pentru oameni ca tine ioanna este threadul acesta
agnosticismul si ateismul nu sunt chestii mutual exclusive
un ateu nu e convins de inexistenta divinitatii
foarte putini atei (care sunt atei prin cercetari nu pentru ca e cool sa fi ateu sau din ignoranta) ar spune ca sunt convinsi 100% ca nu exista zei
gnostic = possessing (intellectual or) spiritual knowledge.
un agnostic nu are spiritual knowledge

deci pot spune ca eu sunt un ateu agnostic

din nou, nu poti generaliza ca "ateii cred ca le stiu pe toate" pentru ca singuru lucru care il au in comun e lipsa de credinta
un om care pretinde ca le stie pe toate e un cretin, putini atei care au avut cel putin o dezbatere la viata lor vor spune ca stiu totu

atat timp cat definitia divinitatii e asa vaga, de multe ori nefalsificabila nu ai cum sa afirmi ca nu exista zei
cand faci o afirmatie trebuie sa fi pregatit sa aperi acea afirmatie cu dovezi clare

daca cineva iti spune ca pamantul e elipsoid, tu ai orice drept sa nu il crezi
"nu cred" nu implica nici o responsabilitate de partea ta
daca tu afirmi ca "pamantul nu e elipsoid" deja ai de dat niste explicatii, aia e o afirmatie care contrazice ceva, pe cand "nu cred" nu contrazice nimic, spune doar ca tu nu esti convins

Bun, deci ateii cred ca Dumnezeu nu exista, asa cum credinciosul crede ca Dumnezeu exista, ambii neavand o dovada efectiva, deci exista si o doza de subiectivism in credinta fiecaruia, pe langa toate argumentele logice pe care ambii le aduc, pentru a-si intari convingerea proprie. Necredinta este o premiza a vietii, in aceeasi masura ca si credinta.

Spui ca ateul agnostic nu are cunoasterea spirituala, deci consideri ca “spiritualul” e o metafizica abstracta, respingi din start la nivelul intelectului experienta spirituala pentru ca aceasta nu se poate dovedi ? Personal consider ca nu trebuie sa punem problema "exista sau nu exista Dumnezeu", ci daca am sau nu nevoie de Dumnezeu, am nevoie de cunoastere spirituala. Din aceasta necesitate spirituala rezida si credinta. Mao Țe-Tung, care a fost un ateu convins, s-a botezat in momentul in care a trecut printr-un moment extrem de dificil, cand era "pe moarte",deci intr-un final s-a manifestat si la el acea trebuinta umana de siguranta, de protectie, ego-ul lui s-a zdruncinat si a avut nevoia sa creada.

Credinta
 

Ateul este cel ce crede in binele facut de el, spune ca are dreptul sa judece si se fereste de creatie. Ateul stie ca daca i-si pune o umbrela deasupra capului e bine pentru el, ploaia e judecata astfel, si chiar vede ca nu-l ploua, pentru ca are credinta ca umbrela e buna.
Daca in credinta asta v-a creste copii lui, atunci in cateva generatii de atei, la prima ploaie pe nepoti, acestia se vor imbolnavi negresit, si vor spune micutii, ce rece a fost ploaia.
Credinciosul crede in binele ploii, si spune ca ploaia e buna si e viata de sus, pentru viata de jos, oricat de rece ar fi. In cateva generatii de credinciosi, ei asa tare vor iubi ploaia, ca vor canta dupa Creatorul lor.
Bine ca te-am gasit, prietene

mai inainte ti-am spus ca nu ai nevoie de dovezi ca sa nu crezi ceva, ca sa nu crezi trebuie sa nu fi convins
si da, nu ai cum sa dovedesti lipsa ta de credinta si nici credinta
cum imi dovedesti tu mie ca nu crezi ca pamantul e elipsoid?
cum iti dovedesc eu tie ca eu cred ca pamantul e elipsoid?

(cred fiind cuvantul cheie)

legat de experiente spirituale da, ai dreptate, fac aia

sunt oameni acuma care ei sunt convinsi ca au fost rapiti de extraterestrii din cauza "experientelor spirituale", sora bunicii mele era convinsa ca in fiecare seara vin oameni la ea acasa si o ataca, venea la bunica mea si ii arata pe piele unde ea zicea ca o taiat-o atacatorii, dar nu avea nici o vanataie, nimic
daca treceai seara pe langa casa ei auzeai cum tipa "NUUUU!! LASA-MA IN PACE!!"
desi becu era deschis si evident nu se intampla nimic, era totul in mintea ei

Eu nu le-as numi pe aceaste experiente spirituale, m-am referit la viata autentica. Probabil daca ai un fond religios, insa mai ales daca esti receptiv la superstitii, iti poti induce viziuni, din cauza fricii ti le imaginezi. Esti singur, vezi umbrele copacului care se reflecta pe perete si tresari noapte din pat , gandindu-te ca e o prezenta externa la tine in casa, doar ai "auzit tu ca spiritele bantuie nu stiu ce" :)

sti foarte bine ca nu vorbeam de umbre prin casa
si oamenii care sunt convinsi ca au fost rapiti si sora bunicii mele iti vor explica in detaliu ce li s-a intamplat si chiar cred aia, nu sunt oameni disonesti

N-am vrut sa fiu lipsita de respect, insa boala psihica se manifesta in forme diverse. In general oamenii cu porniri paranoide pot sa-ti spuna ca ei comunica cu extraterestrii, fiind convinsi de asta.

Pierderea credintei e atunci cand cel ce sta in caldura, nu o da mai departe si nu o imparte.
Credinta e atunci cand cel ce sta in frig, crede in caldura lui Dumnezeu chiar daca nu o vede.

Bine ca te-am gasit, prietene

In cazul surorii bunicii mele, e clar. Dar vrei sa spui ca fiecare persoana care a fost rapita de extraterestrii, fiecare musulman care zice ca a avut o experienta spirituala, fiecare hinduist, oameni care spun ca in timp ce erau operati de o boala grava au simtit ca parasesc corpu, fiecare om care pretinde ca a avut vre-o experienta spirituala (si sa nu fie crestin ortodox), fiecare persoana are cate o boala psihica?

Fiecare secta religioasa afirma ca are miracole, si ce e mai ciudat, nu o sa vezi niciodata crestini care au viziuni cu Krishna, nu o sa vezi musulmani care au viziuni cu Iisus Hristos, toate viziunile sunt din interiorul doctrinei pe care o slujesc.


pot lua citatul tau, sa il modific putin si are perfect ideea ce vroiam sa o exprim


In general oamenii cu porniri paranoide (religioase) pot sa-ti spuna ca ei comunica cu extraterestrii (divinitatea), fiind convinsi de asta.

M-am referit strict la cazul expus de tine, nu la modul general, exista cazuri si cazuri. In legatura cu omul religios, comunicarea cu Dumnezeu se face prin rugaciune,meditatie, contemplare etc. el spune ca nimic nu se compara cu ceea ce e in inima lui cand simte dragostea lui Hristos si pe Duhul Sfint care-i mangaie sufletul, deci daca atinge aceasta stare de pace si bucurie launtrica, spune ca a comunicat cu Dumnezeu.