până la Mecca. Am aflat de vindecările tale minunate, de mulțimea de bolnavi care au aflat izbăvire din suferințele lor. Credem că Dumnezeu te-a proslăvit prin minuni fără de număr. Oare pe noi ne vei lăsa fără ajutor? Să nu fim noi lepădați de la dragostea ta, Sfinte, chiar dacă viețile noastre sunt pline de fărădelegi.
Aducându-ne aminte de mijlocirile tale binecuvântate, credem că tu același ești, Sfinte, astăzi ca și atunci, și că nimeni din cei ce se roagă ție nu rămâne fără ajutor. Pentru aceea și noi, fiind scârbiți și în pagube, alergăm la tine cu credință și lacrimi, îngenunchind, și ne rugăm ție, Sfinte Ioane, să te rogi pentru noi lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Celui Ce n-a trecut cu vederea rugăciunea ta cea jertfelnică, ci te-a ascultat și te-a întărit și te-a primit în cereștile locașuri, Roagă-L să depărteze de la noi dreapta Sa mânie, să apere orașele, satele și toată țara noastră de secetă, de foamete, de furtuni năpraznice, de cutremur, de boli și răni aducătoare de moarte, de năvălirea asupra noastră a altor neamuri și de războiul cel dintre noi.
Mijlocește, Sfinte Ioane, păstoriților noștri râvna fierbinte către Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuirea sufletească a păstoriților, înțelepciune în purtare și învățătură, cucernicie și tărie în ispite; tuturor cârmuitorilor purtare de grijă față de supuși, iar supușilor îndeplinirea cu sârguință a tuturor îndatoririlor lor, ca astfel, în pace și cu cucernicie, să petrecem veacul acesta. Să ne învrednicim de împărtășirea bunătăților celor veșnice în Împărăția Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine cinste și închinăciune, împreună cu Tatăl cel fără de început și cu Preasfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Rugaciune catre Sfântul Ioan Rusul care se citeste la vreme de boala

http://2.bp.blogspot.com/-67zgcGp5ML...600/icoana.JPG

Bucurandu-ma de dumnezeiasca marire la care te-ai inaltat, o, Sfinte Ioane, indraznesc sa alerg la ajutorul tau pentru tamaduire. Stiu, Parinte, ca incercarile vin din randuiala lui Dumnezeu. Stiu ca prin boala trupului, sufletul se curateste, si ca rabdarea este rasplatita de Dumnezeu. Dar de multe ori norii negri ai deznadejdii imi tulbura mintea si ma departeaza de rugaciune.
De aceea dar, o, Sfinte, gasesc alinare in cugetarea la vindecarile tale minunate. Tu ai tamaduit multimea de copii spre bucuria parintilor lor. Tu ai indreptat spatele batranei garbove, tu ai dat sanatate femeii bolnave, spre bucuria copiilor ei. Tu l-ai vindecat pe batranul Atanasiei care s-a uns cu untdelemn din candela ta. Tu ai indepartat cheagurile de sange din capul Vasulei si l-ai tamaduit pe doctorul necredincios.
Stiind grabnica ta mijlocire, te rog, o, Sfinte Ioane, ia viata mea in mainile tale si mijloceste precum stii mintuirea mea. Daca voia Domnului este sa duc cu rabdare crucea bolii, da-mi putere si ajuta-ma sa nu cartesc din cauza neputintelor. Dar daca Bunul Dumnezeu se va milostivi de mine pentru rugaciunile tale, atunci sa ma tamaduiesti fara sovaiala, noule doctor fara-de-arginti, ca vazand aceasta sa-ti multumesc tie si sa-l laud in vecii vecilor pe Doctorul sufletelor si al trupurilor, prin cantarea: Aliluia!

http://www.crestinortodox.ro/admin/_...-giurgiu-5.jpg

Cel ce te-a chemat pe tine de pe pământ la lumea cea cerească ţine şi după moarte, neschimbat, trupul tău, Sfinte. Căci tu în Asia ai fost dus prizonier şi acolo te-ai unit cu Hristos, Ioane. Deci pe Acela roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

Sfântul Luca, Arhiepiscopul Crimeei

http://www.razbointrucuvant.ro/wp-co...ios_Loukas.jpg

Arhiepiscopul Luca al Crimeei (1877- 1961) “In plina teroare bolsevica, un chirurg de excepti refuza sa opereze fara icoana Maicii Domnului pe peretele salii. Episcopul chirurg Luca Voino-Iasenetki, marturisitor al credintei in Hristos si titan al stiintei deopotriva ofera lumii contemporane o minunata lectie de jertfire de sine, de slujire a semenilor-de sfintenie” Valentin Voino-Iasenetki s-a nascut in anul 1877 intr-o familie avand nobile radacini stramosesti. Primind o educatie aleasa, tanarul Valentin manifesta de timpuriu inclinatii spre pictura astfel la timpul potrivit a inceput pregatirea pentru admiterea la Acdemia de Arte din Kiev. Insa in sufletul lui are un puternic zbucium acela de a-si urma pasiunea si de a fi de folos semenilor, hotaraste sa nu se inscrie la Academie, ci la Facultatea de Medicina din Kiev ajungand in scurt timp un student de elita. Razboiul ruso-japonez din 1904 il gaseste pe dr. Voino Iasenetki in slujba Crucii Rosii ca medic chirurg. Urmeaza apoi o perioada de 11 ani de activitate in spitalele sarace de tara in conditii medicale de necrezut pentru timpurile noastre. Cu toate acestea Valentin opereaza cu succes sute de cazuri. In anul 1916 hotareste sa isi publice experientele medicale intr-un volum intitulat “Eseu despre chirurgia infectiilor septice”.Alcatuind planul si prologul cartii un gand straniu provoaca nedumerire: “Cand aceasta carte va fi terminata pe ea va sta numele unui episcop…”.
In anul 1917 Valentin se stabileste impreuna cu familia in orasul Taskent unde primesete postul de medic-sef al spialului din localitate. O boala incurabila cauzeaza moartea timpurie a Anei sotia sa, astfel ramane singur cu cei patru copii ai sai. Moartea sotiei il apropie tot mai mult de Biserica, discutiile pe temele religioase pe care le purta in diverse ocazii starnind admiratie. Intruna din zile arhiereul locului il cheama pe Valentin si ii zice: “Doctore trebuie sa deveniti preot!”. Incredinat ca aceasta este chemarea Valentin accepta in anul 1921 hirotonia. Faptul ca cel mai bun chirurg din oras purta rasa si cruce a deranjat mult autoritatiile bolsevice. In anul 1923 parintele Valentin ajunge episcop al regiuni Taskent. Dupa hirotonisira sa ca episcop politia bolsevica il aresteaza incepand astfel un lung sir de ani de pribegie si suferinte in inchisorile sovietice. Datorita renumelui sau de chirurg arhiepiscopul Luca primeste ingaduinta sa opereze in spitalele din exil. Inainte de orice operatie Valentin se ruga Icoanei Maicii Domnului ii binecuvanta si adeseori insemna trupurile bolnavilor cu semnul crucii folosind tinctura de iod. Toate acestea au facut ca Politia Politica sa hotareasca trimiterea episcopului la cercul polar de nord urmand ca apoi sa fie trimis in regiunea Arhangelsk pentru 3 ani. Al treilea arest avea sa fie si cel mai cumplit pentru batranul arhiereu care orbise cu desavarsire de ochiul drept, batai, interogatorii si alte torturi psihice iar la final sentinta nemiloasa. Deportarea in Siberia! Invazia armatei hitleriste in URSS din anul 1941 si pregatirea medicala desavarsita a arhiepiscopului (care a reusit sa opereze un bolnav folosind un briceag si par de femeie pentru a coase rana fara ca plaga sa se infecteze), au schimbat atitudinea autoritatiilor. Rabdand toate greutatiile cu adanca incredintare in Dumnezeu intr-una din scrisorile primite din Siberia ii scria fiului sau: “Am iubit patimirea findca minunat curateste sufletul!”, dupa sfarsitul arestului in anul 1946 Arhiepiscopul Luca primeste pentru tratatul Eseu despre chirurgia infectiilor septice premiul Stalin. Luca imparte banii de premiu orfanilor de razboi. In acelasi an arhiepiscopul Luca Voino Iasenetki este numit, Arhiepiscop al Simferopolului si Crimeei. Ranile adanci lasate de razboi si de propaganda atee in sufeltele oamenilor il intristeaza mult. Si aici Luca se osteneste sa reinvie credinta si viata duhovniceasca si in scurt timp devine foarte indragit. Predicile sale erau ascultate cu bucurie de studenti intelectulai sau chiar de oameni avand alta credinta.
Un nou val de prigoane impotriva bisericii si a slujitorilor ei in 1960 isi determina pe multi sa isi paraseasca credinta. Singura mangaiere si intarire pentru cei ramasi erau predicile batranului arhiepiscop care nu se temea sa condamne atitudinea regimului ateu. Problemele din eparhie se inmultesc fara masura iar Luca slabit de putere si desavarsit orb nu mai putea face nimic astfel ca in dimineata zilei de 11 iunie 1961 arhiepiscopul Crimeei se sfarsea din aceasta viata. Astazi moastele bine mirositoare ale Sfantului Ierarh Luca al Crimeei canonizat in anul 1966 sunt asezate in catedrala Sfanta Treime din orasul Simferopol din Ucraina. Ca si in timpul vietii pamantesti Sfantul Luca usureaza poverile sufletesti si trupesti ale celor indurerati, la racla sa fiind savarsite numeroase vindecari si minuni.

Rugaciune catre Sfantul Luca al Crimeii



O, intru tot fericite Marturisitor, parinte ierarhe Luca, mare bineplacu-te al lui Hristos! Cu umilinta plecand genunchii inimilor noastre si cazand la racla cinstitelor si multvindecatoa-relor tale moaste, ca niste fii te rugam cu toata osardia: auzi-ne pe noi, pacatosii, si du rugaciunea noastra la Milostivul si Iubitorul de oameni Dumnezeu, inaintea Caruia stai acum intru bucuria Sfintilor, dimpreuna cu cetele ingeresti. Credem ca ne iubesti cu aceeasi dragoste cu care ai iubit oricare aproape atunci cand petreceai pe acest pamant.

Cere de la Hristos, Dumnezeul nostru, sa-i intareasca pe fiii Sai in duhul dreptei credintei si bunei cinstiri: pastorilor sa le dea sfanta ravna si purtare de grija pentru mantuirea oamenilor care le-au fost incredintati; pe dreptcredinciosi sa ii pazeasca, pe cei slabi si neputinciosi in credinta sa-i intareasca, pe cei nestiutori sa-i povatuiasca, pe cei potrivnici sa-i certe. Fiecaruia da-i darul care ii este de trebuinta si toate cele de folos pentru aceasta viata vremelnica si pentru vesnica mantuire; cetatilor noastre da-le intarire, pamantului buna roada, izbavire de foamete si de toata vatamarea; celor necajiti mangaiere, celor bolnavi tamaduire, celor rataciti intoarcere pe calea adevarului, parintilor binecuvantare, copiilor invatatura intru frica de Dumnezeu, celor orfani si celor sarmani ocrotire si ajutor.

Tuturor da-ne arhiereasca ta binecuvantare, ca avand asemenea mijlocire sa ne izbavim de cursele celui viclean si sa scapam de toata neoranduiala si vrajba, de toate eresurile si schismele. Indruma-ne la calea care duce in locasurile dreptilor si roaga-te pentru noi Atotputernicului Dumnezeu ca sa ne invrednicim in viata cea vesnica a slavi necontenit, dimpreuna cu tine, Treimea Cea de o fiinta si Nedespartita, pe Tatal si pe Fiul si pe Sfantul Duh, Carora se cuvine toata slava, cinstea si stapanirea in vecii vecilor. Amin.

Pomenirea Naşterii Cinstitului Slăvitului Prooroc înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan. http://www.icoaneortodoxe.com/bulkup...otezatorul.jpg
„Acesta este mărturisit de Hristos mai mare decât toți cei născuți din femei, și mai mult de prooroc, care a săltat în pântecele maicii sale, și a propovăduit oamenilor venirea Mântuitorului nostru, și a mers mai înainte la iad, ca să binevestească învierea. Acesta a fost fecior al lui Zaharia, arhiereul, și al Elisabetei, cea stearpă, fiind născut din făgăduință. Acesta a dezlegat tăcerea tatălui sau, când s-a născut, și a umplut toată lumea de bucurie. Drept aceea și îngerii astăzi se bucură cu oamenii, și toată lumea este plină de bucurie și de veselie. Și se face soborul lui în sfânta sa casă de rugăciune, ce este în Forachia.” Rugaciune catre Sfantul Ioan Botezatorul O, Mergatorule inainte al Domnului si Botezatorule al lui Hristos, mari si multe sunt vredniciile date tie de la Dumnezeu, fiindca tu de proorocii cei vechi ai fost proorocit. Tu, dupa fagaduinta si proorocie ingereasca, te-ai si nascut. Numele tau prin cuvantul Arhanghelului Gavriil mai inainte s-a vestit; a ta numire cu minunea dezlegarii limbii tatalui tau s-a pecetluit. Tu, din copilarie, in pustie ai vietuit si, ca o pasare a cerului, desavarsit neagoniseala ai iubit, cu agurida si cu miere salbatica te-ai hranit. Tu ai fost crinul cel cuvantator al vailor si al pustiilor, care in loc de podoaba hainelor, cu darul cel de sus imbracand trupul tau, cu peri de camila l-ai acoperit. Tu ai fost glasul care a strigat in pustie si calea Domnului o ai pregatit. Tu, cu duhul si cu puterea lui Ilie, in lume te-ai aratat si nelegiuirea lui Irod si a tuturor celor asemenea lui ai mustrat. Tu esti martorul cel preavestit al Preasfintei si de viata facatoarei Treimi. Tu pe Mantuitorul catre multimea popoarelor L-ai marturisit si cu degetul tau L-ai aratat pe Mielul lui Dumnezeu, Care ridica pacatele lumii. Tu, de catre insusi Domnul, mai mult decat prooroc ai fost marturisit si dupa Nascatoarea de Dumnezeu, pe tine te credem a fi cel mai mare om nascut din femeie.



Deci, pentru toate aceste vrednicii si daruri, multimea popoarelor crestine te socoteste pe tine ca pe un mare prieten al lui Dumnezeu, care ai mare indrazneala catre El. De aceea si eu, smeritul si mult pacatosul, cu multa evlavie, cu durere de inima si cu lacrimi, te rog pe tine, dumnezeiescule Ioane Proorocule, sa-mi fii mie, pacatosului celui nemernic si cu totul neputincios, mare aparator si grabnic izbavitor de toate ispitele si incercarile acestea ale vietii de acum. Roaga pe Preamilostivul Dumnezeu ca, cu a Sa nebiruita putere, sa ma pazeasca in toata vremea de primejdiile vazutilor si nevazutilor vrajmasi, sa ma sprijineasca cu a Sa mila la vreme de ispita si sa ma intareasca cu darul Sau, pentru rugaciunile Preasfintei si Preacuratei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria, ca sa pot rabda pana la sfarsit toate necazurile, ispitele, durerile si suferintele, ca si intristarile veacului acestuia de acum. Si asa, prin mijlocirea sfintelor si preaputernicelor tale rugaciuni, sa dobandesc mila lui Dumnezeu si a Mantuitorului nostru Iisus Hristos in ceasul cel de pe urma al sfarsitului meu.

http://www.basilica.ro/_upload/img/8...i1m6e1ckma.jpg




https://lh6.googleusercontent.com/-E...81-no/ApPP.jpg

Voi, Petru si Pavel, ati rapit randurile ingerilor. Si pentru ce graiesc multe ? Insusi Domnul va lauda pe voi, zicand: Voi sunteti lumina lumii, cei mai indestulati decat imparatii, cei decat bogatii, mai puternici, cei decat ostasii mai tari, cei decat inteleplii, mai intelepti, cei decat filozofii, mai filozofi, cei decat ritorii, mai frumos cuvantatori, cei ce nimic nu aveti si pe toate le tineti. Voi sunteti rabdarea mucenicilor, voi, dreapta credinta a patriarhilor, nevointa monahilor, cununa fecioarelor, pacea celor casatoriti, fraul bogatilor celor rapitori, infranarea celor inversunati, acoperamantul imparatilor, zidurile crestinilor, luptatorii impotriva barbarilor, zabala in gura ereticilor, cei ce omorati patimile cele necuvantatoare ale trupurilor, cei ce izgoniti legiunile dracilor, cei ce ati surpat capistele idolilor pagani, cei ce, pe cele de sus si pe cele de jos le-ati mostenit; ca cheile celor de sus le-ati luat, iar pacatele celor de jos a lega si dezlega aveti putere. O, minunea celui simplu, o intelepciunea celui necarturar. Petru, cela ce prin umbra lui pe cei slabanogi ii intarea si poarta o dezlega. Pavel, cel ce, prin hainele lui, bolile le gonea si pe draci ii alunga. Cei ce, in mijiocul lor, pe Hristos Domnul, il aveau si salas al Sfantului Duh erau, Pavel, randuneaua Bisericii, cea neostenita, Petru cel ce, ca o privighetoare, neincetat canta lumii, de-a pururea. Stalpii Bisericii, luminatorii cei mari ai lumii, unul mai inalt decat altul, si, impreuna, mai buni decat toata zidirea.
Bucura-te Petru, piatra credintei; Bucura-te, Pavel, lauda Bisericii; Bucura-te Pavel, grija Bisericilor; Bucura-te Petru, podoaba lumii; Bucura-te Pavel intrarea Raiului; Bucura-te Petru, dascalul imparatiei cerurilor; Bucura-te Pavel, limanul cel linistit al celor inviforati; Bucura-te Petru, cela ce, de multe laude, te-ai invrednicit, de la Domnul; Bucura-te Pavel, cela ce al multor daruri esti impartitor; Bucura-te, Petru, cel fierbinte, care aprinzi cu Duhul cel Sfant; Bucura-te, Pavel, drumetul cel cu buna alergare. Cei ce toata lumea cea de sub soare cu sfanta propovaduire ati luminat-o, cei ce nenumarate rele ati patimit pentru Biserica, in temnita inchisi, de iudei urati, de barbari tarati, de imparati chinuiti, cei ce a rasufla nu erati slobozi si a inceta invatatura nu sufereati. Cei ce nu puteati misca madularele trupului, din pricina legaturilor si pe toata lumea, cea legata prin pacat, ati dezlegat-o. Voi, care taberele dracilor, cu totul, le-ati biruit, iar darul Preasfantului Duh in lume s-a intors. Voi ati risipit negura ratacirii, voi semintiile dracilor le-ati surpat, voi capistele paganilor le-ati stricat, voi toata slujirea de Dumnezeu, cea cu nume mincinos, cenusa ati facut-o. Voi, vanturand, neghina din grau ati lepadat-o si invatatura voastra, cea din toate zilele, in Biserica, roada curata ati aratat-o.
Deci, ce multumiri va vom aduce, voua, celor ce atata v-ati ostenit pentru noi ? Imi aduc aminte de tine, Petru si ma inspaimant. Imi aduc aminte de tine Pavel si, inspaimantandu-ma, ma podidesc lacrimile. Ce sa zic, nu stiu, si nu stiu ce sa graiesc, privind necazurile voastre. Cate temnite ati sfintit, cate legaturi ati luminat, cate inchisori, cu invataturile voastre, ati umplut, cate lanturi ati stralucit, cate munci ati rabdat, cate locuri, cu talpile voastre, ati sfintit, cate ocari ati patimit, cum pe Hristos l-ati purtat, cum Bisericile le-ati veselit, cu propovaduirea voastra. Binecuvantata este sangerarea madularelor voastre, pentru Biserica. Voi cu totul, intru toate, L-ati urmat pe Hristos. Ca, in tot pamantul, a iesit vestirea voastra si la marginile lumii graiurile voastre. Ca Biserica, cea logodita de voi Domnului, nerupta o va pazi Hristos. Ca cine, tinand vrednicia de invatator, a indraznit sa zica, vreodata, ceva, in afara de predania voastra ? Voi, pe toti dascalii, i-ati intrecut, voi, pe toti cuvantatorii de Dumnezeu, i-ati invatat pe toti intunecatii, i-ati luminat, rabdarea voastra a biruit orbirile noastre, cei ce v-ati rugat sa fiti, voi, anatema, pentru ca lumea sa o dobanditi.
Deci, cu ce va vom rasplati voua, pentru toate bunatatile, pe care ni le-ati dat noua ? Astazi, este pomenirea patimilor voastre. Astazi, este praznuirea marturisirii voastre pentru Hristos. Astazi, toti, veselindu-ne, cinstim sfinlele voastre moaste. Bucura-te, Petru, cel ce te-ai impartasit de lemnul crucii si asemanarea Dascalului n-ai voit a te rastigni in rastignire dreapta, precum Stapanul nostru, ci mai mult cu capul in jos, ca cel ce faceai calatoria ta de pe pamant la cer. O, binecuvantate piroane, care ati patruns sfintele sale madulare. Bucura-te, cel ce, cu indrazneala, in mainile Stapanului, sufletul l-ai dat, iubitorule de Stapan si bineslujitorule al Domnului, cel ce ai slujit Domnului fara de imprastiere, Biserica logodindu-i-o cu toata sarguinta, cel ce fierbeai cu duhul, Apostol credincios al Stapanului tuturor. Iar tie, Pavel, de trei ori fericite, omul cel nepovestit, capul ti s-a taiat. Ce fel de sabie a trecut prin gatlejul tau, gura a Stapanului, cel ce esti minunarea cerului insusi si pamantului infiorare ? Sabia aceea faca-se mie, in loc de cununa, ca am primit sangele tau ? Treizeci si cinci de ani ai slujit Domnnului, cu toata sarguinta, savarsindu-ti drumul, pentru dreapta credinta, te-ai odihnit in Domnul, la saizeci si opt de ani.
Pentru aceasta si noi, in ciuda pacatelor noastre, fericitele voastre glasuri le slavim. Bucurati-va intru Domnul, totdeauna, neincetat, pentru noi rugati-va. Fagaduintele voastre impliniti-le. Ca strigi, fericite Petru, asa zicand: "Ma voi sargui, dupa ducerea mea, sa fac pomenire despre voi". Iar, fericitul Pavel, catre Dascalul si Domnul tuturor, s-a dus dupa multe osteneli. Si au adormit, amandoi, intru marea cetate Roma, in 29 de zile ale lui iunie, in zilele lui Nero cel fara de lege. Deci, toata sarguinta datori suntem a o arata, iubitilor, rugandu-ne Imparatului a toate, lui Hristos, Dumnezeului nostru, ca sa ne invredniceasca pe noi, din iubirea Sa de oameni, a ramane neclatinati in predaniile si invataturile lor. Ca sa dobandim mila inaintea Divanului Lui. Ca lui Dumnezeu Tatal I se cuvine slava, impreuna si Preasfantul si bunului si de viata facatorul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugăciune către Ssfântul Ghelasie de la râmeţ
 

http://www.icoaneortodoxe.com/bulkup...e-la-ramet.jpg
Catre tine, Sfinte Ierarhe Ghelasie, inaltandu-ne gandurile, cu umilinta si cu caldura ne rugam: cauta din inaltimea plina de slava a cerului si te milostiveste de suferintele, durerile, patimile, necazurile, amaraciunile si stramtorarile noastre. Si roaga pe Stapanul si Dumnezeul nostru cel ceresc, sa ne ierte pacatele pe care, cu stiinta si cu nestiinta, le savarsim neincetat, ca si pentru putina noastra dragoste fata de El si de aproapele nostru, rugandu-L sa fie pururea milostiv si iertator si sa indeparteze de la noi toata suferinta si durerea. Fii povatuitorul si calauzitorul nostru pe cararile cele necunoscute ale vietii, pentru ca, urmand pilda credintei si a dragostei tale fata de Hristos, sa ne invrednicim de darurile Sale si trecand din aceasta viata sa ne bucuram impreuna cu tine si cu toti cei bine placuti din veac ai Domnului, de imparatia cea nesfarsita a cerurilor, ca acolo, inconjurati de cetele ingeresti, sa aducem marire, cinste si inchinaciune lui Dumnezeu celui in Treime inchinat si slavit, Tatal, Fiul si Duhul Sfant, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugăciune către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare
 

Sfinte Ștefane Voievod, apărător al poporului român și grabnic folositor al tuturor creștinilor, ascultă rugăciunea pe care o înălțăm către tine, noi, nevrednicii. Cunoaștem îndrăznirea pe care ai dobândit-o prin multe osteneli către Bunul Dumnezeu, Care ți-a ascultat rugăciunile tale. Drept aceea, te rugăm să ne auzi și tu pe noi când cerem ajutorul tău.

Ocrotește bisericile și mănăstirile în pace, întărește credința slăbită de ispitele acestui veac, surpă eresurile, luminează ocârmuitorii, dă vitejie ostașilor, iar nouă tuturor luminează-ne calea mântuirii, ca împreună cu tine în locașurile cele cerești să ne bucurăm în vecii vecilor. Amin.

Rugaciune catre Sfintii Romani
 

http://sergiuconstantinescu.files.wo...mani.jpg?w=640



Sfintilor romani, voi, care sunteti podoaba neamului nostru si roada lui cea mai de pret: mucenici, care ati murit pentru Stapanul Hristos; ierarhi, care ne-ati pastorit cu sfintenie; cuviosi, care v-ati nevoit ca niste ingeri in trup; marturisitori, care ati pazit dreapta credinta; si voievozi, care ne-ati aparat Biserica si neamul, stati tari, precum ati si stat, inaintea tronului lui Dumnezeu, rugandu-va cu lacrimi sa ne ierte pacatele si sa ne intoarca spre toata fapta cea buna.

Noi credem si marturisim ca voi, sfintilor care ati odraslit din neamul nostru, sau care ati venit in aceste parti pentru a ne lumina cu viata sau cu moastele voastre, va rugati cu dragoste pentru noi si ne sunteti cel dintai ajutor in fata lui Dumnezeu, si pentru aceasta ne si rugam voua cu evlavie: paziti-ne, impreuna cu Maica Domnului, de toate greutatile si incercarile care se abat asupra noastra; nu de cele ce sunt ingaduite spre pocainta si spre intoarcere la Dumnezeu sa ne paziti, sfintilor, ci de cele care sunt din rautatea si invidia vrajmasilor nostri vazuti si nevazuti, si care sunt mai presus de puterea noastra. Izbaviti-ne, asadar, cu rugaciunile si indurarile voastre, de venirea altor neamuri asupra noastra, de razboiul cel dintre noi, de seceta, de cutremur, de foc, de potop, de boala si de toate necazurile pe care din cauza rautatii noastre le patimim.

Ca, iata, cu nenumarate pacate Il mahnim pe milostivul Dumnezeu: cu uciderea de prunci cea cumplita, cu desfranarea cea rusinoasa, cu hotěi si vicleněi si minciuni, si indeobste cu toata fapta cea rea. Ne-am indepartat sfintilor, intru totul de Dumnezeu si de Biserica Sa, si va rugam acum sa cereti pentru noi iertare de pacate, chip de pocainta si ravna pentru toata fapta cea buna. Si sa ne intoarceti la dragoste pentru Dumnezeu si pentru Maica Sa si pentru Biserica cea stramoseasca. Ca nu cumva din pricina noastra sa fie hulit Dumnezeu printre neamuri, ci mai degraba sa fim un neam intru care sa se slaveasca sfant numele Lui.

Ca astfel, ridicandu-ne la cinstea cea dintai, sa ne inchinam voua, iubiti ai nostri sfinti romani, si sa slavim pe Dumnezeu cel Unul in Treime, Tatal, Fiul si Duhul Sfant, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

În această Duminică, în chip evlavios cinstim cu cântări de laudă şi cereri duhovniceşti pe toţi Sfinţii ierarhi, preoţi şi diaconi slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române care s-au săvârşit muceniceşte sau au mărturisit şi apărat cu jertfelnicie credinţa cea dreaptă, neamul şi ţara.

Pomenirea Sfântului Sfinţit Mucenic Atinoghen, Episcopul Sevastiei din Armenia

http://www.doxologia.ro/sites/defaul...antinoghen.jpg

Sfîntul Atinoghen a vieţuit într-o mănăstire de lingă cetatea Sevastei împreună cu zece ucenici ai săi. În timpul domniei lui Diocleţian, la Sevastia a sosit Filomarh, un prigonitor sîngeros al creştinilor. El a arestat şi a ucis mulţi creştini din cetate. Cînd 1-a văzut pe Atinoghen şi pe ucenicii lui, el i-a poruncit Bătrînului să aducă jertfe idolilor ca să nu piară, aşa cum pieriseră şi ceilalţi creştini. Atinoghen i-a zis: „O, prigonitorule, cei de care zici că au pierit nu au pierit deloc, ci se află acum în ceruri, bucurîndu-se cu îngerii”. Chiar atunci, o căprioară pe care Atinoghen o hrănea uneori cu mîna lui a fugit repede înspre el, şi, văzîndu-1 în acele chinuri, a început să plîngă. Aceasta fiindcă pînă şi fiarele munţilor erau mai simţitoare faţă de chinurile mucenicilor lui Hristos decît păgânii locuitori ai oraşelor. După torturi cumplite, în timpul cărora un înger al lui Dumnezeu îi întărea pe mucenici, ei au fost cu toţii decapitaţi, mai întîi preoţii şi ucenicii lui Atinoghen, apoi Atinoghen însuşi. Ei cu toţii s-au strămutat la Patria cea Cerească la anul 311.

Rugaciunea Sfântului Sfinţit Mucenic Atinoghen

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/..._atinoghen.jpg

“Doamne, Dumnezeul meu, primeşte în pace sufletul meu şi mă învredniceşte să fiu împreună cu fraţii mei, ca să slăvim sfîntul Tău nume, în toţi vecii. Dă, Doamne, celor ce vor cinsti cu dragoste pomenirea mea, binecuvîntarea cea veşnică. Tuturor celor ce se vor ruga Ţie cu pomenirea numelui meu, arată-le darul Tău şi le dă ajutor grabnic întru toate nevoile lor”.

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul
 

http://theodorosicon.files.wordpress...1/dscn3755.jpg

Sfântul şi marele Profet Ilie, era feciorul lui Sovac din Tesvi, din pământul Arabiei, din neamul lui Aaron, şi locuia în Galaad, deoarece Tesvi era cetate dată preoţilor.
Se spune că la naşterea sa, tatăl său a văzut că dădeau mâna cu pruncul său nişte bărbaţi îmbrăcaţi în veşminte albe, îl înfăşau cu foc şi îi dădeau să mănânce pară de foc. Şi mergând la Ierusalim, a spus preoţilor, care i-au tâlcuit visul aşa: << Nu te teme, omule, că locaşul copilului va să fie lumină. Şi cuvântul lui va fi hotărâre adevărată, şi viaţa lui cu Domnul, şi râvna lui plăcută Domnului. Şi va judeca pe Israel cu sabie şi cu foc >>. Încă din copilărie, ţinea strict toate poruncile Legii şi se ţinea în permanenţă în faţa lui Dumnezeu prin post neîncetat şi rugăciune arzătoare, care îi făcură sufletul ca focul şi făcură din el modelul vieţii mănăstireşti.
Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea lui Ahab, regale evreilor.
Acest rege îşi luase de soţie o prinţesă feniciană, Isabela din Sidon, femeie de alt neam şi închinătoarea lui Baal, zeul fenicienilor. Şi ea îndemna pe rege să părăsească vechea credinţă a iudeilor, în Dumnezeul cel adevărat, şi să se închine lui Baal,nu numai el, ci să silească tot poporul să-1 urmeze, întorcându-se la păgânătate. Deci, regele, preţuin mai mult deşarta frumuseţe a femeii, decât mântuirea sufletului său, a părăsit credinţa cea bună şi, îmbrăţişând el însuşi legea idolească, a dat poruncă, şi mult ajutor, spre aducerea, poporului credincios la închinarea idolilor, prigonind pe apărătorii dreptei credinţe, ridicând capişti idoleşti, pretutindeni pe pământul lui Israel, şi ţinând în mare cinste pe preoţii lui Baal.
I-a ridicat atunci, la chemarea Domnului, Ilie Proorocul şi, venind la curtea regelui, îl mustra, prin cuvinte aspre, pentru rătăcirea lui. Dar văzând că nu poate aduce pe rege la calea cea dreaptă a credinţei strămoşeşti, i-a vestit că se va abate asupra ţării o foamete mare, care va ţine trei ani şi jumătate, ca pedeapsă pentru lepădarea lui de credinţă. Regele, căutînd să-1 omoare, Proorocul Domnului s-a ascuns, în cele din urmă, în Fenicia, unde mâna regelui nu-1 mai putea atinge.
După trei ani şi jumătate însă Proorocul s-a întors la curtea lui Ahab. Cu jertfa adusă pe muntele Carmel, Proorocul a dovedit că străvechea credinţă, pe care o apăra el, era credinţa cea adevărată. Poporul însuşi, văzând minunata dovadă a Proorocului, a strigat: „Dumnezeul lui Ilie este Dumnezeul cel adevărat”. Şi, prinzând pe slujitorii cei mincinoşi ai lui Baal, i-a ucis, ca să nu mai înşele pe nimeni. Şi foametea a încetat, printr-o ploaie binecuvîntată, la rugăciunea Proorocului.
Marele Prooroc Ilie a săvârşit multe alte fapte minunate: a înviat pe fiul văduvei din Sarepta Sidonului; a văzut pe Dumnezeu, la muntele Horeb „în vânt“, pe cât este cu putinţă omului a-L vedea; a despărţit Iordanul, lovindu-1 cu cojocul, trecând ca pe uscat; şi a stat înaintea lui Hristos, la Schimbarea Lui la Faţă, pe Tabor. Iar, când s-au sfârşit zilele Proorocului Ilie, a fost ridicat la ceruri într-un vîrtej de flăcări şi într-un car de foc. Sfânta Scriptură şi Tradiţia Bisericii ne spun că Sfântul Ilie va veni, iarăşi pe pământ, la sfârşitul veacurilor, ca Înaintemergător, la cea de a doua venire a lui Hristos, în slavă.

http://www.evz.ro/typo3temp/pics/ilie_40dcfb9eba.jpg

O, preaminunate şi preaînălţate proorocule al lui Dumnezeu Ilie, mare râvnitor pentru slava lui Dumnezeu, cel ce trimiţi pe pământ ploile şi seceta, belsugul şi lipsa, ascultă această puţină rugăciune, pe care cu evlavie o aducem, şi prin mijlocirea ta cea fierbinte către Domnul Dumnezeu, apără-ne de secetă, de foamete şi de bolile cele aducătoare de moarte şi dăruieşte nouă bună întocmire a văzduhului şi toată îmbelsugarea pământului întărindu-ne în dreapta credinţă şi viaţă curată, ca, izbăvindu-ne de chinurile cele veşnice, să ne învrednicim de fericirea Raiului cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL ŞI SLĂVITUL AL LUI DUMNEZEU PROOROC ILIE

http://www.libertatea.ro/typo3temp/p...7c4780ff53.jpg

Preamărite şi preaminunate proorocule al lui Dumnezeu, Ilie, care ai luminat pe pământ cu viaţa ta îngerească, cu râvna ta fierbinte către Dumnezeu Atotţiitorul, cu semnele şi cu minunile tale, şi cu marea lui Dumnezeu bunăvoinţă faţă de tine, fiind ridicat la cer cu trupul într-un car de foc; învrednicindu-te a vorbi cu Dumnezeu pe Muntele Taborului, în timpul schimbării Lui la faţă, acum sălăşluind în locaşurile Raiului şi stând în faţa tronului Împăratului ceresc, auzi-ne pe noi păcătoşii şi nevrednicii, care în ceasul acesta stăm în faţa Sfintei tale icoane, şi cu umilinţă alergăm către mijlocirea ta. Roagă-te pentru noi lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni, să ne dea nouă duhul pocăinţei, al izbăvirii de păcate şi cu atotputernica Sa bunăvoinţă să ne ajute să ne depărtăm din calea păcatului, îndrumându-ne spre tot lucrul bun; ca să ne întărească în lupta împotriva poftelor şi a patimilor noastre, sădind în inimile noastre duhul smereniei, al blândeţii, duhul iubirii de aproapele nostru, al bunătăţii, al răbdarii, al înţelepciunii, al râvnei pentru cuvântul lui Dumnezeu şi al izbăvirii aproapelui. Nimiceşte prin rugăciunile tale, proorocule, năravurile cele rele ale lumii, ce întinează neamul creştinesc prin necinstirea credinţei dreptslăvitoare, faţă de rânduielile Sfintei Biserici, a poruncilor Domnului, prin necinstirea părinţilor şi a stăpânitorilor ce ne stăpânesc, aruncând astfel lumea în bezna necinstei, a desfrâului şi a pierzaniei.
Departează de la noi, preamărite proorocule, prin mijlocirea ta către Domnul, dreapta mânie a lui Dumnezeu; apără oraşele, satele şi ţara noastră de secetă, de foamete, de furtuni năpraznice, de cutremur, de boli şi răni aducătoare de moarte, de neînţelegeri între fraţi, de năvălirea asupra noastră a altor neamuri şi de războiul cel dintre noi. Prin rugăciunile tale, preamărite, întăreşte poporul nostru binecredincios şi ajută-l în toate faptele lui bune. Mijloceşte, proorocule al lui Dumnezeu, păstoriţilor noştri râvnă fierbinte către Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuirea sufletească a păstoriţilor, înţelepciune în purtare şi învăţătură, cucernicie şi tărie în ispite; judecătorilor dăruieşte-le nepărtinire şi lepădare de pofta câştigurilor, dreptate şi milă faţă de cei obijduiţi; tuturor cârmuitorilor purtare de grijă faţă de supuşi, milă şi dreaptă judecată, iar dreptcredincioşilor supunere şi ascultare faţă de cârmuitori, cum şi îndeplinirea cu sârguinţă a tuturor îndatoririlor lor; ca astfel, în pace şi cucernicie, să petrecem veacul acesta. Să ne învrednicim de împărtăşirea bunătăţilor celor veşnice în Împăraţia lui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine cinste şi închinăciune, împreună cu Tatal cel fără de început şi cu Preasfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

http://www.ortodoxia.md/images/stori...-magdalena.jpg

O,preaminunată și de mirare podoabă a femeilor și tuturor creștinilor laudă și bucurie,care întocmai cu Apostolii te-ai arătat,slăvită mironosiță Maria-Magdalena,primind rugăciunea noastră cea de acum,dintru toate nevoile și durerile sufletești și trupești și de vrășmașii cei văzuți și nevăzuți ce vin asupra noastră pe noi ne izbăvește și către împărăția Cerului cu mijlocirea ta îndreptează pe noi cei ce cu umilință și cu dragoste cântă lui Dumnezeu:Aliluia!


Rugăciune către Sfânta Maria Magdalena

http://www.sfaturiortodoxe.ro/icoane...2-marcelia.jpg


O, Sfântă și prealaudata Mironosiță,cea întocmai eu Apostolii,ucenică a lui Hristos, Maria-Magdalena! Către tine,adevărată și puternică mijlocitoare pentru noi la Dumnezeu,acum noi,păcătoșii și nevretnicii,cu osârdie alergăm și cu inimă înfrântă ne rugăm.Tu,care în viața ta de înfricoșate curse diavolești ai fost ispitită,dar cu darul lui Dumnezeu de acelea ai scăpat,și pe noi din mrejele vrășmașului cu rugăciunile tale ne izbăvește,ca totdeauna în toată viața noastră cu lucrul,cu cuvântul,cu gândul și cu cugetele cele tainice ale inimilor noastre să slujim cu dragoste Unuia Slăvitului Stăpân și Dumnezeu,precum ne-am făgăduit Lui.Tu mai mult decât toate bunătățile pământești pe Preadulcele Domn Iisus ai iubit și Aceluia în toată viața ta bine ai urmat,hrănind cu darul și cu dumnezeiasca Lui învățătură nu numai sufletul tău,ci și mulțime de oameni de la întunericul păgânătății la lumina lui Hristos cea minunată aducând,Aceasta știind,te rugăm pe tine,cere nouă de la Hristos Dumnezeu darul cel luminator și sfințitor,ca fiind umbriți cu acela să sporim în credință și în viețuire curată,în lupta dragostei și a lepădării de sine,ca fără lenevire să ne silim a sluji aproapelui nostru întru nevoile lui cele duhovnicești și trupești,ținând minte pilda iubirii tale de oameni. Tu, Sfântă Maria,ceea ce vitejește cu darul lui Dumnezeu ai petrecut viață ta pe pământ și cu pace te-ai dus în locașurile cerești,roagă pe Hristos Dumnezeu Mântuitorul ca prin rugăciunile tale să ne ivredniceasca și pe noi fără de împiedicare să săvârșim călătoria noastră întru această vale a plângerii și în pace și întru pocăință să ne sfârșim viața,itru sfințenie pe pământ viețuind,de veșnica și fericita viață în ceruri să ne învrednicim,și acolo cu tine și cu toți sfinții dimpreună totdeauna să lăudăm Treimea cea nedespărțită, să cântăm Dumnezeirea Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh în vecii vecilor.Amin.

Rugăciunea a doua către Sfânta Maria Magdalena

https://encrypted-tbn3.gstatic.com/i...wPpw59jmRSrQrB

O, Sfântă Mironosiță, întocmai cu Apostolii Maria-Magdalena!Tu,căldura dragostei tale către Hristos Dumnezeu,ai călcat sub picioare măiestriile cele rele ale vrășmașului și L-ai aflat pe Hristos,Mărgăritarul cel fără de preț, și ai dobândit împărăția Cerului.Pentru aceasta cad către tine și cu suflet umilit și cu inima înfrântă îți strig ție eu,nevrednicul:Caută dintru înălțimea cerului spre mine,cel ce sunt în luptă cu ispitele păcatelor;vezi cu cât de multe păcate și nevoi vrășmașul în toată ziua mă inpiedica,căutând pieirea mea.Slăvită și întru-tot-lăudată ucenică a lui Hristos Maria,roagă pe Cel iubit de tine, Cel ce și El pe tine te-a iubit,pe Hristos Dumnezeu,ca să-mi dăruiască mie lăsare greșelilor mele celor multe,să mă întărească cu darul Său,cu trezvie și vitejește să umblu pe calea sfintelor Lui porunci și să mă facă pe mine locaș binemirositor al Sfântului Duh,că așa în pace nerușinat să sfârșesc viața mea cea cu multe osteneli pe pământ și să mă sălășluiesc în locașurile Raiului ceresc cele luminate și fericite,unde cu toți sfinții totdeauna cu bucurie preamaresti Treimea cea de o ființă,pe Tatăl,pe Fiul și pe Sfântul Duh. Amin.

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTA MUCENIŢĂ HRISTINA
24 iulie

http://www.icoaneortodoxe.com/bulkup...4-hristina.jpg

O, Sfântă Muceniţă Hristina, ceea ce prin pătimirea ta întreită ai înmulţit pe pământ slava Treimii şi ai intrat în cămara de nuntă a Mirelui Hristos împodobită cu slava fecioriei şi cu frumuseţile muceniciei, caută cu milostivire şi spre noi, cei ce suntem biruiţi în întreita luptă împotriva trupului, a lumii şi a diavolului. Fiind luminată de raza Duhului, ai văzut în oglinda inimii strălucind pe Soarele dreptăţii, Cel Ce ţi-a descoperit ţie toată slava Tatălui. Cu razele rugăciunilor tale luminează şi mintea noastră cea întunecată de păcate, ca să mergem cu nădejde pe calea credinţei, purtând în inimă făclia dragostei către Hristos.Capul şarpelui ai zdrobit cu puterea Crucii şi prin înger ai fost povăţuită la tot adevărul credinţei, spre a ruşina pe cei robiţi de înşelăciunea slujirii idoleşti. Pe noi, cei ce nu ne-am păzit nestinsă candela sufletului, ci am alunecat în fapte de ocară, cu pilda râvnei tale după Dumnezeu ne povăţuieşte la limanul vieţuirii luminate. Hrană ai primit din mâna îngerului, ca una ce pururea îţi întindeai mâinile la rugăciune către Cel Ce cu mâna Sa te-a ridicat din adâncul înşelăciunii idoleşti. Pe noi, cei ce ne hrănim cu gândurile cele pătimaşe şi înşine ne otrăvim prin gustarea din paharul mâniei şi al slavei deşarte, ne aşează la masa cea îngerească a rugăciunii curate. Numele de creştin îl purtăm cu nevrednicie, căci toţi paşii cugetului nostru sunt îndreptaţi spre toată alergarea cea rea. Dar, ca una ce nume luminat ai primit de la Înţelepciunea Cea tainică, prin lucrarea rugăciunii tale mijloceşte ca prin fapte bune şi gânduri iubitoare de înţelepciune, să ne arătăm şi noi vase strălucite vrednice darurilor Cuvântului.Mulţimea chinurilor nu te-a despărţit de Hristos şi focul cel aspru nu a putut mistui dorirea ta după cele cereşti, ci mai mult ţi-a sporit focul dragostei după Adevăr. Nouă, celor ce repede alunecăm în groapa răutăţilor, pururea aprinzând în noi patimile cele osânditoare, cu ploaia rugăciunii tale ne umple adâncul inimii de înţelepciunea cea dumnezeiască.Cel Ce a zidit toate cu înţelepciune ţi-a dăruit marea ca scăldătoare a Botezului şi a trimis nor luminos spre umbrirea ta, ca să gătească toate cele pentru slujirea tainei celei de intrare în Biserica Domnului. De înger ai fost scoasă la uscat şi de cuvintele dumnezeieşti ale Mirelui Ceresc te-ai îndulcit, gătindu-te pentru altă pătimire pentru Adevăr. Scoate-ne şi pe noi din adâncul mării păcatelor prin rugăciunile tale cele cu osârdie către Ziditor şi la limanul vieţuirii îngereşti ne aşează prin punerea înaintea ochilor inimii noastre a icoanei vieţuirii tale curate de orice întinăciune a patimilor. Ca una ce prin cuvântul rugăciunii ai sfărâmat pe idolul cel înşelător, sfarmă şi gândurile noastre rele prin starea ta de faţă întru rugăciune înaintea Celui Ce toate le-a făcut prin cuvânt şi tot prin cuvânt nimiceşte patimile noastre cele rele.Cuptorul cel de foc nu a putut să te mistuie pe tine, ceea ce îţi făcusei inima jertfelnic al rugăciunii de foc şi erai slujită de îngerii Domnului precum cei trei tineri de demult. Din cuptorul răutăţilor noastre ne scoate, cu îndrăzneala ta cea către Hristos, Izvorul Cel pururea curgător al înţelepciunii cereşti, Care stinge toată aprinderea poftelor necuvioase. Şerpi, vipere şi scorpii au fost trimise asupra ta, dar prin cuvântul poruncii tale s-au depărtat, pentru că slujeai Împăratului tuturor. Goneşte de la noi cu puterea rugăciunii tale şerpii vicleniei, viperele răutăţii faţă de aproapele şi scorpiile cârtirii care omoară sufletele noastre, aruncându-le în focul cel veşnic.Tăierea limbii ai pătimit, dar Hristos a ruşinat pe vrăjmaş, căci i-a tăiat toată puterea, iar tu mai limpede mărturiseai numele Său cel sfânt. Cu secerea rugăciunii tale taie din lanul inimii noastre toate gândurile cele necurate, sădind în locul lor florile laudelor dumnezeieşti.Cu fiare ascuţite ai fost împunsă de ostaşii cei nemiloşi pentru Cel Ce a primit pentru noi împungerea suliţei spre a izvorî iertare tuturor. Deci, ca una ce pe calea pătimirii lui Hristos ai alergat şi ai intrat cu fecioarele cele înţelepte în cămara cea tainică a Adevărului, roagă-te Lui să ierte nedreptăţile noastre, arătându-ne vrednici lucrători ai poruncilor Sale.Sfântă Muceniţă Hristina, ca una ce ai pătimit pentru mărturisirea lui Hristos sub trei cumpliţi prigonitori, dar ai făcut să se slăvească numele Treimii, pentru noi, cei biruiţi de patimi, adu jertfa rugăciunilor tale, ca să ne izbăvim noi de cumplita prigonire a patimilor şi să aflăm sfârşit luminat şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a Mântuitorului, cu înduările milei Sale nesfârşite, totdeauna acum şi pururea şi vecii vecilor. Amin.

ADORMIREA SFINTEI ANA, MAMA PREASFINTEI NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU ŞI PURUREA FECIOAREI MARIA
25 iulie

http://www.icoaneortodoxe.com/bulkup...oxe-25-ana.jpg

Astăzi cea prin care s-a adus pe pământ Comoara mântuirii Ce a purtat Darul Cel nepreţuit s-a mutat de pe pământ, aşteptând plinirea făgăduinţei. Astăzi văzând plinite rugăciunile ei s-a odihnit de toate ostenelile pământeşti şi a aşteptat plinirea marii taine a mântuirii. Hristos S-a pogorât la iad şi împreună cu Adam a ridicat tot neamul drepţilor la viaţa cea nestricăcioasă. Iar cuvioasa Ana văzând pe Cel răsărit din Rodul pântecelui ei se bucură şi saltă, iar puterile cereşti cu cântări dumnezeieşti o laudă ca pe născătoarea Împărătesei îngerilor. Astăzi, Sfinţii Ioachim şi Ana, iubirea cea binecuvântată cu Rodul rugăciunii se veselesc în mijlocul adunării Sfinţilor, ca nişte făclii aşezate în jurul Celei Ce a născut nouă Lumina Cea veşnică. Astăzi cerul şi pământul se unesc văzând pe cei ce au arătat răsăritul tainelor dumnezeieşti ale mântuirii neamului omenesc. Deci, pe aceştia să-i mărim şi noi, grăind către dânşii: ,, Ca cei prin care ne-a venit nouă Paharul Vieţii, umpleţi şi inimile noastre de bucurie, ca împreună cu voi să mărim pe Hristos ca pe Lucrătorul mântuirii tuturor şi cu Acesta pe Maica Sa Cea în veci binecuvântată !”. Ceea ce ca un pom dumnezeiesc a dăruit lumii pe Mlădiţa Cea sfântă prin care lumea s-a umplut de mireasma virtuţilor îngereşti, cu ale sale rugăciuni să arate şi inimile noastre roditoare de cuvinte cereşti.Cuvioasă Ana, ceea ce ca o vie sfinţită prin râurile rugăciunilor de mulţi ani ai adus ca rod pe Mlădiţa Care a purtat Rodul mântuirii oamenilor, sufletele noastre cele veştejite de păcat le curăţeşte cu ale tale rugăciuni.

În fiecare an, la 27 iulie este sărbătorit SFÂNTUL MARE MUCENIC PANTELIMON. Puţini ştiu însă că acest sfânt are puterea de a-i vindeca pe cei care i se roagă şi-şi pun toată încrederea în Dumnezeu.

Pe drept cuvânt a fost numit „doctorul fără de arginţi”. În timpul vieţii, şi-a împărţit toate bogăţiile cu săracii şi n-a acceptat niciodată să fie răsplătit cu bani pentru tămăduirile pe care le făcea. Singurul lucru pe care îl cerea era ca omul vindecat să creadă în Hristos, Cel venit pe pământ pentru a-i lecui fizic şi sufleteşte pe toţi cei ce cred în El.

http://www.icoaneortodoxe.com/bulkup...antelimon2.jpg


A ALES CREDINŢA ÎN LOCUL AVERII
Pantoleon i-a fost numele dat de tatăl său, un senator păgân, ceea ce în greacă însemna „cel puternic precum un leu”. Provenind dintr-o familie bogată a Imperiului Roman, Sfântul Pantelimon a învăţat medicina de la un doctor de renume al vremii sale.
A ajuns atât de priceput, încât însuşi împăratul Maximian şi-a dorit să-l aibă ca medic personal. Însă, destinul său s-a schimbat după ce l-a cunoscut pe cel care va deveni Sfântul Ermolae şi care i-a arătat o altă faţă a ştiinţei medicale.
De la el a învăţat că medicina nu-i decât o ameliorare trecătoare a suferinţei trupeşti şi că adevăratul leac este credinţa în Hristos, singurul vindecător real, care a adus mântuirea fără să ceară în schimb bunuri materiale. Atunci, s-a hotărât să-şi dea toată averea săracilor şi să-i însănătoşească fără a primi vreun ban.

RUGĂCIUNEA, LEACUL SĂU CEL MAI PUTERNIC
Prin rugăciunile sale către Dumnezeu îi făcea bine pe cei rămaşi fără de nădejde. Odată, întâlnind un copil muşcat de o viperă, Sfântul a căzut în genunchi şi s-a rugat până când copilul s-a înzdrăvenit. A fost ispitit cu bogăţii, dar a continuat să trăiască modest, crezând în răsplata lui din Ceruri.
MINUNI SĂVÂRŞITE PRIN CREDINŢĂ
Vindecarea de orbie a unui creştin pedepsit de împărat şi credinţa lui mărturisită l-au adus în faţa împăratului Maximian. Pantoleon, cum i se spunea Sfântului, atinsese ochii bolnavului şi se rugase pentru însănătoşirea lui, spunând că îl va face bine prin puterea lui Dumnezeu.
Chiar sub privirile împăratului a vindecat şi un paralitic, făcându-l să se ridice în numele lui Hristos. Atunci, a fost supus la multe chinuri, iar înaintea morţii lui un glas s-a auzit din ceruri: „Tu vei fi de acum adăpost deznădăjduiţilor, ajutor celor încercaţi, doctor bolnavilor şi teroare demonilor. De aceea, numele tău va fi Pantelimon”, care însemna cel milostiv.

CREDINŢA VINDECĂ TOATE BOLILE
Acum, moaştele sale se află la Catedrala „Sfinţii Petru şi Pavel” din Constanţa. Se spune că, dacă mergi acolo şi te rogi Sfântului, eşti binecuvântat cu linişte sufletească şi sănătate. Acatistul Sfântului Pantelimon sau rugăciunea Sfântului Pantelimon şterg suferinţele şi temerile, apără de primejdii, alungă gândurile rele, alină pe cei orfani şi pe văduve.
Îndemnul Sfântului este să rabzi necazurile date ca să ţi se şteargă păcatele şi să crezi în Tatăl. Minunile stau dovadă că atunci când nu mai găseşti remediu pentru boala unei fiinţe dragi, stându-i alături şi mângâind-o îi ameliorezi suferinţa, dar numai Dumnezeu o poate vindeca dacă te rogi cu credinţă.



RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL PANTELIMON

Dacă suspinăm în ceas de noapte,
Cu rugi scurte, transformate-n şoapte,
Urechile Sfinţilor sunt gata
Păsul să ne-asculte de îndată!
Iar Pantelimon cel sfânt şi blând,
Preamilos, cu daruri luminând,
Roagă-se cu dor la Dumnezeu,
Să fim fericiţi şi noi mereu!
Felurimi de griji şi încercări
Se-mpletesc în luciul ăstei mări,
Corabia vieţii e-n furtună;
Sfinte făr' de-arginţi, cârma ne-ndrumă!
Cei neliniştiţi strigă la tine,
Cei bolnavi vin ca să se închine,
Cei căsătoriţi cer întărire,
În pace deplină şi iubire;
Suntem obosiţi de răutate,
Însetaţi de cea de sus dreptate,
Flămânzi după mângâieri de har,
Sfinte Doctor, mijloceşte iar!
Mijloceşte mila şi iertarea,
Dăruieşte ruga şi răbdarea,
Sfinte bun, arată drumul drept,
O, Pantelimon cel înţelept!





http://www.crestinortodox.ro/comunit.../919/26501.jpg http://www.crestinortodox.ro/comunit.../919/26542.jpghttp://www.crestinortodox.ro/comunit.../919/26541.jpg

https://lh6.googleusercontent.com/-E...elimon-354.jpg



https://lh6.googleusercontent.com/-M...06845641_n.jpg

Sfinte Mare Mucenice şi tămăduitorule, Pantelimoane, ţie îţi vărsăm durerile noastre de multe feluri şi tu fără întîrziere, cu puterea ce o ai de la Dumnezeu, spre Care ne eşti mijlocitor, auzind suspinuri înăbuşite în noapte, în zi, în pat de suferinţă, în călătorii, fii celor ce se roagă ţie, după nevoile fiecăruia: celor neliniştiţi, liniştitor, celor asupriţi, apărător, celor în primejdii, izbăvitor, celor învăluiţi în păcate, scutitor, rătăciţilor îndrumător, bolnavilor deplin vindecător, orfanilor tată, văduvelor părinte, soţilor întăritor în căsnicie, celor porniţi cu răutate, îmblînzitor şi ne întăreşte în faţa necazurilor, căci sîntem slabi şi istoviţi, sfinte, si astfel cu puterea ta, descătuşaţi de amărăciunile noastre, să petrecem în mulţumire, cîntînd lui Dumnezeu: Aliluia!



https://lh6.googleusercontent.com/-P...pantelimon.jpg

Mergând pe Calea Cea adevărată cu paşii iubitori de desăvârşire ai Duhului,
Ai ajuns în braţele Părintelui ceresc şi ai moştenit slava negrăită a Cuvântului,
Nu înceta a te ruga pentru cei din pământul cărora ai răsărit ca un crin ceresc,
Şi inimile noastre le arată cer, pe care aşează stelele gândului dumnezeiesc.

http://www.icoaneortodoxe.com/bulkup...ozevitul-1.jpg

http://www.icoaneortodoxe.com/bulkup...ozevitul-1.jpg


Doamne Dumnezeul nostru, Cela ce mare eşti şi întru Sfinţi Te odihneşti, Cel ce cu bogăţie de har îi măreşti pe cei ce Te preamăresc pe Tine, mulţumim Ţie că ni l-ai descoperit odihnit între Sfinţii Tăi şi pe Părintele nostru Ioan, făcându-ne prin el dovada mângâietoare că şi astăzi sporeşte mereu numărul Sfinţilor Tăi.
Doamne Dumnezeul nostru, Cela ce Acelaşi eşti, ieri, astăzi şi în veac, mulţumim că ne descoperi prin el că mijloacele prin care s-au sfinţit cei din vechime bineplăcute îţi sunt Ţie şi astăzi şi că în viaţa lumii nu există vremuri, ci vreme de mântuire. Mulţumim că ne încurajezi prin el că şi astăzi, cerând ajutorul Tău, oamenii împuterniciţi prin har pot împlini nevoinţele lăsate ca pildă de Sfinţii Părinţi.
Doamne Dumnezeul nostru, Cel care şi pe păcătoşi iubeşti, dar îi ai de prieteni pe Sfinţi, fiindcă şi ei Te iubesc pe Tine, pentru rugăciunile Sfinţilor Tăi întăreşte-ne în iubirea cea pentru Tine, ca să ne numeri şi pe noi în ceata de prieteni ai prietenilor Tăi, căci iubindu-i pe ei, pe Tine Te iubim, după cum şi iubindu-Te pe Tine nu se poate să nu-i iubim pe ei.
Sfinte Ioane, laudă ţie pentru felul mântuitor în care ţi-ai trăit viaţa pământească, laudă ţie pentru nevoinţele tale ştiute, dar mai ales neştiute, căci cu smerită grijă ţi-ai ascuns toată viaţa ta, laudă ţie pentru că râvna arătată Casei Domnului te-a mâncat, dar te-a şi hrănit, laudă ţie pentru că nu ai pus nimic din lumea aceasta între tine şi Dumnezeu, laudă ţie pentru cuvintele de învăţătură pe care, insuflat de Duhul Sfânt, ni le-ai lăsat spre folos şi după plecarea ta la Domnul.
Sfinte Ioane, destul îţi este că ai trăit între străini aproape toată viaţa pământească; acum, când eşti încă mai mult decât erai pe pământ rugător pentru toată lumea, venind să ne închinăm sfintelor tale moaşte, îndrăznim a-ţi cere să te rogi pentru toţi cei de o seminţie cu tine ca să păstrăm până în sfârşit dreapta credinţă şi unitatea Bisericii şi să ieşim din viaţa aceasta ca mădulare sănătoase ale Trupului lui Hristos, avându-L pe El drept cap.
Doamne Dumnezeul nostru, Cela ce singur eşti sfânt şi toate le sfinţeşti, pentru mijlocirile bine-plăcutului Tău Sfânt Ioan, pe care îl rugăm să îndrăznească a le face pentru noi la faţa Ta, sfinţeşte-ne ca să putem fi şi noi alături de el, căci nimic ce nu este sfânt nu poate intra în împărăţia Ta. Şi de îţi este plăcut Ţie, ascultă rugăciunea poporului român şi întoarce-1 în pământul în care l-ai chemat la viaţă, căci mare nevoie avem de el în aceste vremuri din urmă în care ni se stinge evlavia, Doamne, fiind el unul dintre cei care ne-ar putea ajuta să o ţinem aprinsă. Amin.
Rugăciuni extrase din cartea “Mântuitoarea frică de Dumnezeu” scrisă de Ierom. Grigorie Sandu, Editura Christiana, Bucureşti, 2008, pp. 298-317

Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla



O , Prea Cuvioasă Maică Teodora, care din copilărie pe Hristos L-ai iubit și pentru dragostea Lui în toată viața ta te-ai nevoit; multe nevoințe și ispite ai suferit și în viața cea pustnicească, cu darul lui Dumnezeu ai sporit. Cu mulțimea înfrânării și a lacrimilor celor duhovnicești, sufletul tău l-ai luminat și în singurătatea pustiei cu isprăvile faptelor tale celor bune ai strălucit. Pustia Sihlei cu viața ta o ai sfințit și pildă sihaștrilor te-ai făcut. Iar Prea Bunul Dumnezeu, la vremea cuvenită, sfințenia vieții tale a descoperit-o și ca pe o comoară ascunsă lumii te-a arătat.
De aceea și noi nevrednicii, cu evlavie și cu credință, cerem sfintele tale rugăciuni, și te chemăm, roagă-te Prea Înduratului nostru Mântuitor, ca și noi păcătoșii în vremea vieții noastre și în vremea sfârșitului nostru să dobândim mila și mântuirea Lui, spre a slăvi și a ne închina în veacul de acum și în cel viitor Tatălui și Fiului și Sfântului Duh în vecii vecilor. Amin!

http://icoanepictate.files.wordpress...la-3.jpg?w=510



http://lataifas.ro/lataifas.ro/wp-co...e-la-Sihla.jpg

Din cântările Sfintei Teodora de la Sihla
 

Odraslă de mult preţ a Moldovei, fiind chemată de Hristos Dumnezeu, ai renunţat la cele pământeşti şi, luând crucea, te‑ai nevoit în păduri şi în peşteri, în adâncul munţilor Carpaţi, biruind prin firea cea slabă cursele diavolilor, frica, frigul şi foamea. Pentru aceasta te rugăm, Sfântă Preacuvioasă Maică Teodora, nu înceta a te ruga pentru sufletele noastre.
Ne închinăm în peştera ta cea umedă şi întunecoasă de la Sihla, unde te‑ai nevoit pentru Hristos şi, minunându‑ne de ostenelile tale cele peste fire, Sfântă Preacuvioasă Teodora, te rugăm nu înceta a mijloci pentru sufletele noastre.
Ne închinăm în faţa icoanei tale, Cuvioasă Maică Teodora, podoaba sihaştrilor şi lauda Moldovei; adu‑ţi aminte înaintea lui Hristos Dumnezeu de poporul român cel binecredincios şi de sufletele noastre.
Astăzi săvârşim pomenirea cea de peste an a Sfintei Preacuvioasei Teodora de la Sihla, lauda Moldovei şi rugătoarea credincioşilor, căci trup neputincios având, a biruit slăbiciunile firii şi cursele vrăjmaşului. Pentru aceasta, cu credinţă să‑i strigăm: Bucură‑te următoarea lui Hristos şi cununa cea de mult preţ a sihaştrilor!
Fiică de părinţi evlavioşi fiind, din tinereţe te‑ai umplut de dor pentru Mirele ceresc şi n‑ai avut pace şi odihnă în lume până când ţi‑ai luat crucea şi ai urmat lui Hristos. În munţii Sihlei nevoindu‑te, pe Dumnezeu împreună cu îngerii L‑ai lăudat, iar trupul, vas al Duhului Sfânt l‑ai făcut; slăbiciunile firii cu uşurinţă stăpânindu‑le, pe nevăzuţii diavoli, prin rugăciunile tale, i‑ai biruit. Pe Acela roagă‑L, Preacuvioasă Maică Teodora, să mântuiască sufletele noastre.
Cine va spune, Cuvioasă Teodora, ostenelile tale din pustie? Ce gură va putea povesti câte ispite ai răbdat de la diavoli în pădurile cele neumblate din Carpaţi, sau cât frig ai îndurat în iernile cele aspre, neavând nici haine, nici căldură, nici hrană, nici altă mângâiere de la oameni? Dar, fiind plină de focul Duhului Sfânt, cu rugăciunile ţi‑ai încălzit trupul cel amorţit şi răceala peşterii de la Sihla ai potolit. Roagă‑te, Cuvioasă, împreună cu toţi sfinţii să se mântuiască sufletele noastre!
Să mergem, fraţilor, la chilia Sfintei Teodora de la Sihla ca, în peştera ei cea întunecoasă, să ne rugăm şi, smerindu‑ne, pentru îndelunga ei răbdare, aşa să‑i cântăm: Bucură‑te, lauda Ortodoxiei şi floare de mult preţ a mănăstirilor Moldovei; Bucură‑te, rândunică a cerului care n‑ai aflat până aici odihnă sufletului tău; Bucură‑te, privighetoare neadormită, ascunsă de ochii omeneşti, care neîncetat lauzi pe Dumnezeu; Bucură‑te, căprioară pururea trează a Munţilor Carpaţi; Bucură‑te, fiică mult iubită a Bisericii româneşti; Bucură‑te, mireasă aleasă a Mirelui Hristos, Căruia nu înceta a te ruga pentru sufletele noastre.
Nu ai dat somn ochilor tăi, nici genelor tale dormitare, Sfântă Preacuvioasă Teodora, până nu ai biruit pe diavoli şi ţi‑ai supus trupul Duhului prin rugăciuni şi post îndelungat, prin lacrimi şi privegheri de toată noaptea. Pentru aceea tot păcatul şi cugetul rău lepădând, cu Hristos în veci te‑ai logodit. Roagă‑te lui Dumnezeu să se mântuiască sufletele noastre.
Nici a urca cu Hristos pe Tabor nu ne‑am învrednicit, nici a ascunde faptele tale cele minunate nu voim, nici a urma vieţii celei cereşti nu putem, căci nu avem darul rugăciunii din inimă. Ci, te roagă pentru noi, Preacuvioasă Maică Teodora, ca o bună povăţuitoare spre Hristos, cerând iertare sufletelor noastre.
Spune‑ne, Cuvioasă mireasă a lui Hristos, ostenelile tale cele mari şi luptele cu nevăzuţii vrăjmaşi; căci şi firea, prin post şi rugăciune, ţi‑ai sfinţit, gândurile ţi‑ai liniştit şi pe diavoli, departe, i‑ai izgonit cu lacrimile tale cele de foc.
Învaţă‑ne, Sfântă Preacuvioasă Maică Teodora, cum să ne nevoim pentru Hristos şi cum să biruim firea noastră cea pătimaşă; că robiţi suntem de duhul mândriei şi al iubirii de păcat, şi vrednici suntem de osândă, de nu te vei ruga pentru sufletele noastre.
Ajută‑ne, Sfântă Preacuvioasă Teodora, să ne împăcăm cu Dumnezeu, prin pocăinţă; patimile firii să le domolim şi gândurile rele din inimă să le alungăm, ca, împreună cu Hristos, să urcăm Taborul cel duhovnicesc şi la suflet să ne luminăm, precum tu însăţi, în Taborul Sihlei, te‑ai curăţit şi luminat.
Mulţimile călugărilor te cinstesc pe tine, Sfântă Preacuvioasă Maică Teodora, că lumea lăsând, în munţii Carpaţi ca o căprioară te‑ai ascuns şi mintea, împreună cu inima, curăţindu‑ţi prin aspre osteneli, cu Hristos te‑ai unit, urmând marilor sihaştri de demult. Fericită eşti, că lui Dumnezeu în peşteră ai slujit şi cu îngerii tainic ai vorbit. Deci, roagă‑te, Cuvioasă, să se mântuiască lumea şi sufletele noastre.
(Extras din cântările Vecerniei din ziua de 7 august)

Veniţi, binecinstitorilor creştini, să aducem cuvioase laude şi cântare duhovnicească dreptcredinciosului voievod Constantin, căci pentru împărăţia cerurilor şi pentru neam, acesta moarte mucenicească a primit, dimpreună cu fiii săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi cu sfetnicul Ianache. Pentru aceasta, din adâncul inimilor, cu veselitoare glasuri să le strigăm: Bucuraţi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinţă mult v-aţi nevoit!

RUGĂCIUNE

https://lh5.googleusercontent.com/-m...brancoveni.jpg

O, Sfinţilor martiri Brâncoveni, care, prin înţelepte osteneli, comoara Sfintei şi dreptei credinţe până în sfârşit o aţi păzit, şi de la împăratul slavei, Hristos Dumnezeu, neveştejită cunună mucenicească aţi primit! Ce graiuri vom îndrăzni a vă aduce noi, nevrednicii, prin care să lăudăm mult-râvnitoarea voastră viaţă, de buni iconomi şi credincioase slugi ale Preasfintei Treimi, precum şi sfârşitul vostru vitejesc, de adevăraţi eroi ai Ortodoxiei, prin care v-aţi făcut privelişte de multă mirare oamenilor şi îngerilor? Cu adevărat ar trebui mai degrabă să iubim noi tăcerea, ca unii ce suntem îngreunaţi de multe, mari, grele, şi nepocăite păcate, şi nimic bun nu aflăm întru noi, care să ne apropie de evlavioasele voastre lucrări şi de Sfintele voastre virtuţi, şi să ne dea o cuvioasă îndrăzneală, spre a îndrepta către voi, cu buna nădejde, smerita noastră rugăciune. Dar unde şi către cine vom putea alerga, dacă nu către Atotputernicul şi Atotştiitorul Dumnezeu, Cel minunat întru Sfinţii Săi, şi către voi, ca şi către aceia care, călătoria vieţii prin valea ispitirii şi a plângerii acestui veac înşelător, bine săvârşind, ca aurul trecut prin foc de şapte ori v-aţi lămurit, şi aţi ajuns lăcaşuri sfinţite, în care Tatăl, Fiul, şi Sfântul Duh Dumnezeu s-au sălăşluit.
O, fericiţilor, Sfinţilor, şi bunilor biruitori mucenici Brâncoveni! Căutaţi dintru înălţimea slavei cereştilor voastre lăcaşuri către noi, care în tot ceasul în nenumărate chipuri ne primejduim, şi care pentru multa noastră lenevie şi mândrie, covârşiţi de boli, pagube, necazuri, şi de înfricoşate şi negândite nevoi, mai mult decât toţi, după dumnezeiasca dreptate, am ajuns ticăloşiţi şi asupriţi. Dar cum oare s-ar fi putut să nu ajungem până aici? Voi, întru atâta desfătare şi avuţie pământească aflându-vă, în toată viaţa voastră dorirea nestricăcioaselor bogăţii ale harului neîncetat aţi avut, iar noi, deşi din mila proniei dumnezeieşti săraci şi strâmtoraţi fiind, cuvioasa neiubire de agoniseală defăimând, frumuseţile mincinoase şi stricăcioase ale acestui veac trufaş şi nestatornic pururea râvnind, mai mult decât femeia cea gârbovă de ele ne-am pironit, iar cugetarea către cele cereşti cu totul o am nimicit. Voi, socotind toată slava veacului de acum ca pe un fum, o umbră, şi o nălucire de vis amăgitor, stăpânirea domnească, multa avere, sănătatea, şi însăşi viaţa voastră, pe toate gunoaie le-aţi socotit, ca pe Hristos în veci să-L dobândiţi; iar noi, de buna voie, şi de nimeni siliţi, prin lăcomie materialnică în prăpastia iubirii de plăceri de care ruşine este a şi grăi ne-am prăvălit, şi mai mult decât necredincioşii şi rău credincioşii iubind prostia şi neruşinarea patimilor ne-am păgânizat. Pentru aceasta, în loc să ajungem, după cuvântul Stăpânului, sarea pământului şi lumina lumii, pentru noi se huleşte tot mai mult între neamuri numele cel preasfânt şi de mare cuviinţă al lui Dumnezeu Cel Unul, Singur Adevărat, şi în Treime închinat. Ce răspuns vom da oare înfricoşatului, Dreptului, şi Nemitarnicului Judecător, căci ştim prea bine că de neînlăturat este pentru fiecare dintre noi moartea, judecata, hotărârea, şi dreapta răsplătire, pentru cele care cu gândul, cu cuvântul, şi cu fapta am lucrat, şi pentru ce la chinurile cele veşnice nicicând cugetând, în primejdia de a ajunge în ele mai jos decât cei care pe Dumnezeu nu l-au cunoscut din dobitoceasca înţelegere ne aflăm, după cum Sfântului Macarie cel Mare i s-a descoperit.
Nu ne lăsaţi să ne netrebnicim mai mult şi stăviliţi alunecarea noastră spre robia lumii, a trupului, şi a diavolului, prin Sfintele şi pururea primitele voastre rugăciuni, o, preafericiţilor martiri, rugătorilor fierbinţi către Dumnezeu pentru toată lumea, pentru Ortodoxie, pentru ţara şi neamul vostru, pentru toţi cei ce aleargă către voi cu credinţa tare şi umilinţa nefăţarnică. Mijlociţi pentru noi toate cele bune şi de folos pentru luminarea ochilor minţilor şi inimilor noastre celor întunecate de grija vieţii de acum, râvna aprinsă şi neostoită pentru fapta bună ce v-a însufleţit pe voi, dobândirea întru cunoştiinţa a mărgăritarului celui de mult preţ al binecinstitoarei şi lucrătoarei prin dragoste credinţe, preţuirea lui mai mult decât lumina ochilor şi decât viaţa aceasta vremelnică, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă. Plecaţi spre milă şi îndurare pe milostivul şi iubitorul de oameni Dumnezeu, să ne cheme la El pe toţi, să ne deschidă uşa luminii Sale spre a ne trezi cu un ceas mai devreme, ca să voim să lucrăm în via şi pe ogorul Lui, răscumpărând vremea trecută, pe care rău am cheltuit-o fiind întunecaţi de neştiinţă şi biruiţi de urâte gânduri şi de patimi de necinste. Cereţi pentru noi şi statornicia neclintită şi tăria de diamant ce aţi avut până ce v-aţi dat sufletele voastre, curăţite prin botezul sângelui, mai strălucitoare decât razele soarelui în mâinile Ziditorului tuturor. Ca astfel, învrednicindu-ne şi noi părţii celei de-a dreapta, dimpreună cu voi şi cu toţi Sfinţii care I-au bineplăcut Lui de la începutul veacurilor, să-L slăvim pe Dumnezeul vieţii noastre, pe Tatăl, pe Fiul, şi pe Sfântul Duh, în nespusa fericire a împărăţiei Sale, în vecii vecilor. Amin.

RUGĂCIUNE SFINTILOR MUCENICI ADRIAN SI SOTIA SA NATALIA!

https://lh4.googleusercontent.com/-_...an-natalia.jpg

O, sfinţit Cuplu, sfinţilor mucenici ai lui Hristos, Adrian şi Natalie, fericiţi soţi şi străluciţi purtători de chinuri! Ascultaţi-ne pe noi ce ne rugăm şi mijlociţi pentru noi, ca să ni se dea toate cele de folos trupurilor şi sufletelor, şi rugaţi pe Hristos Dumnezeu, să ne miluiască şi să facă cu noi după îndurările Sale, ca să nu pierim în păcatele noastre. Aşa sfinţilor mucenici, primiţi glasul rugăciunilor noastre şi cu mijlocirile voastre, izbăviţi-ne de foamete, de ciumă, de cutremur, de potop, foc şi grindină, de sabie şi de năvălirea celor de alt neam, de războiul cel dintre noi, de moartea cea năprasnică şi de toate nenorocirile, scârbele şi durerile; ca întotdeauna prin mijocirile voastre fiind întăriţi, să slăvim pe Domnul lisus Hristos, Căruia I se cuvine toata slava, cinstea şi închinăciunea, cu Cel Fără de început al Său Părinte şi Preasfântul Duh, acum şi pururea şi in vecii vecilor. Amin.

https://lh4.googleusercontent.com/-P..._56e7f73_L.jpg

O, sfinţilor mucenici ai lui Hristos, Adrian şi Natalie, fericiţi soţi şi purtători de chinuri străluciţi. Auziti-ne pe noi cei ce ne rugăm cu lacrimi, venind la biserică, rugaţi-L pe Stăpânul cel milostiv, Domnul nostru lisus Hristos, să ne dăruiască nouă tuturora: pace în familie, sănătate trupească şi sufletească, mântuirea sufletului, ca întotdeauna să-l cântăm Lui: Aliluia.

Sfântului Mare Mucenic Fanurie!

https://lh4.googleusercontent.com/-N...ic-Fanurie.jpg



https://lh5.googleusercontent.com/-t...-h500-no/5.jpg

O, Preaminunate Fanurie, cu lacrimi fierbinti alergand la a ta ocrotire, ne rugam tie: izbaveste-ne cu rugaciunile tale cele bineplacute lui Dumnezeu, de toata nevoia si necazul; indeparteaza de la noi toata durerea si suferinta si ne invredniceste ca si in viata de veci sa fim partasi ai imparatiei vesnice si impreuna cu tine cantare sa aducem lui Dumnezeu: Aliluia!

https://lh6.googleusercontent.com/-b...-h500-no/1.jpg

Rugăciunea de unire a părintelui Sofronie
 

Părintele le-a propus monahilor si monahiilor din manastirea sa sa citeasca zilnic aceasta rugaciune:

“Doamne Iisuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Cela ce ridici păcatul lumii, Carele suindu-Te pre muntele Golgothei, răscumpărat-ai pre noi din blestemul legii, şi ai preînnoit chipul Tău cel căzut, pre Cruce preacinstite mâinile Tale întinzând, ca pre fiii lui Dumnezeu cei risipiţi întru una să aduni, şi trimiţând pre Preasfântul Duh, la unime pre toţi ai chemat; Tu dar, fiind a Tatălui strălucire, înainte de a ieşi la această mare lucrare de sfinţenie, lumii răscumpărătoare, rugatu-Te-ai Părintelui Tău ca toţi una să fim, precum Tu eşti cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt: Însuţi dăruieşte nouă har şi înţelepciune, spre a împlini această poruncă în fiece zi, şi ne întăreşte în nevoinţa acelei iubiri carea ai poruncit nouă zicând: “Să vă iubiţi unul pre altul, precum Eu am iubit pre voi”.

Prin Duhul Tău Cel Sfânt dăruieşte nouă puterea de a ne smeri unul altuia, amintindu-ne că cel ce mai mult iubeşte, acela mai mult se şi smereşte; învaţă-ne unul pentru altul a ne ruga, poverile unul altuia cu răbdare a purta, şi împreunează pre noi întru cea a dragostei nedespărţitei legături, întru ó turmă de oi ascultătoare, pentru numele Tău cel Sfânt, împrejurul Părintelui şi Povăţuitorului nostru iubit, dând nouă şi a vedea în fieştecare frate şi soră – chipul slavei Tale celei negrăite; şi a nu uita că fratele nostru este viaţa noastră.

Aşa, Doamne, Cela ce pentru bunăvoirea Ta ne-ai adunat întruolaltă dela marginile lumii, fă-ne a fi cu adevărat întru ó frăţie, vieţuind întru ó inimă, întru ó voie, întru ó dragoste, ca ún om, dupre cel mai nainte de veci sfatul Tău pentru Adam, cel întâiu născut.

Întăreşte, apără şi acoperă sălaşul acesta cel sfânt, pre carele a sădit dreapta ta, şi umbrează pre el subt acoperământul Preacuratei Maicii Tale, şi al Cuviosului Părintelui nostru Siluan, ocrotitorul nostru, pre fieştecarele binecuvântând şi ocrotind, cari aci vieţuiesc, păzindu-ne adică de gânduri de stricăciune făcătoare, de cuvinte sau de porniri protivnice ale inimii carile prăpăstuiesc sfântă lucrarea slujirii noastre; spre a se zidi sălaşul acesta pre piatra Evangheliceştilor Tale porunci, întru loc de tămăduire, loc de sfinţire şi de mântuire, nouă înşine, precum şi tuturor celor ce aleargă către dânsul, cei osteniţi şi împovăraţi fraţii şi surorile noastre, şi ca să aflăm toţi odihnă întru Tine, Cel blând şi smerit Împăratul nostru, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”.

(Arhimandritul Sofronie, Cuvântări Duhovnicești Vol.1, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2004, pp. 381-382)

https://lh5.googleusercontent.com/-2...otezatorul.jpg



Rugăciune către Sfântul Ioan Botezătorul


Sfinte Proorocule Ioane, cel ce în adâncul Iordanului ai botezat pe Adâncul milostivirii şi văzând repejunile râului, valuri de înfricoşare au început să se înalţe în inima ta, alungă viforul patimilor din sufletul meu şi dăruieşte inimii mele corabia și adierea rugăciunii, ca să plutesc deasupra ispitelor acestei vieţi, iar mintea mea cea înnourată de gânduri rele o trage cu legătura cugetării smerite spre seninul vederii Soarelui Hristos.

Pustia o ai înviorat cu cântări de laude şi cu paşii minţii ai călătorit în grădina Raiului, prin ascultarea ta de Dumnezeu ridicându-te deasupra lui Adam, cel ce a căzut din frumuseţea cerească prin sfatul cel viclean al şarpelui. Pe mine, cel ce alerg pe cărările neascultării de poruncile dumnezeieşti mă învaţă calea smereniei prin pilda vieţuirii tale în afara deşertăciunilor lumii.

Capul ţi-ai plecat sub sabie, ca să vesteşti celor din iad pe Cel Ce este din veci Capul Bisericii şi Răscumpărătorul tuturor din stricăciune cu preascumpul Său Sânge. Pe mine, cel ce m-am făcut cap a toată răutatea, mă îndreptează pe căile pocăinţei. Trimite norii rugăciunii tale înaintea Soarelui dreptăţii, ca sufletul meu cel istovit de arşiţa ispitelor să-l răcorească ca Un Bun cu ploaia milostivirii Sale.

Pe îngeri ai minunat cu vieţuirea ta nematerialnică şi cetele demonilor le-ai doborât cu săgeţile cugetării tale smerite. Mintea mea cea pururea rănită de gândurile cele rele o tămăduieşte vărsând peste ea roua rugăciunii tale. Inima mea cea întunecată de patimi o luminează cu raza credinţei şi o împodobeşte cu florile laudelor tale, ca să aducă Stăpânului Care l-a sădit pe Adam din nou în grădina Raiului mireasma rugăciunii curate.

Astupatu-s-au urechile inimii mele, ca să nu mai aud chemarea dumnezeiască şi în adâncul noroiului patimilor m-am coborât. Eu, cel cinstit cu darul libertăţii de Cel Ce m-a zidit spre asemănarea Sa, m-am făcut rob patimilor, cărora dobitoceşte am slujit, neavând în inima mea gândul fricii de Dumnezeu. Răbdarea mi se pare un mărgăritar aproape de negăsit pentru mine şi cu frunzele cuvintelor mincinoase am acoperit păcatele mele. Dar, tu, Sfinte Ioane, cel ce ai arătat lumii pe Pomul vieţii Care S-a dat spre Hrană lumii şi a vindecat pe Adam cel ce s-a otrăvit gustând din pom, arată şi pustia inimii mele roditoare de pomii gândurilor înţelepciunii.
Ca o privighetoare a rugăciunii ai îndulcit auzul pustiei cu neîncetata slăvire a frumuseţii Celui Nevăzut şi pe scara smereniei te-ai înălţat la Cel Neajuns de minte. Pe mine, cel ce pururea mă cufund în marea deşertăciunilor lumeşti şi mă lenevesc a mă ruga, întinde-mi mână de ajutor şi cu ploaia gândurilor umilinţei curăţeşte inima mea, zugrăvind apoi întru ea tainele cele dumnezeieşti ascunse în vistieria minţilor îngereşti.
Cu securea pocăinţei taie din ţarina inimii mele pomi cei înalţi ai patimilor şi sădeşte în locul lor virtuţile cele dumnezeieşti. Focul ispitelor îl stinge cu puterea rugăciunii tale şi la judecată nu întârzia a mijloci iertare celor ce te cinstesc cu dreaptă credinţă.
Fiind prieten al Mirelui Celui Tainic al inimilor, cu şoapte prieteneşti pleacă spre milă pe Izvorul milostivirii, ca să treacă cu vederea păcatele noastre şi să rânduiască şi nevrednicia noastră în cămările cele cereşti, străbătute pururea de paşii îngereşti şi de tămâia rugăciunii neîncetate. Întăreşte pe noi, ca fără de cârtire să purtăm povara necazurilor vieţii şi glasul pocăinţei fă să răsune şi în inimile noastre ofilite de păcat, ca tăind toţi spinii patimilor să începem a vieţui dumnezeieşte. Cu legătura cea tare a rugăciunii tale întăreşte lumea şi sub acoperământul rugăciunii tale roagă-L pe Mântuitorul nostru să ne rânduiască vreme de pocăinţă, ca intrând întru cămara milostivirii Sale să-i aducem împreună cu cetele tuturor Sfinţilor slavă şi mulţumire, iar către tine să strigăm aşa:
Bucură-te, rai înfrumuseţat al darurilor Mântuitorului, pecetea nestricată a pocăinţei, de întărire lumii, izvorul gândurilor umilinţei, făclia pustiei inimilor noastre. Întru lumina rugăciunii tale, învredniceşte-ne a aduce slavă Treimii Celei mai presus de minte, Tatălui Celui iubitor de oameni, Fiului Său, Ce ne-a mântuit pe noi din păcat şi Duhului Celui călăuzitor la limanul pocăinţei, adică Minţii Celei mai înainte de minte, Care izvorăşte gândurile înţelepciunii cu care luminează minţile îngereşti şi întunericul minţii noastre. Amin.

O, Mergatorule inainte al Domnului si Botezatorule al lui Hristos, mari si multe sunt vredniciile date tie de la Dumnezeu, fiindca tu de proorocii cei vechi ai fost proorocit. Tu, dupa fagaduinta si proorocie ingereasca, te-ai si nascut. Numele tau prin cuvantul Arhanghelului Gavriil mai inainte s-a vestit; a ta numire cu minunea dezlegarii limbii tatalui tau s-a pecetluit. Tu, din copilarie, in pustie ai vietuit si, ca o pasare a cerului, desavarsit neagoniseala ai iubit, cu agurida si cu miere salbatica te-ai hranit. Tu ai fost crinul cel cuvantator al vailor si al pustiilor, care in loc de podoaba hainelor, cu darul cel de sus imbracand trupul tau, cu peri de camila l-ai acoperit. Tu ai fost glasul care a strigat in pustie si calea Domnului o ai pregatit. Tu, cu duhul si cu puterea lui Ilie, in lume te-ai aratat si nelegiuirea lui Irod si a tuturor celor asemenea lui ai mustrat. Tu esti martorul cel preavestit al Preasfintei si de viata facatoarei Treimi. Tu pe Mantuitorul catre multimea popoarelor L-ai marturisit si cu degetul tau L-ai aratat pe Mielul lui Dumnezeu, Care ridica pacatele lumii. Tu, de catre insusi Domnul, mai mult decat prooroc ai fost marturisit si dupa Nascatoarea de Dumnezeu, pe tine te credem a fi cel mai mare om nascut din femeie.
Deci, pentru toate aceste vrednicii si daruri, multimea popoarelor crestine te socoteste pe tine ca pe un mare prieten al lui Dumnezeu, care ai mare indrazneala catre El. De aceea si eu, smeritul si mult pacatosul, cu multa evlavie, cu durere de inima si cu lacrimi, te rog pe tine, dumnezeiescule Ioane Proorocule, sa-mi fii mie, pacatosului celui nemernic si cu totul neputincios, mare aparator si grabnic izbavitor de toate ispitele si incercarile acestea ale vietii de acum. Roaga pe Preamilostivul Dumnezeu ca, cu a Sa nebiruita putere, sa ma pazeasca in toata vremea de primejdiile vazutilor si nevazutilor vrajmasi, sa ma sprijineasca cu a Sa mila la vreme de ispita si sa ma intareasca cu darul Sau, pentru rugaciunile Preasfintei si Preacuratei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria, ca sa pot rabda pana la sfarsit toate necazurile, ispitele, durerile si suferintele, ca si intristarile veacului acestuia de acum. Si asa, prin mijlocirea sfintelor si preaputernicelor tale rugaciuni, sa dobandesc mila lui Dumnezeu si a Mantuitorului nostru Iisus Hristos in ceasul cel de pe urma al sfarsitului meu. Amin!