mie personal imi place :)

pai nu orice podoabe! ca barbat, sa-ti pui o podoaba feminina...

Mi-au placut cuvintele Sfantului Ioan Gura de Aur, referitoare la impodobirea femeii: "Asadar, sa nu socotim bogatiile un lucru mare! Pretul ce-l are aurul nu sta in firea lui, ci in socotinta noastra. Caci daca cerceteaza cineva lucrul cu atentie, fierul este mult mai trebuincios decat aurul si aduce in viata un folos mult mai mare mestesugarilor si manufacturilor.

De asemenea, pietrele obisnuite sunt mai trebuitoare si mai folositoare decat pietrele scumpe, caci din ele se zidesc casele, zidurile si cetatile. Sau, arata-mi ce folos au margaritarele pretioase? Ba ele mai vartos sunt vatamatoare, caci pentru a putea agonisi un astfel de margaritar, trebuie sa lasi o suta de saraci flamanzi.

Dar pentru fericirea cea adevarata, n-ai trebuinta de asemenea lucruri. Voiesti, oare, cu ele sa placi barbatului tau? O, in loc de aur si de margaritare, impodobeste-te cu fapte bune cu blandete, cu buna cuviinta! Atunci te vei arata lui dragalasa, caci podoaba milostivirii si a cumpatarii intareste dragostea barbatului.

Asadar, impodobeste-te cu buna cuviinta, cu infranarea, cu milostivirea, cu prietenia, cu iubirea si gingasia catre barbatul tau, cu blandetea, cu cumpatarea, cu rabdarea si cu ingaduinta. Acestea sunt culorile faptei bune; aceasta este o podoaba pe care o iubesc si ingerii, si oamenii, si pentru care Dumnezeu insusi te va lauda.

Daca „intelepciunea unui om ii lumineaza fata”, precum zice Sfanta Scriptura (Ecclesiastul 8, 1), apoi cu atat mai mult fapta buna va slavi fata femeii. Iar daca tu, asa de mult pretuiesti podoaba cea pamanteasca, apoi spune mie: Cu ce au sa te ajute, in ziua judecatii, aceste margaritare si cele asemenea lor? Cu ce-ti vor putea ajuta, cand, pe de alta parte, Dumnezeu iti va arata saracii pe care i-ai lasat flamanzi? De aceea a zis Pavel: „impodobiti-va nu cu impletiturile parului, sau cu aur, sau cu margaritare, sau cu haine scumpe” (I Timotei 2, 9), caci aceasta podoaba este o ispita, mai intai pentru voi, si apoi pentru multi, si la moarte se va lua de la voi impreuna cu toate celelalte".

Sunteţi la curent cu contextul istoric al acestor cuvinte ale Sfântului ?
El era patriarh al Constantinopolului, iar împărăteasa de atunci trăia în opulenţă şi avea o pasiune pentru bijuterii care friza nebunia. În acelaşi context, sfântul pledează pentru excluderea vaselor de preţ dintre odoarele bisericeşti şi chiar trece la fapte, vânzându-le şi împărţind săracilor. Ca un bun păstor, sfântul "bate şeaua ca să priceapă iapa". În final, ea tot n-a priceput, ci, dimpotrivă, l-a lucrat pe Patriarh încât se poate spune că poziţia lui faţă de bijuterii l-a costat postul şi, până la urmă, viaţa: decizia papală de reabilitare, care răsturna hotărârea de descăunare a sinodului din Constantinopol abil orchestrat din umbră de împărăteasă, nu a mai ajuns la timp.

Obiceiul ca barbatii sa poarte cercel/ cercei este de provenienta orientala.

Exista in Vechiul Testament o interdictie clara de a purta cercei:“Să nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort, şi să nu vă faceţi slove săpate pe voi. Eu sunt Domnul” (Levitic 19:28). E adevarat ca el nu si-ar face "pentru un mort", dar ... ce drept avem noi sa taiem, sa gaurim, sa mazgalim, sa degradam in orice fel trupul pe care Dumnezeu ni l-a facut cadou?
Apoi tot in Biblie spune: "Sa n-ai alti dumnezei afara de mine!" - iar asta mi se pare o interdictie destul de clara ;) (Nu poti sa fii si crestin smerit si tipul "cool" cu cercel in ureche, asa cum vor amicii din gasca - Esti ori cu Domnul, ori cu lumea)

Salut
 

Mihai,

Si eu sunt (probabil ca tine) la varsta la care baietii/barbatii isi pun problema accesorizarii corpului. Eu iti spun ce cred eu... Un cercel ti-l pui nu pentru ca iti face bine la sanatate (cum sunt ochelarii sau aparatele dentare). Cercelul ti-l pui ca sa arati bine, iar grija asta excesiva de a arata bine este aiurea, pentru ca nu asta e rostul trupului... Cineva care te iubeste cu adevarat te iubeste pentru cine esti la interior nu pentru cum arati, deci ce rost sa iti pui cercel?

Te va face un cercel mai frumos? Ce satisfactie iti aduce? Pune-ti problema asta si vei gasi raspunsul singur. Fii ingrijit, tunde-te frumos, imbraca-te ingrijit, ai libertate sa alegi ce culori iti plac la tricou/camasa, dar mai mult de atat...? ce alte infrumusetari...?

Petru

PS: Cat despre „cat de mare” este acest pacat, nu trebuie sa pui problema niciodata ca „pot sa fac pacatul asta pentru ca e mai mic si il rascumpar”, pentru ca in viata trebuie sa te straduiesti sa nu faci niciun fel de pacate... :)

buna tuturor
 

avand o nedumerire cu pusul de cercel am inceput sa citesc pe forum parerile voastre,nu demult m-am gandit sa imi pun cercel in ureche ca semnificatie legaturii stranse dintre mine si fratele meu (el are cercel),nu inteleg dece lumea asociaza cerceii si tatuajele cu un pacat,intr-un glaciar intre Austria si Italia sa gasit congelat un corp omenesc vechi de 5300 de ani,tatuat pe spate si pe genunchi....chestiile astea dateaza de foarte multi ani nu sant inventiile generatiei moderne,daca privim triburile care exista si in ziua de azi cu motiv de credinta isi tatueaza corpurile prin diferite tehnici antice,mi-e greu sa asociez lucrurile astea cu un pacat dar tot odata ma gandesc "ce o sa zica lumea de mine ca mi-am pus cercel" pentru ca la noi in romania multa lume traieste inca cu ideiile comuniste in cap,cu respect va salut

Cerceii in ureche, şuruburile din barbie/nas/spranceana, tatuajele nu sunt chestiuni noi, nemaintalnite. Sunt o chestiune tribala. Ori noi zicem ca suntem evoluati si radem de sfaturile bunicii, ca de sunt invechite, dar ne luam dupa moda bastinasilor.

Postarea pe care mi-ai citat-o, in care am spus ca preocuparea pentru aspectul exterior trebuie sa se reflecte si in interior, se referea la cazul femeilor, nu la barbati. Daca unele femei nu poarta cercei pentru ca vad un pacat in asta, atunci sa nu poarte.

In spatiul nostru cultural, cercelul la barbat nu intra in categoria firescului, pentru ca practica e una fara radacini in cultura noastra, cum e la triburile africane, deci refuzul social al acestora nu denota mentalitate comunista, ci un anumit model comportamental. Orice care sfideaza normalitatea atrage atentia, de aceea se vor uita mai atent la tine daca zaresc un cercel, iar tu iti asumi asta, nu te plangi, pentru ca esti constient ca tu ai ales sa fii diferit, nu ceilalti au iesit din categoria firescului. Putem trai sub imperativele modernitatii, insa constiinta ne impune normalitatea, tendintele cocalaresti fiind trecatoare. Ce va spune lumea de tine daca iti adaugi dimensiunea kitchului? Nu-ti va spune nimic, in sinea ei va exclama : inca-un pui de cocalar. Nu trebuie sa-ti spuna lumea, tu trebuie sa „te simti” in raport cu lumea unde te plasezi. Degeaba-i spui unei fete ca fusta de 20cm in spatiul public o pune intr-o postura ridicola , ea trebuie sa constientizeze asta, ca doar asa se va putea schimba. Tu ii dai unele indicii care sa-i puna in miscare exercitiul gandirii, lasand-o pe ea sa extraga morala. Spunandu-i direct, intra in garda si te priveste ca pe om cu "idei comuniste" , bineinteles :)