Eu doar am intrebat care este motivul pentru care biserica ortodoxa si in general crestina, nu permite femeilor acest lucru, mi se pare interesant.
Eu nu cred in nici o religie dar nu refuz teoria creatiei care este posibila.

In Cartea intelepciunii lui Isus fiul lui Sirah, am intalnit cateva versete despre femeie pe care nu le-am inteles foarte bine. La ce credeti ca se refera acest verset: Sminteala, uraciune si rusine este cand femeia hraneste pe barbatul sau? Ati intalnit cumva o interpretare a unui Sfant Parinte? Alte verste nu foarte clare pentru mine: Femeia buna este parte buna si este data castig celor care se tem de Domnul. Desfranarea femeii in ridicarea ochilor si in genele ei se cunoaste. Harul femeii va veseli pe barbatul ei si oasele lui le va intari stiinta ei. As fi interesata sa le inteleg sensul cu adevarat.

Te rog să specifici și locația exactă a versetului ca să-i înțelegem sensul din context.

1- Omului(bărbatului) credincios Dumnezeu îi înnobilează destinul prin a-i oferi o soție vrednică.
2- Femeia care speculează toate informațiile din jurul ei ridicând ochii(refuzând smerenia) le va folosi în scop deșart.
3- Toate cunoștințele soției se vor materializa în bucuria și puterea bărbatului.

Multumesc pentru sugestie. Cu toate ca te referi la un singur verset, am cautat trimiterile si la celelalte versete. Sminteala, uraciune si rusine este cand femeia hraneste pe barbatul sau(Cartea intelepciunii lui Isus fiul lui Sirah capitolul 25, versetul 24). Femeia buna este parte buna si este data castig celor care se tem de Domnul (capitolul 26, versetul 3); Desfranarea femeii in ridicarea ochilor si in genele ei se cunoaste. (capitolul 26, versetul10); Harul femeii va veseli pe barbatul ei si oasele lui le va intari stiinta ei(capitolul 26, versetul15).

Iti multumesc pentru explicatiile interesante.

Hrana femeii se referă aici(dpmdv) la plăceri trupești.

M-am gandit la cateva posibile interpretari, dar la asta nu; este un punct de vedere interesant.

Totusi,parerea mea este ca traim inca intr-o societate usor misogina si ca nici Biserica nu descurajeaza foarte mult acest lucru.
De exemplu,asa dupa cum au existat femei care au ajuns la sfintenie precum barbatii,de ce nu ar fi si femei care au har sa slujeasca precum ei?De ce le este interzis acest lucru si a fi preoteasa se refera doar la a fi sotia preotului?
De ce sunt locuri,manastiri de barbati in care sub blesteme grele sunt oprite femeile de a intra (muntele Athos,Frasinei si probabil mai sunt)?Oare femeile nu pot fi si ele ispitite in egala masura cu barbatii?Cu toate acestea nu am auzit de manastiri de maici in care accesul barbatilor sa fie oprit...Poate or fi,insa eu nu am auzit.
Daca ar fi sa vorbesc despre preotia de mir,tot ca parere personala,firesc mi s-ar parea sa slujeasca ca doi parinti spirituali si ca un exemplu pentru comuniunea barbat-femeie,ambii:atat preotul,cat si preoteasa.
Oricum,as prefera sa nu aud explicatia cu pacatul originar,pentru ca,indiferent cine a fost primul,de cazut au cazut amandoi...atat Adam,cat si Eva.
Stiu ca o sa mi se spuna ca acestea nu sunt idei ortodoxe,insa privind la rece,chiar nu am cum sa ma fac ca nu observ aceste aspecte ori sa am o opinie diferita.M-as bucura ca in aceasta societate in care observ un real razboi intre cele doua sexe,chiar o competitie,care a ajuns sa ii denatureze si pe unii si pe ceilalti, si mi-as dori,oricat de utopic ar parea la acest moment,ca aceasta societate sa devina una bazata pe un respect profund si o comuniune reala,care sa aiba la baza respectul profund,iubirea si acceptarea.Ori poate sunt eu prea idealista...

Mie mi se pare ca Dumnezeu a daruit un dar in plus femeii comparativ cu barbatul. Or cea mai mare dar daruit femeii este tocmai nasterea de prunci. Acum poate ar trebui si barbatii sa se supere si sa se revolte ca ei au fost mai putin favorizati.

Dumnezeu a daruit femeii darul de a fi mama.De a rodi in ea, un suflet, o fiinta vie. De a se intrupa in trupul ei un nou om, o alta faptuta minunata a universului.

Iar bucuria de a purta in pantece prunc, de a-i simti piciorusele cum se misca, de a simti o caldura unca, cereasca in interiorul pantecelui, de a-l pune la san si a-l alapta nu a simtit-o si nu o va simti sotul meu niciodata.

Asadar, cu un asa mare dar cum m-as simti dezavantajata?
Biserica cinsteste femeia; Dumnezeu insusi cinsteste femeia. Iar dovada cea mai de netegaduit este ca a ales sa se salasluiasca intr-un pantece al unei fecioare ptr venirea sa in lume. Putea sa aleaga orice alta cale, dar a ales-o tocmai pe acesta ptr a a rata cat pretuieste El femeia.

Biserica are zile inchinate femeii: Bunavestire si duminica Mironositelor.

Faptul ca sunt manastiri in care accesul femeii nu este permis mi se pare un lucru foarte bun. Calugarul este dator sa se ocupe cu rugaciunea, iar in linistea singuratatii sa se intalneasca in chip profund si desavarsit cu Dumnezeu.
Avand in vedere cat de multe purtatoare de fuste(zic acest cuvant deoarece femeia mi s e pare un cuvant atat de frumos, de gingas, de viata purtator) merg la manastiri cu scopul de a isipti. Intervin multe din ele in viata preotului, facandu-i ochi dulci si determinandu-l sa-si paraseasca sotia. Merg si in manastiri cu gand sa ispiteasca calugarii. Si nu ma refer la simpla lor prezenta ci la privitul pe sub gene, clipitul prea des , anumite gesturi...s.a

Nu exista motiv de suparare. Creatia nu trebuie pusa in termenii "mai mult favorizat" "mai putin favorizat". A face acest lucru inseamna a crede ca Dumnezeu a fost nedrept la creatie. Stim insa ca nu este asa. Numai mintea noastra necuratita de pacat, poate sustine astfel de lucruri.

PS Barbatilor le este dat sa fie preoti, nu pentru a supara partea feminina, ci pentru a o bucura.

Asta era ideea pe care voiam sa o subliniez.
Asa cum un barbat nu are nici un motiv de suparare ca femeia ii poarta in pantece pruncul de care se vor bucura amandoi, la fel si femeia nu are de ce sa se supere ca barbatul prin Sfanta Taina a Preotiei a primit un dar asa frumos prin care atat ea, cat si copiii lor dar si o lume intreaga se bucura de Sfintele Taine.
Lucrurile se imbina perfect, in chip armonios, ca intr-o casnicie. Eu sunt buna la asta, tu esti bun la astalalta.Iar calitatile noastre le folosim in interesul familiei, spre binele nostru, al copiilor nostri si spre folosul semenilor.