Te rog incearca sa citesti in fiecare zi acest psalm!

Psalmul 102

1. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul şi toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui.
2. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul şi nu uita toate răsplătirile Lui.
3. Pe Cel ce curăţeşte toate fărădelegile tale, pe Cel ce vindecă toate bolile tale;
4. Pe Cel ce izbăveşte din stricăciune viaţa ta, pe Cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări;
5. Pe Cel ce umple de bunătăţi pofta ta; înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţile tale.
6. Cel ce face milostenie, Domnul, şi judecată tuturor celor ce li se face strâmbătate.
7. Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile Sale.
8. Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung-răbdător şi mult-milostiv.
9. Nu până în sfârşit se va iuţi, nici în veac se va mânia.
10. Nu după păcatele noastre a făcut nouă, nici după fărădelegile noastre a răsplătit nouă,
11. Ci cât este departe cerul de pământ, atât este de mare mila Lui, spre cei ce se tem de El.
12. Pe cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri, depărtat-a de la noi fărădelegile noastre.
13. În ce chip miluieşte tatăl pe fii, aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de El;
14. Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-şi-a aminte că ţărână suntem.
15. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; aşa va înflori.
16. Că vânt a trecut peste el şi nu va mai fi şi nu se va mai cunoaşte încă locul său.
17. Iar mila Domnului din veac în veac spre cei ce se tem de Dânsul,
18. Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc legământul Lui
19. Şi îşi aduc aminte de poruncile Lui, ca să le facă pe ele. Domnul în cer a gătit scaunul Său şi împărăţia Lui peste toţi stăpâneşte.
20. Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui, cei tari la vârtute, care faceţi cuvântul Lui şi auziţi glasul cuvintelor Lui.
21. Binecuvântaţi pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceţi voia Lui.
22. Binecuvântaţi pe Domnul toate lucrurile Lui; în tot locul stăpânirii Lui, binecuvintează suflete al meu pe Domnul.

trebuia sa incep cu inceputul:sa-ti recomand acatistul Sf.Nectarie care pe mine m-a ajutat sa-mi gasesc un job chiar la cateva zile de la inceperea ragaciunii!
Sper sa-ti foloseasca si tie!
http://www.resurse-ortodoxe.ro/rugac...gul-al-doilea/

l-am citit acum ceva timp pt o problema foarte serioasa in familie si sfantul nectarie m-a ajutat!
dar cu problemele de aici pana acum nu m-a ajutat sfantul. problema mea cea mai mare e deznadejdea, care apoi imi provoaca tristete, lipsa de motivatie si adesea disperare....

inca ceva: de un an jumate, in foarte putine legate aspecte ale vietii mele aici, am primit ajutor in urma rgaciunilor facute. restul au ramas nerezolvate.
adesea, ma gandesc ca Dumnezeu poate nu ma vrea aici. dar si mai des ma gandesc ca poate trebuie sa fiu mai straruitoare in rugaciune.

deznadejdea e problema mea cea mare, fratilor! vreau si eu sa vad lucrurile ca intra pe un fagas normal...

o sa-l printez si o sa-l citesc. multumesc

"Era odată în ţinutul Uz un om pe care îl chema Iov şi acest om era fără prihană şi drept; se temea de Dumnezeu şi se ferea de ce este rău..."

Reciteste integral Cartea lui Iov, nu o sa-ti para rau.

Astazi m-am gandit din nou la tine. Mi-am amintit de tine cand ma rugam, as fi dorit daca se poate, sa stiu numele tau de botez ca sa ma rog si eu pentru tine.

In alata ordine, doream sa-ti mai marturisesc ceva; eu am trecut prin ceea ce treci tu, am avut starile tale apasatoare de deznadejde, le-am traversat cu ajutorul rugaciunilor multor oameni, parinti, frati si surori intru ale credintei.

Am inteles insa urmatoarele...dupa ce a trecut "valul cel mare", (nu ca acum s-ar fi terminat furtuna!), ca eram prea incrancenata in dorirea rezolvarii situatiei mele...care oricum era (inca este) tare grea! Dupa vreo 3 ani de rugaciune...nu se vedea mare lucru si simteam la fel ca tine...mi s-au adus critici...mi s-a spus ca vin la biserica si tot cer in rugaciuni ce anume si cum sa-mi rezolve Dzeu situatia...ca la un prestator de servicii...in fata lui Dzeu conteaza foarte mult starea inimii noastre...atitudinea...sa ne smerim...CUM?...incercand sa acceptam orice ne trimite, cu sufletul sa acceptam! Sa spunem: daca asa se intampla, stie Dzeu de ce si asa trebuie sa fie!

In tot acest timp noi continuam sa ne facem pe cat ne sta in putinta (nu conteaza cantitatea ci calitatea rugaciunii, sa spunem oricat de putina rugaciune, dar din inima!), adica sa urmam treptele rugaciunii care sunt acestea:
- de slavirea lui Dzeu;
- de multumire;
- abia in final de cerere.
De aceea ti-am recomandat acel psalm, intelegandu-se ca si in cel mai crancen necaz, noi sa ramanem constanti cu inima in credinta noastra!
Deci, sa-I aducem slava, sa-I multumim (pentru toate cate a gandit sani Le trimita) si sa-i cerem toate cate crede El ca ne sunt de trebuinta si de folos, nu cate credem noi!

Doamne eu voiesc asa, dar faca-se voia Ta si nu a mea!

Dzeu sa-ti ajute sa traversezi cat mai repede aceste stari apasatoare, te rog dc vrei sa-mi spui numele tau de botez, conteaza mult sa ne rugam unii pt. altii.

Subscriu, da, stie Bunul Dumnezeu de ce trecem prin tot felul de incercari si ispite. Aflam si noi, incet, incet prin lumina acceptarii smerite. De obicei, cand trec printr-un necaz am grija sa arunc macar o privire (mai mult sau mai putin curajoasa) spre adancul meu. Nu neaparat foarte adanc, deoarece am sesizat ca putina onestitate scoate repede la iveala metehnele pe care nu vreau cu nici un chip sa le vad de buna voie.
Azi, de pilda, am observat cu mirare ca sunt cam lenes. Ma stiam harnic dar nu sesizam ca de-o vreme traiam din amintiri si ca, de fapt, am devenit lenes de-a binelea. Multumesc lui Dumnezeu ca m-a trecut prin incercari care m-au condus la modificarea imaginii mele invechite despre mine. Acum stiu, iata, si ce am de facut: sa scutur comoditatea si sa pun osul mai serios la treaba. Chiar daca sunt, momentan, somer... Am destule de facut pana voi gasi un loc de munca.
Fiecare participam cu una sau mai multe insusiri personale la situatiile de viata pe care le resimtim ca bune sau rele etc. Dumnezeu ne vrea pe fiecare mai buni, mai deplini in omenitatea noastra frumos roditoare. Fiind fiecare mai bun, cu vremea insasi lumea va deveni mai buna. Dar daca asteptam ca mai intai sa devina lumea mai buna... cine va face primul pas cu adevarat? Crestinul il face. Crestinul face primul pas bun si staruieste pana la capat, insotit de Dumnezeu pe Cale.
Domnul cu noi, AMIN.

Gheron Iosif
 

Va invit sa reflectam impreuna la cateva cuvinte din cartea "Marturii din viata monahala" -scrisori trimise de Gheron Iosif ucenicului sau.
Scrisoarea nr. 9 - "Creatorul a suflat in tine si ti-a dat duh de viata"

"Cel ce doreste si cauta sa primeasca harul dumnezeiesc, sa i-l daruiasca Dumnezeu, intai de toate sa-si cunoasca foarte bine propria existenta, sa se cunoasca pe sine. Acesta este adevarul adevarat.
Pentru ca orice lucru are un inceput. Si daca inceputul nu-l poti afla, nu ai cum sa ajungi la bun sfarsit.
Iar inceputul si adevarul este sa cunoasca omul ca este nimic, zero, si ca din nimic au fost facute toate.
"A zis si s-au facut." A zis si s-a facut pamantul. Si luind tarina, a sadit pe om.
Fara suflare, un om pe pamant. Aceasta este existenta ta. Aceasta suntem toti. Pamant si tarina.
Aceasta este prima lectie.
Pe care s-o inveti foarte bine pentru ca harul lui Dumnezeu sa vina si sa ramana intotdeauna cu tine.
Din aceasta vine cunostinta adevarata si tot din aceasta se naste smerenia.
Sa nu fii greoi la cuvinte cand spui aceasta, ci foarte sigur pe tine sa marturisesti adevarul: "Sunt pamant, praf si tarina."
Aceasta este prima noastra mama."