Sa fiu in locul tau as cere si parerea altui doctor.
Sau poate mai sanatos ar fi sa nu ai asa mare incredere in doctori si sa folosesti nitica introspectie.

Oricum, la ce probleme ai tu (fara suparare) ai primit chiar un diagnostic "light".
Nu ai o viata asezata, printre oameni cat de cat ok, ca sa-ti gasesti linistea.

Nici eu nu sunt un mare fan al medicamentatiei sau mai bine zis a supra-medicamentatiei alopate, dar nici nu cred ca frectii de tip placebo sub etichete "naturiste", chiar sub denumiri popmpoase, sunt alternativa ideala.

Nu e o problema neaparat ortodoxa (desi exista o perspectiva prin care este asimilata vrajitoriei) cat o problema medicala - este pur si simplu, in cel mai fericit caz, placebo, binenteles la preturi deloc modeste.

Nu am primit nici un diagnostic cel putin nu de la medic. Era doar introspectie.
Oamenii din viata mea sunt ok, sunt chiar banali si plictisitori. Eu am mers intotdeauna pe contrasens. Totusi am auzit si cred ca neimplinirile si nefericirea parintilor se mostenesc si la copii.

Pai din cate stiu si daca nu s-a schimbat ceva, tu incerci sa tii un sens bun, dar "acasa" cel putin chestia asta devine un defect.
Ca sa nu mai zic ca toate sperantele tale legate de casatorie, copil, etc. se izbesc se pare de un fel de zid si mai mult sau mai putin constient se zdrobesc acolo si totusi tu continui sa te lipesti de zidul ala.

In conditiile astea, nu prea ai cum sa-ti gasesti linistea.

Asa e. Dar asta e o problema doar pt mine nu si pt ceilalti.

Pai da, e problema ta, ca tu ai intrat in gura lupului si insisti sa ramai acolo cautand o linsite care nu ai cum sa o gasesti.
Nu acolo.

Ce faci, ramai cu alegerea gresita si treci pe medicamentatie si psihoterapie, ai nevoie de cineva sa-ti spuna ca ar trebui sa fii fericita cu standardele scazute ale "prietenului" tau si ca religia e un capriciu la care ar trebui sa renunti de dragul intelegerii si acceptarii oarbe a tot ce ti se pune in fatza?

La fel era si acasa. Nu erau neintelegeri majore, oamenii sunt normali, nu au pacate, vicii majore, dar sunt plictisiti de viata si totodata plictisitori, nu vor nimic, nu spera nimic... Mereu m-am simtit singura si nefericita si am cautat "fericirea' in alte parti. Si acum din pacate e la fel. Inainte, cand "iubeam " pe cineva, as fi plecat la capatul lumii cu el, acum..ma ingrozeste idea sa ma mut cu ai lui undeva inafara Bucurestiului, simt ca as ramane singura printre straini.
Dar e greseala mea, pentru ca probabil nu trebuie sa caut "fericirea" inafara mea, la ceilalti, ci in interior, in suflet.

n am stat sa citesc commurile,dar pt ca intra la categoria /probleme/ am si eu o nelamurire
in perioada aia a lunii femeile au voie in biserica?k preotul mi a spus ca da,numai sa nu se miruiasca si sa nu atinga lucruri sfinte.in toti anii astia n am intrat,dar pt ca mi a zis el am intrat o singura data.acum ezit sa intru pt ca nu stiu daca e pacat sau nu.

E ok cum ti-a zis preotul.