vsovi |
08.10.2009 08:47:02 |
deci cum scapam de flagelul care ia amploare in inimile noastre:
-profesorul distrat mallahist caruia-i fug ochishorii pe la coltzuri dupa copilashe mallahiste shi copilashi ca sa nascoceasca joculetze tot mai interesante, curioase shi pline de suspanas... sa se joace ei mici mallahishti cu micutze mallahiste... sa se distreze, sa rada, sa zambeasca, sa se atinga shi sa se mire unii de altzii atingandu-shi rushinile interioare, ascunse... sa shi le arate unii altora...
-nu de sida sau de moarte sa salvezi trupul e problema ci cum sa te curetzi shi sa te pastrezi curat shi smerit, curatzit de scursurile oqlhului... de oql dracului care pismuieshte orice iubire de Dumnezeu, orice lucru sfant shi il atrage in mocirla minciunilor, ispitindu-te ca sa ispiteshti pe Dumnezeu shi sa amageshti pe aproape...
-defapt e vorba despre interesul ascuns shi neclar pentru amagirea aproapelui... un fel de interes al unei stari de pofta de placeri mallahistericalice... o laudaroshenie, o flatoatzie amagitoare... ceva pentru care alergi ca vrajit ca sa obtzii... satisfactzii, incantari, entuziasme, veselie shi joaca... intr-o clipa itzi vine ideea cea rea shi vrei... fiindca eshti batran vrei doar sa privehti... sa-tzi sara in oq dragalashenia... sa pofteshti... zicandu-tzi defapt ca e frumos shi iubeshti... dar vai e defapt aceiashi pofta profesoral mallahisterica, hulpava, lacoma, nesatzioasa... e pofta cea rea... e pofta nebuna de a mintzi pentru slava de la oameni shi satisfactzii dulci in ascuns... patimashia cea fanatica, fatzarnicia dragostei...
e tragic fiindca pune incet stapanire pe inima, sufletul se invoieshte tot mai des shi practica intamplator aceasta binedispunere, aceasta nadejde in fericirile shi bucuriile flirtului ascuns, in curiozitatea asta bolnava, asha ca pe o responsabilitate, ca pe un viitor luminos, jucaush, ca pe ceva important, parintesc, profesoral... dar e vorba defapt de calcarea intimitatzii, e vorba de trufia care are impresia ca ceilaltzi au nevoie de scursurile sale ispistetzite in mod accelerant... de situatzia lui sociala, de demonstrarea capacitatzilor asha in mod smerit prin viclenie, defapt este smerenia trufashe care face ravagii, sacrificiul suprem pentru pacatuiri, jertfa pacatelor, ma jertfesc sa beau sau sa-mi aprind o tzigara, ma jertfesc sa fiu la fel ca shi gLumea, ma jertfesc sa fiu pacatos, lacom, afacerist, excroc, rau, sadic, rautacios, barfitor, onanist, mallahiena nocturna, razvratit, nemultzumit, razboinic razbunator pentru ca sunt un trufash smerit, trufash prin interior shi smerit perin exterior, adica defapt nu mai iubesc ci traiesc in starea de mare nascocitor shi teologhisitor ce se imbuiba intamplator cu mallahishti shi mallahiste... cu copii shi fetitze... cu ranjete care imi starnesc inchipuirile shi imi satisfac poftele... shi vreau mereu.... vreau... vreu... fructul oprit, pacatul.
"cine voieshte sa se lepede de sine sa-shi ia crucea shi sa vina dupa Mine" " caci Fiul Omului nu are, n-are unde sa-shi plece Capul" adica unde sa se inchine... Tatalui, asha ca se inchina Tatalui in Duh shi Adevar... in Biserica din sfintzi dinlauntru a inimii, in Casa Tacerii... ascultand pana la moarte, pana la sfarshit, intotdeauna... "voia Ta shi nu a Mea", "nu dupa cum voiesc Eu"...
Deci cum facem ca sa tzinem curata shi camashutza shi nu numai hainutza? shi cum facem ca in camashutza sa pastram shi porumbelul sau pescarushul iubirii sfinte? ce mici jertfe ne sunt cerute de catre Tatal prin Fiul shi Duhul Sfant? ce inseamna Mantuirea?
"...prin rabdare vetzi cashtiga sufletele voastre..." deci pare ca ar zice ca trebuie sa rabdam de sus toata nerabdarea ce vine pentru cunoashterea poftelor mallahienistice ale profesorului betzshtiutor shi perfid cu oq aleator shi probabilistic.
Sau cum scapam de interesul barbartului babilonanian? pe care il purtam undeva in inimile noastre abea ashteptand sa-shi arate mushchii... exact ca musca cu coltz de argint pitita prin camara... musca tzetze... musca aia care tzese matase aleasa pentru omida shi palamida... sclavul ala fidel ce shi-a inchinat shi sufletul pacatelor, shefului pacatelor, adica conshtiintza aia devenita dracon.
|