Se amana pana la vot, pe urma va fi respinsa.
Pana atunci, nu-si permit sa o respinga.

Asa va scapa si Iohanis si nu va trebui sa puna semnatura pe ea.

"si" ala poate fi un 10% irelevant sau poate fi 90% in cazul in care afirmi sus si tare ca nu se poate trata din cauza asta (cum ai facut-o de fapt).

Greu cu ratiunea asta..

Si sa tina minte ca data viitoare sa nu mai voteze cu Iohanis si alti demagogi asemenea, nu?

Personal am renunțat de câțiva ani la vot , am luat plasă mai cu toți :(
Chiar nu văd cine este vrednic până la urmă!

Cuvinte aranjate frumos si atât, DACĂ urcă intr-o barcă, parcă , parcă. . . :)

Da , ai dreptate , joc de scenă si cam atât. . . !

De ce ????
Nu domnule , eu ma pregătesc de pensionare , imi depun dosarul si gata , am terminat :)

Bine, macar, ca recunosti ca s-ar putea sa nu fie nici macar 10 oameni adevarati in milioanele alea...
Mda, banuiam eu ceva... Desi cred ca sunt, totusi. Sper asta!

In cazul asta, parerea mea e sa te pregatesti, ca tot devii curind pensionar si ai mai mult timp liber pentru plimbari, sa rulezi pe la paradele gay in viitorii ani. Acesta e, printre altele, rodul demagogiei sustinute pe care am practicat-o noi, romanii asazis crestini, in ultima jumatate de veac. Ni s-a intors minciuna inapoi, ca sa nu mai credem ca Dumnezeu e un cocolos de hartie pe care scriem noi ce vrem si cum vrem.
Noi, care am ramas in istorie ca popor al Maicii Domnului, noi care eram pusi de Hristos In Gradina Maicii Lui, noi care am dat milioane de martiri, noi am ajuns de rasul lumii.
S-ar fi cuvenit sa stim bine si sa tinem cu pretul vietii la unele ca acestea:
Dumnezeu nu e al mitarnicilor si al hotilor de profesie, nici al oierilor bisnitari, nici al faraonilor de malu'marii. Dumnezeu nu e al smecherasilor care isi inchipuie ca Il detin. Dumnezeu e cu cei smeriti si blanzi la inima, cu cei ingaduitori cu aproapele, cu cei jertfelnici si milostivi, iar nu cu prefacutii. Dumnezeu nu e al celor care iau cu amandoua mainile, ci al celor ce dau si camasa de pe ei pentru aproapele. Dumnezeu e Domnul milei, e Domnul dragostei curate, nu al cateilor lingusitori care pupa unde au scuipat.
Acesta e Dumnezeu, pe Care noi nu il mai cunoastem si pe Care am crezut ca Il putem inlocui cu un dumnezeu inchipuit. Dar nu am reusit si nu vom reusi in veac! Demagogia noastra trambitata pompos, triumfalismul nostru ieftin si badaran este intuneric pur. Lumina il strabate cand voieste si ajunge in inima celor care O cauta. Nu avem nici o putere, desi ne-am bucurat mereu de un surogat mincinos al Ei. Si desi ne-am preumblat toata viata prin biserici, parindu-ne ca ele sunt dupa chipul si asemanarea noastra, putini dintre noi au urcat in Arca Bisericii. Pentru ca n-am iubit Mila si Intelepciunea, ci numai izbanda inchipuita, plina de aroganta si de toata rautatea. Pentru aceasta nici copiii nu ne iubesc, nici sarmanii, nici ingerii lui Hristos. Cu totii fug de noi dar nu bagam de seama, in orbirea noastra neasemuita, zornaitoare. Am dat sfinti dar nu am bagat de seama cat ne dispretuiau acestia. Din pricina noastra ei au fugit in pustie sau aiurea, pana la capatul lumii; din pricina noastra ei, carora nu meritam nici sa le atingem sandaua, au suferit mari prigoniri si dureri, pana au ajuns in adancurile iadului. Dar pentru ca Domnul i-a gasit diferiti de noi, i-a miluit si i-a inviat iar ei, in marea lor iubire, ne-au primit iarasi in inima lor si ne-au alinat, ne-au invatat, ne-au crescut.
Stiindu-ne masura, stiindu-ne rautatea, ne-au purtat cum isi poarta parintii copilul cel nebun, orb ori olog - cu toata dragostea, cu toata suferinta, cu toata nadejdea in Mila Domnului...
Dar nu i-am inteles, nu i-am ascultat si ne-am crezut asemenea lor. Sarmani inchipuiti!...
Nu stim Puterea lui Dumnezeu. Iar Domnul e aproape!

Părintele Rafail Noica:

Pregătiţi-va pentru acestea, şi pentru mai rău. Cernerea este: "Vrei, Adame, sau nu vrei? Dacă vrei, eşti cu mine, dacă nu, ţi-am spus..."

Vremea este a cernerii. Va trebui să pierdem pe mulţi din randurile preoţilor şi din numărul credincioşilor...

Acum va trebui să se lămurească credinţa noastră; acum se va vedea, în sfârşit, ce va fi fost Biserică – şi ce nu; acum – care va fi fost acel “popor binecredincios de pretutindenea” (cf. Liturghierelor recente), şi ce anume va rămânea “neclatit de porţile iadului” (Mt. 16, 18)… şi ce va trebui să cadă.

Vremea este ca Biserica să se întoarcă întru ale sale, să ne reînvăţăm mai multă încredere în Dumnezeu decât în cele văzute şi “mai la îndemână“, şi să ne sprijinim mai mult pe mijloacele lui Dumnezeu, decât pe mijloacele acestei lumi; iar aceasta, îndeosebi când aceste mijloace ne silesc să îmbrăţişăm şi atitudinile acestei lumi, punând deoparte, fie şi provizoriu, poruncile lui Hristos. Că astăzi, de ne vom afla despărţiţi de Hristos, ce ne vom face, de la noi înşine, când ne vor întâmpina “porţile iadului“ (Ier. 12, 5)?

http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/...te-a-cernerii/

Plăcerea asta ti-i las ție sa te simți bine cu prietenii tăi adevărați :)
Am cu cine imi petrece timpul liber , cu soția, cu nepoții , cu nora si fimiu , oricum avem familie mare si multe bucurii ne asteaptă ca so până acum dealtfel.
Bucurii :)