Frate Cezare, te rog sa ma ierti daca modul meu de formulare , mustrarile sau tonul meu te-a necajit .
Nu am scris ca as fi suparat pe tine , Doamne fereste, sau ca in lumea aceasta lunga si lata ("E lung pamintul , ba e lat ..."- vesnicul Cosbuc) eu nu as mai avea loc de tine .
Am scris doar din covingere (sau poate ca tocmai asta da gravitatatea gestului meu !) si cu gindul ca marturisesc un Adevar.
Dar cu siguranta ca in toata intentia buna si in nevinovatia declarata se poate adulmeca si izul mindriei , viermele care roade neincetat .
Pt. aceasta am si revenit cu o noua postare si am tinut sa imi cer iertare din nou !
Totusi unele greseli sunt inerente modului de comunicare : a scrie cit mai restrins dar si mai graitor !
Bine ne este noua sa raminem convinsi ca nu ne dorim sau nu ne nutrim raul unul altuia !