Hihi,clar....parca ii si vad cum fug cu nadragii gauriti cat ii tin picioarele! :))

Ti-am mai pus si cu alta ocazie, sinceritatea ta si modul tau de a darui din tine, m-au cucerit instantaneu.
Subscriu celor de mai sus,asa cum am spus intr-o postare aseara.
Si eu am un caine,pe care l-am cules de la coltul strazii,cand era abandonat si mic cat jumatate de arici.Au trecut 10 ani de atunci si refuz sa-mi imaginez clipa cand nu va mai fi.

Cu toate acestea, in problema cainilor maidanezi,prioritatea o are omul.Atata timp cat exista copii,adulti,batrani, muscati,raniti,desfigurati,traumatizati si chiar si decedati din cauza acestor animale scapate de sub control,cainii maidanezi pentru mine reprezinta doar un pericol public.

Administratia locala este impotenta din acest punct de vedere.Primarul de aici mi-a spus ca NU AU CE SA FACA! Nu au fonduri pentru a face ceva pentru ei,plus de asta, cainii sunt hraniti de populatie,deci nu mor de foame,ca sa mai scada numarul lor.(probabil si din motivul expus de Andrei- alarma naturala!)

Ii aduni apar iara... :1: Iar oamenii nu adopta dintre ei, ci le plac "sursele de incredere" iar cand se trezesc cu o turma de pui ii arunca in strada. Solutia e sa dai inapoi vro 20 de ani de "modernism" (in Romania) si s-o iei de la capat fara obiceiul animalelor de companie.

Pai, putintica rabdare te rog. Uite ce am sesizat in ultima vreme: unii chiar gasesc AVANTAJE in impotenta! Nu doar vanzatorii de Viagra (e peste tot, iti intra in ochi prin anunturi, iti umple urechile in glumele si glumitzele din tot locul), cat mai ales cei care cauta scuze pentru a acoperi nepasarea si cinismul.
Oare unde NU este administratia impotenta?
Dar cum ii salta ei piciorusele cand e vorba de afaceri grase si ce bine isi vand ei ponturile intre ei... Am lucrat pe acolo, stiu "din cercare" ce zic, apoi vuieste presa de ani buni. si? cainii latra, ursul trece... codru vedre, vremuri de haiducie fratilor, pusca si pistolul, mama ei de tara...
Basca ce am auzit prin piata: zice lumea, culmea culmilor, ca taranii aduc caini in oras (eu, mereu contra vantului, am facut invers!), de mici ii lasa prin piete, ca sa le pazeasca tarabele cu marfuri si pentru ca nu au ce sa faca la tara cu ei si le e mila sa ii omoare.
Poftim! mai pricepe cineva ceva? Mie imi pare cu totul dezordine, haos...
Sat fara caini, ce mai tura-vura! fiecare face cam ce-i trasneste mintea ... (nu este asta una din bolile spirituale de care vorbesc Parintii? Mi se pare ca intra in zona Akedia, dar nu individual, ci generalizat!) D'aia ziceam mai sus ca ma intereseaza oamenii fara stapan. Ca asa suntem, ... Vindeca-ne, Doamne, pana nu ne omorim de tot, noi singuri cu mana noastra!
Aliluia, Aliluia, Aliluia!

La tara de exemplu, daca se intampla sa fie o iarna mai grea, animalele salbatice dau iama prin curtile oamenilor.

Daca devine un obicei, se organizeaza o vanatoare. Nimeni nu-si pune problema ca este "inuman" sa nu fii victima animalelor salbatice.

In schimb, se pare ca e foarte "uman" sa fii victima cainilor vagabonzi care nu-ti pun in pericol bunurile ci chiar viata, in mod direct.

As vrea sa stiu si eu cum s-a procedat in Occidentul mult-prea-milostiv cu viata animala (mai putin umana), exista tarcuri unde sute si mii de caini sunt hraniti timp de ani in sir?

Devine din ce in ce mai clar ca o coabitare este imposibila. Cainii isi marcheaza propriile teritorii si daca nu esti "de al casei" ci un trecator oarecare, risti cam mult sa treci prin anumite locuri care in definitiv sunt publice.

Din ce stiu eu, educatia privind animalele de companie este usor diferita in vest. Sumele pentru intretinere sunt destul de mari astfel ca numai cei chiar "impatimiti" accepta totusi sa tina un animal (eu candva voiam o pasare de prada si startul era undeva in jur de 5000 eur pentru documente si pentru amenajarea spatiului, plus vaccinurile si verificarile veterniare anuale in jur de 1200 eur).
Conduita pe strada a celor cu caini este stricta (lesa obligatorie, nu au voie in locurile unde se pot juca copii, etc etc). Sotul unei verisoare in cei 25 de ani de munca ca alectrician a ajuns si la un adapost de caini si a fost usor contrariat de ce a aflat acolo. Nu este departe de cele deja amenajate in Romania - cainii fiecare in cusca lui nu sunt scosi afara decat cand li se face curatenie. Nu sunt tinuti acolo pe perioada nedeterminata. In functie de diversi factori (rasa, cautare, varsta, sanatate, etc) se stabileste un interval de asteptare. Daca este depasit cainele va fi eutanasiat.
Nu am sursa oficiala, dar presupun ca ar trebui sa fie undeva si informataia asta.

In definitiv directia pe Pamant cam asta e: animale disparute,animale pe cale de disparitie si animale care trebuie eutanasiate.Mai raman cele pentru consum. Omul asta care-i fiinta superioara-inteligenta si inteleapta- nu e in stare sa gaseasca o cale crestineasca de a vietui cu animalele lasate de Dumnezeu.Decat sa le omoare.

Sau sa le suie in pat si sa le puna la masa cu el. S-a pierdut calea de mijloc...

asta asa e
 

Si nu numai in ceea ce priveste animalele.

Eu nu sunt de acord cu titlul acestui topic " Cu cat cunosc mai bine oamenii, cu atat ajung sa iubesc mai mult animalele" Daca as impartasi aceasta idee, Intruparea Domnului nu s-ar mai fi petrecut.