După principiul ăsta, că ar trebui să ne mulţumim cu condiţia în care ne-am născut, poate nu ar trebui să ne mutăm nici în alt oraş şamd, că omul sfinţeşte locul, nu?

Câţi dintre noi ne-am mutat din oraşul/ satul natal, pentru serviciu şi un alt nivel de trai?

Eu cred că este greu să te muţi în străinătate (integrarea acolo, dorul de "acasă") dar este şi o şansă pentru anumite realizări în viaţă (profesionale, materiale şi altele).

Referitor la viaţa creştină, mântuire şamd, îl ştie Dumnezeu pe fiecare. Plecarea în străinătate poate fi o piedică, dar şi un stimulent în această direcţie.

Dumnezeu să ne ocrotească pe toţi (pe poporul român de pretutindeni)!

Draga mea ,de ce sa fie strugurii acri pentru cei care raman aici ?
Ce au castigat cei plecati traind printre straini ?
Niste bunuri care raman dupa ce nu vor mai fi in viata.
Fiecare este liber sa faca ce vrea.
Daca ai un servici decent si o locuinta este o mare greseala sa pleci pt.ca lasi ceva ce cunosti pt.ceva care s-ar putea sa nu iti placa ,sa nu te acomodezi.
Am cunostinte care au stat un concediu in Canada pt. a vedea daca se acomodeaza.
La pensiune un argentinian i-a sfatuit sa ramana in tara deca se descurca ,daca au locuinta si servici.
Daca il ai pe Dumnezeu toate se rezolva.
Mai degraba cred ca strugurii sunt acri pt.cei care pleaca .se izoleaza de familie ,prieteni.
Nu mai comentez bucuria de a intra oricand in o biserica si a participa la o slujba ,Vecernie ,sf.Maslu ,sf.Liturghie , ce se oficiaza in acel moment.

Îi înţeleg pe cei care pleacă în altă ţară din cauză că în România fac foamea. Am trecut prin asta, cunosc frustrările negăsirii unui serviciu în ţară, care să asigure un minim de supravieţuire. Dar nu îi înţeleg pe cei care, o dată plecaţi, nu se mai întorc să caute loc la ei în ţară. Poate că au prins rădăcini acolo întemeindu-şi familie, dar chiar şi aşa... Dar totuşi există mulţi care rămîn plecaţi deşi ar putea să revină. Ăstora nu le mai pasă de România şi de neamul lor. Probabil că preferă statutul de emigrant din cauza amintirilor triste rămase din vremurile mai grele pe care le-au experimentat aici. Este treaba lor, alegerea lor.

Eu sînt bucuros că am avut şansa de a lucra cîţiva ani prin mai multe ţări (Franţa, Germania, Belgia, Slovacia, Rusia), trăgînd astfel concluzia că pentru mine ca român, o viaţă în România este de preferat uneia printre străini.

Ei, ei, suntem crestini pana cand vine vorba de matzu lu' noi...daca este gol, o stergem 'englezeste' pana peste border, colea'sa in italica, la fritzi ori la gali,
mai pe urma, cu matzu plin, dam replici de moralitate si constructiii...pe nisip din asi de pica.
Bre, cand Dumnezeul meu ii banu', nu incape loc de altcumva.:4:

Sunt multe de spus,insa am credinta ca nu vom ajunge la un numitor comun,totusi as incerca...

Oricum,cei care pleaca au tot respectul meu,deoarece sunt niste supravietuitori si se lupta pentru viata ;o viata mai buna pt ei si familiile lor, nu vor sa ceara,nu vor sa astepte ci stiu ca pot munci si pot fi apreciati oriunde sub soare!

In loc,sa aveti chiar compasiune pt noi,ca sunt vremurile de asa natura incat suntem nevoiti sa ne parasim tara pt a putea trai decent,la toate durerile noastre de peste mari si tari(discriminare,neadaptare,dor de rude,de prieteni din copilarie) mai puneti si voi paie pe foc,facandu-ne de ocara ca suntem niste pacatosi materialisti,care L-am parasit pe Dumnezeu pentru niste valuta!

Insa va dau o veste buna:Dumnezeu este oriunde cu noi!Dumnezeu nu are granite si nici pasaport sau vize!
Desi unii romani cred ca Romania este centrul spiritualitatii ortodoxe pe Terra va trebui sa le sfaram castelele de nisip si sa postez o lista cu toate bisericile si manastirile ortodoxe de pe glob!

Citind blanda dvs postare(ce voi scrie nu are legatura cu ea si nu o critica) nu m-am putut abtine,deh,starea mea duhovnicesca de stapinire a patimilor lasa de dorit,la greu :) Poti sa stai printre pagani chiar la tine-n prispa casei parintesti si cand spun pagani ma refer la categoria crestina cu placuta de apartenenta,frumos vopsita, la gat si cu fapta-n antiteza.In general crestinii s-au considerat straini in raport de spiritul lumesc dar pt ca traim timpuri doar orizonatale atunci da,exista temeri cu privire la strainul dpdv geografic.In mod normal orice om prefera sa ramina in locul sau de bastina cu exceptia unor motivatii care l-au determinat sa-si ia lumea-n cap.Asupra acestor motivatii cei mai in masura sa comenteze sunt cei care,fie si temporar,au trecut prin asa ceva.In rest,ca si in Cismigiu in apropierea unui meci,chibitii si carcotasii :) sunt mereu la datorie..altfel unde ar mai fi farmecul acestei vieti in care trasu cu ochiu,prin crapatura gardului,si dat bobarnace peste gard, sunt doar un bland corolar al mentalitatii de tipul ,,sa crape si capra ta ma...imigrantule" :)

Sa stiti ca cel mai rau doare nu cand te calca-n picioare jigodia de strain ci cand iti arde una-n spate fratele tau de acasa,care la fel ca si cel din pilda biblica nu intelege de ce ala plecat si risipitor are parte de mai multa cinste la intoarcere.Da poate nu se mai intoarce,crapa pe acolo din vina lui(aplauze in partea conservatoarea a agorei virtuale)si fiul bun de acasa,pupa-l-ar tata de baiat frumos,credincios si devreme acasa,varsa o lacrima(cu ajutorul cepei bineinteles)si pentru ala de a plecat prin lumi straine ca sa se capatuiasca...cand muntii nostrii aur poarta…..da noi cersim din poarta-n poarta.Cum se spunea intr-o reclama..viata asta nu-i asa simpla cum cred unii si cateodata afirmatia ,,io asa am facut"devine un fel de pat al lui Procust.

Taiati cu sete fratilor,fara mila ca doar nu o sa aiba ala tupeu sa curga sange din el…mama lui de borfas ….vorba regretatului Dinica in filmele de altadata :)

Păi şi ce ai vrea, Eodoare, să ţinem post negru continuu şi să locuim sub pod în România dacă nu avem de lucru? Că săracii părinţi au tot pompat la bani şi la pachete în noi pe timpul studenţiei. Măcar de la 25 de ani încolo să ne facem un rost în lume, fie ea şi departe de rude şi de prieteni. Temporar, pînă mai trece foamea. Or asta nu înseamnă deloc transformarea banului în Dumnezeu, ci o luptă îndîrjită pentru su-pra-vie-ţu-i-re. Deh, banul era necesar chiar şi acum 2000 de ani, şi Hristos a trebuit să plătească dările, nu? Asta e lumea în care trăim, altfel să emigrăm în pustie unde mîncăm praf şi nisip pe gratis.

Aplauze furtunoase!!!!!

Avem compasiune ,nu inteleg de ce ganditi asa.
Si aici este greu ,daca ai copii la studii costa mult intretinerea lor ,trebuie sa te lipsesti de multe ca sa ii intretii.
De ani buni nu mai mergem in concediu sau durata concediului a scazut din lipsa de bani .
Mergem inainte ,nici nu mai conteza acest aspect.
Dar nimeni nu a spus ca sunteti materialisti pacatosi ,fiecare e liber sa faca ce vrea.

Pai nea Florine, ce as vrea io, hm, as vrea ca romanu' sa fie o tara mai curajos si dizghetat la minte, si sa puna mana frumusel p'un retevei, sa'si faca o cruce mare cat China, si sa ...stii tu, ce sa faca, sa'si ia ce i se cuvine bre, adicatelea bunastarea lu' el in tara lu' el, dupe care, indestulat in matzu lu' el cu bucatele mioritice, sa faca ce trebe facut : adicatelea sa'i multumeasca lui Dumnezeu, s'n culcare s'n trezire, ca are o tara, o patrie si un neam(adicatelea are o acasa, bre). :4:
A, uitasi, s'uite asa poate sa'si plateasca si biru...