Nu eu consider, așa era odată. La început creștinii nu se spovedeau decît pentru păcatele alea nasoale, de moarte, pe care nici azi un creștin nu le-ar face. Așa a fost, nu e simpla mea părere.

Nimeni nu te împiedică să te spovedești tot atît de frecvent ca și pînă acum, să zicem o dată la o lună jumate sau o dată la trei luni. Iarăși, nimeni nu e împiedicat să mărturisească toate păcatele duhovnicului, care trebuie să le știe pentru a ne oferi ajutor spre îndreptare. Dar între timp, cu binecuvîntarea lui, te poți teoretic împărtăși săptămînal, dacă te lasă conștiința. Așa fac și preoții înșiși.

Dacă te referi la o anumită informație din link, citeaz-o te rog aici.

Amin!

Încep să cred că e o eroare generală la ortodocși cel puțin. Ca și cum Maslul și Împărtășania nu ne curăță de păcate, ca și cum Sfinții Părinți se înșeală cînd susțin că așa trebuie să ne rugăm: cu credința că Domnul ne iartă atunci, pe loc (Sfîntul Ioan Gură de Aur, Sfîntul Ioan Carpatul în Filocalie, autorul anonim al Pelerinului rus, Sfîntul Nicolae Cabasila și alții). Tot zici de rugăciunea Lui Iisus, dar dacă aștepți iertare abia la următoarea Spovedanie, pentru ce te mai rogi pînă atunci (mă refer strict la rugăciunile de cerere pentru milă, iertare, curățire, vindecare șamd)?

Dar ai vorbit cu el pe tema asta? Pînă una-alta e prsupunerea ta că nu s-ar bucura ca tu să vrei a te apropia mai des de Potir, eventual de fiecare dată cînd el te invită la fiecare Liturghie.

Prefer versiunea originală și completă care se spune că a fost așa:

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu Celui viu, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Deci nu uita ce spune Hristos:

”De aceea vă spun: Pe toate câte le cereţi rugându-vă, să credeţi că le-aţi şi primit, şi le veţi avea.”

Chiar citeam azi un pasaj din Sfantul Ioan Gura de Aur: "Să vă curăţaţi des de murdăria păcatelor, prin spovedanie."
Cred ca e clar.

Dsepre parintele Pruteanu am si spus ca ajungea ca considere si pe cei necasatoriti la Biserica vrednici de impartasanie, practic nu mai ramanea niciun pacat pentru care ar trebui sa se spovedeasca cineva, doar un omor.
S-a ajuns de la impartasania deasa, la impartasania fara spovedanie si apoi la impartasania fara sa conteze nici pacatele.
Diac. Ica a spus si el asa ceva? Da, are unele influente moderniste, dar nu stiu sa fi spus ca ne putem impartasi fara spovedanie. Grecii de la Munthele Athos sunt calugarii. Spui ca duhovnicul a fost la Muntele Athos, merg si catolici, si protestanti la Muntele Athos. Daca Biserica spune ca nu mai e nevoie de spovedania decat cand ne trezim noi atunci, da, putem discuta. Daca 1-2 preoti spun altceva decat ce spun ceilalti si Biserica, atunci nu, nu prea avem nici macar ce discuta.

De ce vrei sa fii ca preotii ?
Chiar luna trecuta am fost la parastasul unui sfant parinte si era un domn ,acolo care spunea ca cineva care se spovedea des a avut ceva necazuri ,nu a fost ferit .Acela , personal a avut parte de ceva neplacut.
Deci atentie cum te impartasesti .
Parintele meu duhovnic a spus impartasanie la 40 zile ,ce rost are sa il intreb ?
Eu fac ascultare.

Mitropolitul Serafim Joanta recomanda deasa impartasanie, pentru mine acest mitroplit este un mare traitor. Iata si argumentarea parintelui Petru Pruteanu"Din ea fac parte cei care promovează ideea unei împărtăşiri dese sau chiar sistematice, cu posibilitatea(!), pentru cei mai râvnitori şi conştienţi, de a se împărtăşi pe perioada a 2-4 săptămâni cu o singură spovedanie. Nu toţi credincioşii activi sunt pregătiţi pentru o aşa abordare, dar de aceştia sunt destul de mulţi, iar libertatea duhovnicească care li se oferă întăreşte mai mult conştiinţa şi evlavia lor. Eu sunt adeptul acestei „tabere”, iar singurul risc pe care-l văd este acela de a nu şti când omul este pregătit să treacă de la spovedania înainte de fiecare împărtăşire, recomandabilă într-o primă etapă, la împărtăşirea de câteva ori cu aceeaşi spovedanie. Riscul este însă mult mai mic decât dacă s-ar merge pe ideile promovate de prima şi a doua „tabără”, iar rezultatele pozitive pot fi observate în mai multe comunităţi unde se lucrează intens şi conştient în această direcţie."

Iată că acum câţiva ani erau răspunsuri mai echilibrate pe forum.
Am aflat de curând că prin Ardeal se practică împărtăşirea mai deasă.
Aveţi (mai multe) explicaţii - de ce în Ardeal mai des decât în alte regiuni ale țării?

La biserica ortodoxa greaca pe care o frecventez,oamenii se impartasesc cu aceiasi lejeritate cu care beau apa sfintita.
Nu se spovedesc inainte,nu tin post de hrana(nu stiu daca si trupesc);cand vad ca toata biserica se ridica sa se impartaseasca cu mic si mare,imi este neclar daca fiecare este chiar vrednic-nu dpdv al judecatii aproapelui ci din motivul respectarii canoanelor ortodoxe.

Pai Ardealul a fost mult timp sub Austria si Ungaria, ortodoxia nefiind recunoscuta. Cei care au citit istoria Ardealului, inclusiv pe cea spirituala, stiu cate au avut de patimit ortodocsii. Catolicii au adus pana si Inchizitia. Stiti ce s-a intamplat cu greco catolicii si Imparateasa Tereza etc. Apoi, romanii din Ardeal erau tratati ca si indineii din America.

Mulțumesc pentru răspuns. Și totuși, de ce se împărtășesc mai des? Pentru a fi (fost) mai întăriți împotriva pericolelor, pentru a se delimita mai clar de alte confesiuni?
Sau, așa cum scria Saurian, obiceiul era justificat pe vremea când pericolul de a fi fost uciși era mare, și s-a perpetuat așa...