Un crestin este alaturi de aproapele,indiferent de religie, in primul rand pt ca este om..

Parerea mea este ca nu trebuie sa va necajiti . Eu nu am nimic personal cu dvs. Fiecare este in felul in care l-a lasat Dumnezeu, fiecare marturiseste ce crede de cuvinta si cum voieste . Eu in postarea mea am teoretizat o stare . Este adevarat ca mi-am spus parerea , asa cum fiecare o face, si chiar daca va este contrara asta nu inseamna ca mi-am facut un fel sau altul de pareri .
Toti suntem frati in Hristos si este musai sa ne iubim cu totii . Cine nu este in stare de iubire nu este in stare de viata , spunea ... nu mai stiu cine ! Ca sa te pricepi sa traiesti este musai sa te pricepi la dragoste , dar avem multa sansa in viata deoarece este si o chestie instictiva.
Restul sunt principii si lucruri teoretice si sterile . Vorba lui Eminescu , ce este religia ? ,,O poveste de dinsii inventata !"
Conteaza ce avem in suflet , ca de mintuit este tare greu de stiut daca vom ajunge la asta .
Si asa viata este scurta , este pacat sa ne mai si dusmanim ideile si parerile .

Va iubesc si va simt aproape. Iertati-ma daca cu parerile mele am indrasnit , vorba gheronului Cleopa, sa va lovesc in cugetare . A fost doar un exercitiu teoretic !

Ce mai conteaza toate acestea cand vine vorba de marea "iubire" si " inteligenta " a unora , cel putin teoretic . . . ! Refulari , refulari , refulari si mult VENIN ! ! !

Eu stiu, simt ca nu aveti nimic (rau) personal cu mine. Si mai stiu, si simt chiar acum, ce minunata este mangaierea cuvintelor... Nici nu are importanta daca sunt sincere sau nu, pentru ca dumneavoastra vazand ce bucurie mi-ati facut vorbindu-mi cu drag, va bucurati la randul dumneavoasta si, iata: doi oameni bucurosi, unul pentru celalat. Indiferenta sau, Doamne fereste, aversiunea a devenit afectiune adevarata. Poate nu dureaza, dar pentru o clipa, dragostea frateasca a fost reala si reciproca.

Si eu va iubesc, pe dumneavoastra si pe toti. Nu este musai sa ma credeti...

Sa aveti o seara binecuvantata!

Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, si a cazut intre talhari, care, dupa ce l-au dezbracat si l-au ranit, au plecat, lasandu-l aproape mort.
Din intamplare un preot** cobora pe calea aceea si, vazandu-l, a trecut pe alaturi.
De asemenea si un levit, ajungand in acel loc si vazand, a trecut pe alaturi.
Iar un samarinean, mergand pe cale, a venit la el si, vazandu-l, i s-a facut mila,
Si, apropiindu-se, i-a legat ranile, turnand pe ele untdelemn si vin, si, punandu-l pe dobitocul sau, l-a dus la o casa de oaspeti si a purtat grija de el.
Iar a doua zi, scotand doi dinari i-a dat gazdei si i-a zis: Ai grija de el si, ce vei mai cheltui, eu, cand ma voi intoarce, iti voi da.
Care din acesti trei ti se pare ca a fost aproapele celui cazut intre talhari?

Spre folosul celor ce poarta de grija altora !
 

Primul apostol de la Sfintul Maslu :

,,Fratilor, luati ca pilda de suferinta si de indelunga rabdarepe proorocii care au grait in numele Domnului . Iata, fericim pe cei ce au rabdat ; ati auzit de rabdarea lui Iov si ati vazut sfirsitul harazit lui de Domnul; caci mult milostiv este Domnul si plin de indurare.
.................................................. .........
Este vreunul dintre voi in suferinta ? Sa se roage. Este cineva cu inima buna? Sa cinte psalmi. Este cineva bolnav intre voi ? Sa cheme preotii bisericii (ai carei biserici????)si sa se roage pt. el, ungindu-l cu undelemn, in numele Domnului .
Si rugaciunea credintei (care credinta ???) va mintui pe cel bolnav si Domnul il va ridica, si de va fi facut pacate se vor ierta lui (care domn, oricare ?) . Marturisiti-va unul altuia pacatele si va rugati unul pt. altul , ca sa va vindecati, ca mult poate rugaciunea dreptului (ce inseamna a fi drept inaintea lui Hristos ???) in lucrarea ei "


Am postat acest apostol deoarece el, ca si pericopa evanghelica a bunului samarinean(care vad ca se tot posteaza cum ii vine fiecaruia) fac parte din slujba sfintului maslu . Pericopa nu este un exemplu de sine statator , izolat , fara considerente teologice ci ea este inchegata si cu alte porunci ale Mintuitorului pe care noi , teologi dupa ureche, le ignoram si nu retinem decit ce ne convine noua .
Spun toate acestea pt. cei ce vor sa tina totusi seama la invatatura ortodoxa . Care vor sa stie in ce si cum sa creada !
Celorlalti , chiar ii indemn nici sa nu incerce sa-si prinda urechile in invatatura ortodoxa deoarece nu este chiar lesnicioasa !


NB: ARHIEPISCOP AVERCHIE (+ 1976, Biserica Ortodoxa Rusa din Afara Rusiei) :

“Nu tot ceea ce poarta numele sfint si drag de Ortodoxie este si ortodox: exista si falsa ortodoxie de care trebuie sa ne temem si sa fugim ca si de foc. Adevarata Ortodoxie e numai aceea care nu accepta si care nu permite prin nimic, nici in invatatura, nici in practica, nici un fel de inovatie care contrazice Cuvintul lui Dumnezeu si hotaririle Bisericii Sobornicesti.”

Si tu la fel!:6::11::53:

Dupa dl. Zaharia exista pasaje lipsa, si anume samarineanul mai intai i-a luat pulsul spiritual a celui mai mult mort decat viu, i-a verificat carnetelul de circumcizie, jertfe daca toate sunt la zi, darile la templu deasemeni, si fiind cu acte in regula a hotarat ca este demn de mila si merita sa-i fie salvata viata.

Altfel..il lasa in plata Domnului ca nu cumva Domnul Cel care a zis "mila voiesc, iar nu jertfa", sa-l trazneasca pentru nescotita milostenie de a ajuta un ne-drept-credincios.

Dar vai, de fapt si de drept chiar bunul samarinean nu era tocmai drept credincios (cine stie cine erau samarinenii) si uite ca in fatza lui Dumnezeu a trecut mai aproape de porunca dragostei decat ortodoxul preot si ortodoxul levit al Legii Vechi.

Cine mai are urechi si o inima sa bage la cap, o reactualizare a ceea ce inseamna de fapt "Evanghelie" si ce cuprinde si la ce se refera ea, nu ti-ar strica domnule Zaharia.

Ti-ar folosi mult mai mult decat a face din ortodoxie un obiect de idolatrie si un cuvant sec vizavi de nevoile spirituale ale oamenilor.

Eterna dihotomizare a lumii si polemicile sale !
 

La originea acestor discutii interminabile a fost o intrebare a mea .
De la aceasta s-a ajuns la marile subiecte dezbatute de nenumarate ori ( si care inca vor mai suporta multe discutii atita vreme cit vor exista crestini care se dau sau se cred mult mai buni si mai iubitori si mai cumsecade decit sfintii care au talmacit Evanghelia, care au transmis Sfinta traditie si cei care adunati in sfinte sinoade au intemeiat Sfintele si de Dumnezeu inspiratele canoane) si care sunt
- iubirea neconditionata a aproapelui,
- nejudecarea neconditionata a lui
- pomenirea tot neconditionata a oricui in tot felul de rugaciuni
- netinerea cont de cine este dumnezeul adevarat si cine sunt diavolii (asa cum invata proorocul David in a sa Psaltire cind zice :,, ...caci dumnezeii neamurilor diavoli sunt")

idei , desigur, newage-iste si care nu au legatura cu ortodoxia .

Dar indiferent cum ar fi aceste idei este de mare mirare si intristare socotind de la ce s-a pornit si la ce s-a ajuns .
Pt. acest motiv apreciez ca s-a discutat destul , din punctele mele de vedere , s-a risipit multa nevointa fara un folos evident si ca atare este momentul sa ma retrag.
Ne spune Hristos : ,, Cel ce nu-si ia crucea sa si nu vine dupa mine , nu este vrednic de mine" ... referire nu la talmacitorii de serviciu ci a surorii pt. care este musai mai inti ca ea sa-si ia crucea si sa se reintoarca la Hristos ... daca voieste , caci nimic nu este obligatoriu !


NB: SF. ANTONIE CEL MARE :

: „la sfarsit oamenii vor innebuni, iar daca vor vedea ca unii nu innebunesc, vor zice ca aceia sunt nebuni pt ca nu sunt asemenea lor”.

Frate Zaharia, ganditi cu LEGEA nu cu inima... pai stim ca sfintilor le era mila si pentru ingerii cazuti, nu doar pentru oamenii pacatosi, si se rugau pentru pacea a toata lumea, nu doar pentru pacea ortodoxilor.... iata cine Il ispiteste pe Iisus, tocmai un INVATATOR DE LEGE din vremea aceea:

Şi iată, un învăţător de lege s-a ridicat, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci?
26. Iar Iisus a zis către el: Ce este scris în Lege? Cum citeşti?
27. Iar el, răspunzând, a zis: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
28. Iar El i-a zis: Drept ai răspuns, fă aceasta şi vei trăi.
29. Dar el, voind să se îndrepteze pe sine, a zis către Iisus: Şi cine este aproapele meu?
30. Iar Iisus, răspunzând, a zis: Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, şi a căzut între tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au rănit, au plecat, lăsându-l aproape mort.
31. Din întâmplare un preot cobora pe calea aceea şi, văzându-l, a trecut pe alături.
32. De asemenea şi un levit, ajungând în acel loc şi văzând, a trecut pe alături.
33. Iar un samarinean, mergând pe cale, a venit la el şi, văzându-l, i s-a făcut milă,
34. Şi, apropiindu-se, i-a legat rănile, turnând pe ele untdelemn şi vin, şi, punându-l pe dobitocul său, l-a dus la o casă de oaspeţi şi a purtat grijă de el.

Ce avea samarineanul in plus fata de toti ceilalti... MILA... pur si simplu mila de situatia in care se afla... aici este cazul necazului trupesc, vazut, dar stim ca mult mai placuta in fata Domnului este milostenia pentru suflet... deci MAI ALES CEI CAZUTI SPIRITUAL trebuiesc tratati... daca sunt de alta religie, nu-i punem in pomelnice si in celelalte randuieli ale Bisericii ca asa e legea bisericii, dar MILA si RUGACIUNEA personala pentru ei sincer nu cred ca e pacat... Dumnezeu sa ma ierte daca gresesc!...