Dragă Carolina, te înţeleg perfect , pentru că eu însumi am fost tulburat de X sau Y, prin multa vorbăraie a lor. Am aplicat şi metoda de a bătea uşor cu verigheta pe o măsuţă de lângă mine sau pur şi simplu am spus ; "ssst". Şiu şi cunosc ce stare îti dă astfel de perturbări. Cele mai liniştite Slujbe sunt Vecernia şi Sf. Maslu. Liniştite în sensul că este multă linişte şi mult mai multă ordine .

Pai, vezi Cristi, ca se aplica si la tine?:10:
Cel putin odata, fiecare dintre noi a fost disturbat in biserica de ceva.
Eu m fost sincera sa spun ce m-a deranjat. Iar, la urma, am aparut ca fiind eu cea vinovata.........:11:
Se aplica la fiecare, parerea mea, umila!
Ma iertati, daca v-am gresit!

Pe mine ma deranjaza cel mai mult privirile "revoltate" a celor care se intorc sa vada care-i copilul (de obicei) care deranjaza slujba, sau mai ales pe preacucernicul parinte in timpul predicii (moment pentru care copiii au o deosebita "slabiciune" in biserica noastra)!
Daca privirile ar putea ucide Liturghia s-ar transforma pe loc in slujba de ingropaciune! NU le iau apararea copiilor si nici a parintilor care nu reusesc sa-i mai tina linistiti dupa 2 ore de slujba, dar poate ar trebuii sa fim mai ingaduitori cu ceilalti si ult mai severi cu noi insine!

Apropo, de copii care plang, sau care fac putina galagie la slujba, parintele de aici zicea: lasati-i in pace, ei fug putin prin biserica, sint curiosi, apoi se linistesc.
Nu le dati atentie.

Din pacate am constatat ca acei copii fug tot mai mult prin biserica, nu se potolesc.
Iar tu, Nina, daca pantofíi tai sunt curati, fara noroi, nici nu te sichisi de privirile indiscrete. Fiecare cu saracia lui, tu cea din portofel, ceilalti cu cea duhovniceasca.

Of, azi de Florii a fost un concert continuu de scâncete de bebe , în Biserica noastra. Chiar mă gândeam la Nina şi până la urmă îi dau dreptate. Poate şi noi cu timpul devenim mai sensibili. Poate. . .

Da, Domnul nostru Iisus Hristos a zis cu o ocazie asemanatoare, cind copii disturbau: "Lasati copiii, sa vina la Mine!"

Hai sa zicem si noi in sufletele noastre.

PS.
Pt Anca:
Pantofii mei sint intotdeauna curati, insa nu intotdeauna noi!
Eu sint fericita si asa, si multumesc Domnului pentru toate!:36:

mie nu-mi place cand preotesele se baga in treburile consiliului parohial, sau mai pe romaneste... acolo unde nu le fierbe oala.

Total de acord. Este trist ca in momentul in care se aud soapte, ori un telefon uitat deschis, ori un copil, mai multe capete se indreapta spre acel loc. Aceasta arata cat de prinsi suntem de ceea ce se aude din Sfantul Altar. De asemenea se vede prin aceasta si lipsa noastra de dragoste.

Orice s'ar intampla, sa nu intoarcem capul !! Aici se vede masura noastra.

Era o intamplare in Pateric. Un om cu mare ravna isi cauta manastire. Ca metoda de gasire a manastirii celei mai bune, omul a inventat o incercare. A luat un toiag si a legat de el conserve si clopotei si altele asemenea. Cum intra intr'o manastire, astepta vremea slujbei, mergea sub policandru si tolea podeaua cu acel toiag zgomotos. Peste tot, mai toate privirile se indreptau spre el. Dar randuieste Domnul, in cele din urma, o manastire in care nimeni nu i'a acordat nici o atentie, nici macar o privire nu s'a intors spre el. Atunci, el a aruncat toiagul si a ramas acolo.

Problema se pune... oare s'ar mai gasi astazi un astfel de loc? Speram ca da.

:67::41::53:

La cati ortodocsi sunt in tara bisericile nu sunt multe daca lumea ar merge la biserica.
Si apoi unde e credinta e si prosperitate ,se fac si aziluri ,camine pentru copii.
'Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si toate se vor adauga voua.'

Biserica frumoasa, tacuta, curata ..este Muzeu.
Biserica Vie are Oameni in ea..galagia, ispitele, neplacerile, neajunsurile sunt inevitabile...:65:

E, si tu acum, nu chiar toate privirile sunt de natura legionara vor sa-l vada pe copil facut bucati ci mai sunt si curiosi care pur si simplu zimbesc

Andrei nu stiu cum este la altii dar la noi nu ca "legionare" l-asi categorisii ci ca sadice/criminale..... Nu-mi permit sa fac fotografii in timpul slujbei dar presupun ca daca le-asi face si arata celor care se intorc s-ar speria ei insasi!

Da , dar stii ce poti sa faci?

Cind vezi ca intorc capul si privesc cu ura si dispret, tu zimbeste-le inapoi duios,... serios!. Acest gest in simplitatea lui, face minuni, inmoaie multe inimi incremenite in timp din diverse motive....saracii!

Nu pot spune ce nu-mi place, dar pot spune ca mi-as dori mai multa simplitate in aspectele exterioare si mai multa profunzime in cele interioare. Nu mi-as dori ca in timp sa se acorde mai multa importanta formei decat fondului. Mi-as dori sa observ in glas o imensa bucurie a tuturor celor care canta:
,,Hristos a inviat din morti
Cu moartea pe moarte calcand
Si celor din morminte
Viata daruindu-le!''

De acord cu tine! cand am cantat Troparul, oamenii cantau asa de stins! as fi vrut sa pot canta tare, tare de tot, de multa bucurie pe care o simteam, in sufletul meu pitic, dar nu am voce si daca ma apuc sa cant ingrozesc lumea..

Din pacate si eu simt asta. Cantaretii nu mai simt cele ce canta. Uneori, chiar si preotii rostesc fara "putere".

Nu-mi place cand vine o femeie si inceapa sa tot susoteasca de nu te mai poti concentra la slujba. Ce sa mai zic de cei care se intalnesc in biserica si isi incep povestile despre ce-o facut fiecare.

Bucurati-va cind auziti copii plingind in biserica asta inseamna ca biserica are viitori credinciosi, si apoi a spus Hristos "lasati copii sa vina la mine"eu apreciez parintii care aduc copii la biserica fac atita efort eu vad aici la noi vin un pic mai tirziu dar vin si asta e lucru bun,copii nostri vin cu drag parintele dupa slujba tine cu ei discutii de religie si apoi servesc o gustare si sint foarte fericiti ei impreuna. Acum sint in vacanta unii au plecat in Rom.si am sa le simt lipsa.

Cu copiii am si eu probleme si chiar preotul. Sunt totusi f.galagiosi si parintii nu-i pot tine in frau. Si vorbesc asa tare. Nu stiu de ce? Au probleme cu auzul, sau de la gradinita (asa imi explica cineva, ca la gardinita trebuie sa tipe ca sa se faca auziti si asa se obisnuiesc). Ei nu pot vorbi incet, sau sa sopteasca. Este greu sa-i tii atata vreme cuminti, mai ales daca sunt f.mici.
Dar deranjeaza slujba. Preotul nostru are multa rabdare, dar le mai spune cand nu se mai poate: "va rog potoliti-va copii!" Unii crestini s-au mai infuriat chiar.
Este vin parintilor zic eu, sunt prea slabi, dar si poate ar trebui sa nu stea cu ei toata slujba, sa mai iasa afara sa le dea ce au nevoie, etc.
Cu cantatul este o problema.
Cantaretii "lucreaza" la strana aproape 3 ore la Sf.Liturghie, fara apa, in picioare. Oare credeti ca nu obosesc si ei si vocea lor? La nici un concert/spectacol nu se canta aceeasi oameni 3 ore fara intrerupere.
Si mai este si monotonia. Oricat ar fi de frumoase cantarile, dar mereu si mereu aceleasi te plictisesti. Exista unele care se canta numai la anumite sarbatori sau slujbe. Imi place "Ingerul a strigat", este superb si nu te plictisesti/saturi, pentru ca numai cateva duminici se canta.
Si in cele mai multe cazuri cantaretii nu au scoala speciala si nici nu inteleg bine ce canta de fapt.
Pe urma preotul nostru indeamna lumea sa cante si nu vor. Nici Hristos a Inviat, nici colinde.
In bisericile din tara canta batranele mai bine ca strana de multe ori si mai cu suflet.

In rest am mai spus undeva - mi-ar palce mai putine ectenii si mai multa rugaciune propriu-zisa, specific nevoilor vremii (serviciu, copii, boala etc.).
Imi plac vecernia de vineri in acest sens: se citesc si acatiste de sfinti.
Am observat ca la Liturghie nu exista rugaciuni sau cantari pentru sfantul (mai mare) serbat in ziua respectiva.

Mie imi place mult si sa ma rog in biserica goala, fara slujba. Este asa o atmosfera placuta si liniste si pace.
Imi place vecernia mult cu acatiste si Litie. Mai simplu, mai in liniste. Ma linisteste.
Liturghia este grea ca slujba, plina. Ma intorc asa obosita.
Nu-mi place Slujba Invierii noaptea. Mai ales in diaspora unde nu mai ai cu ce te intoarce de la biserica.

Curiozitate
 

Scuzati curiozitatea... Cu ce ar trebui sa va intoarceti acasa dupa slujba Invierii daca nu cu sufletul innoit de lumina Invierii si cu luminanarea aprinsa?

Spuneam de slujba de Liturghie in general ca este obositoare.
Pentru ca este un efort pana la urma fizic si trupesc sa te rogi, sa canti, sa te concentrezi sa intelegi predica si s-o patrunzi.
Pentru noi oamenii sunt lucruri grele, indepartate, ale lui Dumnezeu, cu limbajul si filozofiile Lui.
Nu te duci ca la spectacol.

Sophia, cel mai important lucru e sa te impartasesti cu Trupul si Sangele Domnului. Si dupa cum stim, impartasirea se face in cadrul Sfintei Liturghii. E trist ca Sfanta Liturghie isi pierde rolul esential in favoarea paracliselor, acatistelor sau altor randuieli necesare, dar secundare.

Nu uita, e minunat sa pleci ostenit, dar cu persoana iubita in inima.

Am vazut ca ati discutat de copii. Si pe mine ma deranjeaza de multe ori,insa nu am vrut sa judec pt ca nu stiu daca parintii atunci trebuie sa iasa cu ei afara,sau sa-i tina in continuare. Daca ii scot din biserica,nu e bine pt ei,iar daca raman... ii deranjeaza pe restul crdinciosilor,pe preoti... deci chiar nu stiu ce concluzie sa trag si m-am ferit de a judeca.
De mentionat ca aici ma refer la copiii mici,care au sub 3 ani sau chiar cateva luni. Deci nu poate fi vorba de educatie,pur si simplu plang din diferite motive. Deci cum e cel mai potrivit sa procedeze mamele? Sa-i tina in continuare in biserica sau sa-i scoata? Uneori urla chiar foarte tare si par a nu se opri.

Totusi,cel mai mult ma deranjeaza cand aud telefoane sunand! Mai ales ca nici nu le opresc imediat,ci ies cu ele afara ca sa raspunda. Si va dati seama,cei care sunt mai in fata in biserica pana ajung cu telefonu afara (mai ales daca e lume multa),perturba in mod categoric slujba. Chiar e asa greu sa respinga apelul daca tot au uitat sa dea telefoanele pe silentios? Banuiesc ca nu fac asta din zgarcenie,ca apoi trebuie sa sune ei... deci e strigator la cer! Ca sa nu mai zic ca se intample sa sune telefoanele de nu stiu cate ori. Adica in momentul in care i-a sunat unuia si ceilalti simt deranjul,nu se simt oare si ei sa si le inchida sau sa le treaca pe silentios? E chiar asa greu? Sa ma ierte Dumnezeu,nu vreau sa judec,dar aceste lucruri chiar ma frapeaza! Parintele Staret le-a atras atentia de atatea ori (bineinteles,nu in timpul slujbei,ci inainte sau dupa predica),insa vad ca a vorbit degeaba,lumea nu pare sa ia aceste lucruri in seama.

Un alt lucru care ma deranjeaza sunt acele femei care stau in partea dreapta a bisericii. Din nou,nu judec,insa chiar nu vad ca in acea parte sunt numai barbati? Adica totusi,sa fi o singura femeie intre zeci de barbati,chiar nu te pune pe ganduri? Mai ales ca vad foarte clar ca in parte stanga sunt toate femeile? Aici ma frapeaza ca trebuie de fiecare data sa le atraga vreun calugar atentia ca sa se mute la locul lor...

E trist dar nu avem ce face. Dupa ce ca oamenii abia mai vin la biserica,sa-i dam afara si pe acestia? Trebuie sa ignoram orice deranj,nu suntem noi vrednici de a judeca pe nimeni. De asta mi-e cel mai teama,de judecata! Imi tot spun mereu in minte ca NU sunt eu in masura de a face acest lucru!

Ma scuzati, dar acu'...chiar asa am ajuns ? Sa comentam ceea ce nu ne place intr-o BISERICA?? Chiar asa critici suntem? Biserica e o bucatica de Rai, nu ai ce sa comentezi cand intri in ea...

Fiecare Biserica cu randuielile ei....Observ ca pe cei mai multi de aici ii deranjeaza comportamentul celor care participa la Sfintele Slujbe, pai, pe cine deranjeaza ca tanti X vorbeste cu tanti Y despre vreme sa se mute in alt loc, daca da si acolo de alte 2 persoane care vorbesc sa le bata cu politete pe umar si sa le spuna: "ma scuzati, Dumnezeu tocmai ne vorbeste, nu va intereseaza ce are de spus?!". Doar nu va asteptati ca oamenii dintr-o Biserica sa fie la fel de ascultatori ca si Ingerii care participa la Sfanta Liturghie..eeeee!
Sunt lucruri care deranjeaza, clar, dar daca se poate, eliminati-le, daca nu, NU LE BAGATI IN SEAMA. Sa nu-mi spuna cineva ca nu se poate asa ceva ca nu-l cred.

Nu doresc sa jignesc, dar cand vad ca atata nemultumire (aia nu-mi place, ailalta iar nu-mi place, de asta ce sa mai zic? nu-mi place deloc) nu ma pot abtine sa fac cate-o observatie.

Roxana dragă mare dreptate ai ! Nemulţumire pe linie, în toate, nu numai în Biserică. Suntem nemulţumiţi de administratori , indiferent că-i de bloc sau de site, suntem nemulţumiţi de şefi, de salariu, suntem nemulţumiţi de Preşedinte, de Patriarh, de Biserică , de toţi şi de toate. Suntem nişte răzvrătiţi şi nemulţumiţi continuu. Mulţi sunt sigur , dar nu o spun deschis, sunt nemulţumiţi de însăşi Dumnezeu, de Viaţă în general. Aşa că nemulţumirile din bisericuţele noastre , sunt simple comentarii , o cleveteală obişnuită de zi cu zi.

Aici spunem doar nemultumirile,nicidecum nu-i judecam pe cei care ne deranjeaza. E o diferenta! Si Dumnezeu ne-a dat niste reguli,trebuie sa le respectam. Daca ma nemultumeste presedintele,salariul sau ceva de genu mai e cum mai e,dar cand vad bataie de joc din biserici... cum sa nu fiu afectat?? Acum sunt vinovati si preotii care atrag atentia,nu? Ce deh,doar stiu si ei ca oamenii nu sunt ingeri....
Eu zic ca ar trebui sa fim putin mai exigenti si mai grijulii cand e vorba de Dumnezeu si de Biserica Lui! Repet: NU judecam pe nimeni! Mai cititi o data postul meu anterior daca mai e nevoie.

Revin
 

Doamna Sofia, din mesajul dumneavoastra reiese o nemultumire in ceea ce priveste Slujba Invierii (noaptea)... Va intrebasem, din curiozitate, cu ce anume ar trebui sa se intoarca crestinul de la Biserica daca nu cu sufletul plin de iubirea tainei Invierii Mantuitorului si cu lumanarea aprinsa...

Nu-mi place ca-mi zboara uneori gandul de la Sfanta Liturghie... Sunt uneori doar cu trupul in biserica, dar cu gandul ... depaaarte! Imi revin, dar, asta e... trebuie sa mai recunosc si astfel de lucruri. Uneori ma asez prea in fata... Alteori atrag atentia asupra mea, cautand sa am o singularitate trufasa chiar daca scopurile sunt duhovnicesti. Asa ca nu-mi place nici macar de mine intotdeauna.

Si ca mine, mai sunt si altii care au ispitele si luptele lor. Fie preotul, fie vreun crestin caruia necuratul ii incurca itele. Rugaciunea este cea care ne uneste. Dumnezeu sa ne ajute sa facem cu totii voia Sa in Biserica sau oriunde ne-am afla.

Din pacate, in general, asa e.
Avem doua optiuni: ori acceptam ceea ce ne deranjeaza, dar sa TACEM, ori incercam sa schimbam ceva spre binele nostru si, daca-i pozibil, si a celor din jur.

Nici nu vorbeam de a judeca pe cineva, cu toate ca, atunci cand spui:"uita-te dom'le la fata 'ceea care se joaca cu telefonul in Biserica, nu ar trebui sa faca asta", cum numesti asta?
Asa e, ni s-au dat reguli pe care trebuie sa le respectam; unii nu o fac pentru ca nu le cunosc, nu-i intereseaza, nu vor sa le respecte si cand dam de astfel de oameni ori le atragem atentia, incercam sa-i indreptam, ori ii ignoram; sens sa ne tot plangem din cauza lor nu are ! Uneori ajungem sa si exageram tocmai din cauza faptului ca (cel putin asta am observat eu, indiferent unde ma aflu: la servici, la rand la o casierie etc.) nemultumirea sta asupra noastra ca o ceata.

E bine ca observi astfel de lucruri, inseamna ca-ti pasa, daca le si poti indrepta, e perfect.
Consider ca in niciun caz nu sunt de vina preotii care atrag atentia, observatia lor, cel putin, are efect. Am vazut si eu preoti care au atras atentia credinciosilor fiindca au tulburat randuielile Liturghiei prin anumite...actiuni ca sa le spun asa...au facut-o cu atata politete, bun simt si smerenie ca nu puteai sa nu le respecti cerinta.

LapetiteMoc - ma refeream la mijloacele de transport.
Fiind noi mai mult de comunitati in biserica, din care 3 serbeaza Pastele in aceeasi zi, sunt puse slujbele una dupa alta. O singura data am prins-o dupa amiaza si a fost minunat, vreme superba, liniste, transport fara probleme.
Noaptea e ca...noaptea. Toata lumea se mira...slujba la biserica noaptea?

Mie imi place slujba de inviere noaptea. Mi se pare chiar cu totul deosebit, si parca este altfel decat in celelalte duminici. Si apoi stim ca Mantuitorul chiar a inviat in timpul noptii, oricum pana ce au venit mironositele foarte de dimineata, deci cand aud clopotele si toaca, si acel "veniti de luati lumina" la miezul noptii parca ma apropii mai mult de retrairea Invierii. Oboseala ca oboseala, trece, si pana la urma cine poate sa spuna ca nu a pierdut cate o noapte aiurea fie pe la petreceri, fie invatand, dar bucuria Invierii este ceva deosebit.

Sophia, chiar nu este pe acolo pe la voi un suflet de crestin care sa se ofere sa ia si sa aduca cu masina pe cineva care nu are cum sa ajunga la biserica in noaptea de Inviere? Cand eram in Statele Unite nu se putea sa fie cineva care sa vrea sa ajunga la biserica de Inviere si sa nu se gaseasca cineva cu masina care sa il ia...conditia era sa intrebe din timp si sa se intereseze sa vada cine are loc in masina.

Domnul Iisus merita orice sacrificiu...
 

Poporul in care m-am nascut si m-a invatat dreapta credinta nu s-a mirat niciodata ca slujba Invierii este noaptea...

In Bucovina oamenii merga la Sfanta Biserica in costume nationale populare, cu cosurile incarcate de bucate pentru a le sfinti. Stau la slujba INVIERII de seara de la ora 23 pana a doua zi pe la sapte. Nimeni nu s-a plans vreodata. Dimpotriva, ce bucurie, lumina, pace, tihna sufleteasca e pe chipurile lor!

Iarta-ma dar ma intreb cum te-ai simti tu daca altcineva ti-ar asculta spovedania.Lucru obisnuit la biserica din cartierul meu, ca o parte din babe sa vina foarte aproape de preotul care spovedeste.Parintele le atrage atentia de foarte multe ori dar degeaba.Una s-a asezat foarte aproape in spatele meu in genunchi la una dintre icoane ...chipurile rugandu-se.Si a stat acolo cat timp m-am spovedit.Si aveam multe de spus pentru ca trecuse mult timp de la ultima spovedanie.Vin multi copii dar sunt cuminti si respectuosi.In schimb o parte dintre babe........mai bine ar sta acasa.

In niciun caz bine si stiu cum e, am patit-o si eu si erau numai tineri, da-ti seama ce fac ei cu informatiile pe care la aud; le-am atras atentia (si nu doar eu), s-au indepartat de locul in care se spovedea si la randul lor au marturisit ca au ascultat spovada altcuiva (evident, si preotul le-a atras atentia mustrator cand i-a vazut).

I-ai atras atentia dupa aceea ?

Poate ca nu in toate Bisericile, dar cred ca in multe lipseste agapa crestina dupa liturghie atunci cand putem sa adancim comuniunea din timpul Liturghiei. Cunosc putine Biserici unde exista agapa si sincer dupa slujba parca toti formeaza o familie mare.

Trandafir Alb,

Nu i-am atras atentia.M-am gandit ca daca nu asculta de preot sigur nu ma vor asculta pe mine.

George la ce fel de agapa te referi?