Problema fiecaruia ce declara pe lumea asta.In alta ordine de idei,calvinismul apartine protestantismului nu neoprotestantismului.Asta ca fapt divers,nu ma astept sa receptionez altceva decat ecoul in discutia asta.Danut este baiat mare,am mai vorbit amandoi,si nu au fost probleme.S-ar putea ca el sa fi inteles o nuanta care tie ti-a scapat,prins fiind de zelul combativ.Am urmarit si dialogul tau cu el:nu pot spune ca l-au lamurit explicatiile tale dar ideea este sa incerci.

Nuanta este urmatoarea:de ce i-am spus sa stea in ortodoxism.In acest topic se discuta despre pacatul originar.Prin postarile sale,Danut isi exprima nedumerirea cu privire la posibilitatea ca noi toti sa suferim din cauza cuiva din trecut.Daca ar fi fost,virtual vorbind,protestant,mai exact calvinist,asa cum am precizat,atunci s-ar fi intalnit cu o idee calvinista numita ,,Decaderea toatala sau incapacitatea totala".Acesta abordare este exact opusul opiniei sale,fiind mult mai stricta si radicala.

Avand in vedere aceste aspecte,este logic ca in protestantism s-ar fi intalnit,pe acesta idee,cu o abordare mult mai dura decat ceea din ortodoxism.Asta nu l-ar fi ajutat cu nimic din perspectiva la ceea ce dorea el sa afle.Pe acest aspect,abordarea ortodoxa este mai blanda dar deja complicam discutia.Acum este mai clar?

Am observat ca de fapt imi urmaresti toate posturile. Daca raspunsul meu nu l-a lamurit trebuie ca neaparat culpa sa fie a mea?? Daca tu vb cu un mare sfant si nu se vede niciun rezultat,inseamna ca vina nu poate fi la tine? Pana la urma nu i-am raspuns decat sa studieze pilda graului si a neghinei. Exista si predici ale sfintilor parinti la aceasta,explicatie mai buna nu pot sa-i dau,si cu atat mai putin ar putea gasi raspunsuri mai bune in (neo)protestantism.

PS stai linistit ca stiu si eu care sunt cultele protestante si neoprotestante. Nu am spus ca ai fi neoprotestant,ci doar ca ai raspuns pe un ton asemanator cu al lor.

Nu iti urmaresc postarile,am dat o scurta raita prin arhiva si aceea mi-a sarit in ochi.O simpla intimplare.Eu,in locul tau,nu as introduce comparatii cu sfinti in discutie.Oricum el nu cauta raspunsuri in protestantism ci a vorbit la modul metaforic cred.Eu i-am spus spus o idee,care,cumva,s-a regasit intr-un dialog al nostru recent,despre pacat,ma rog,alte discutii.Sunt convins ca a inteles la ce m-am referit.

Daca stiam ca esti avocatul lui atunci te contactam pe tine primul :) O sa-ti fac cadou un paianjen dragut de ziua ta :) Unii de prin Himalaya zic ca cica paianjenii iti tes firul vietii fara sa stii.Credinte pagine din timpuri imemoriale.Nu te supara Raoul,nu o sa vin in ortodoxism precum lupul la turma si nici nu am de gand sa-ti pun sub focul criticii Credinta.Era un dialog,intre dansul si subsemnatul, despre care tu nu stiai cand a inceput si la ce s-a referit.Avantul tineretii.. :) God be with you.

Ok,o dau la pace cu tine. Esti o persoana buna,esti altfel decat restul protestantilor si neoprotestantilor,probabil de aceea te si apreciaza lumea. Iertare daca te-am necajit.

Daca acum nu intelegi, vei intelege cu siguranta... la un moment dat.

Daca omul se vede pacatos, vede ca fiind fireasca raspunderea pentru pacatul cel dintai. Astfel, pentru greseala lui Adam, din care ne si tragem este atat de firesc sa dam seama, pe cat este de fireasca intarirea care ne vine prin Hristos, fiecaruia in parte. Daca am fi extrem de izolati de Adam, ar trebui sa fim la fel de izolati si de Hristos, adica ar fi ceva de genul... fiecare pentru el. Cineva spunea ca daca am fi fost in locul lui Adam/Eva, fiecare dintre noi am fi facut acelasi lucru, aceeasi cadere.

Cand omul se vede pacatos lui ii apare fireasca si raspunderea pentru pacatele altora, de langa noi; pentru greseala celui de langa mine sunt vinovat si eu, care nu am avut suficienta dragoste si har, ca acela sa fie imbunat prin vederea si simtirea mea.

Daca omul se vede pe sine a fi nepacatos si vrea ca cel pacatos sa fie pedepsit singur, iar el sa fie lasat in pace, daca nu chiar laudat, se afla deja intr'o grava cadere. Sa ne amintim de pilda cu "Fiul cel Mare", care le facea pe toate, in casa Tatalui, dar ii lipseau cele esentiale si vitale. Cand ne vedem noi buni, nu ne va mai vedea Domnul. Sa suferim cu cei cazuti, sa impreuna-patimim.