Iata un raspuns intelept si cu frica de Dumnezeu!
De aia am tinut eu minte de atatia ani patania mea cu paltonul in care se gaseau bani si acte... Am realizat ca nu il mai am dupa cateva ore si mi-a dat Domnul in minte sa imi amintesc unde il pusesem ultima data si l-a pazit pana am sosit, de nu a pus nimeni mana pe el sau pe ce se gasea acolo. S-a intamplat in lumea noastra reala, ce-i drept, intr-un alt oras. Deci se poate!

Ah si inca ceva petrecut tot acolo. Mi-am lasat intr-o sala de clasa niste notite, vreo doua foi scrise de mana, de care si uitasem, oricum, nu mai erau importante, de vreme ce examenul trecuse. Peste cateva ore, ma trezesc la usa cu niste fete dintr-un alt judet care imi adusesera foile. Ce se intamplase? Ma vazusera cand pusesem foile acolo, apoi au remarcat ca le-am uitat, s-au interesat unde stau in camin si au venit pana la usa sa mi le aduca. Doua foi scrise cu pixul, nu mai aveau nicio valoare, aduse de doua fete pe care nu le mai vazusem niciodata pana in ziua aceea! Se gandeau ele ca poate imi trebuie... Iata ce inseamna sa fii om!

Cat despre buletine, stiu ca si tatalui meu i s-au furat banii si actele in autobuz si in locul buletinului lui a gasit un alt buletin, pe care insa l-a inapoiat posesorului, la adresa inscrisa acolo. Ca el nu si-a mai gasit buletinul, e alta treaba, dar a facut ce trebuia in situatia de fata.

O să vă mai dau un exemplu cunoscut de mine.
Cineva a găsit pe trotuar un portofel grăsuț. Gândind că cineva l-a pierdut, l-a ridicat, l-a deschis... a găsit o sumă mare, echivalentul unui salariu bun la vremea aceea. S-a uitat în stânga, în dreapta (nu cu speranța de a nu fi văzut, ci din contră, de a-l găsi pe păgubaș)... nimic. Cu greu, căutând prin hârtiile din portmoneu a reușit să găsească persoana cu pricina, căreia i-a înapoiat absolut tot ce găsise, refuzând răsplata din partea aceluia, recomandându-i ca mulțumirile să I le aducă lui Dumnezeu, eventual să facă și o milostenie ca semn de mulțumire.

Ce credeți? Era mai bine să fi lăsat acolo portmoneul, trecând peste gândul că dacă l-ar găsi altul și l-ar putea însuși, mizând, eventual, pe intervenția excepțională a lui Dumnezeu? Sau e mai bine că poate a gândit că el însuși e dator să împlinească voia lui Dumnezeu și că poate de aceea i l-a și scos în cale?

Cristi, normal ca a facut bine. Intreaga discutie se invartea in jurul faptului de a-ti insusi sau nu niste bani gasiti pe strada. Cred ca suntem pe aceeasi pozitie.

în cazul ăsta, m-am liniștit :1:

Este destul de dificil de judecat acest aspect.
Multumesc Domnului ca nu m-am intalnit cu aceasta situatie,deoarece nu stiu ce atitudine sa adopt.Si voi explica de ce.

Daca banii nu sunt insotiti de actele pagubasului,atunci treaba devine mai complicata.Sa-i declari,dar unde?Daca-i declari in ziarul local multi profitori vor raspunde si se vor arata pagubasi.
Ii duci la politie,insa pagubasul nici nu are idee unde i-a scapat bancnota-de aceea nici nu stie unde s-o caute;daca nu stie unde a pierdut-o,nici nu stie la ce sediu de Politie sa se intereseze...
Daca ii lasi acolo,ii va lua persoana urmatoare care va fi in aceasi dilema si va alege sa-i insuseasca.

In mentalitatea mea,banii apar in calea saracilor sau a persoanelor care au nevoie stringenta de bani(poate gresesc).
M-am intalnit si eu cu cateva situatii,insa a fost simplu.In cazul meu,eu nu aveam nevoie de bani insa poate a fost doar asa un test...

Prima data,inRomania ma dusesem sa verific balanta contului la un bancomat chiar vizavi de cladirea unde locuiesc.In fata mea,era un domn,arab sau turc care utiliza bancomatul.Cand a plecat si a venit randul meu,in loc sa gasesc ecranul gata de o noua transactie,il gasesc inca in contul domnului respectiv,in dreapta imi arata cati bani avea in cont(11,500 si ceva de dolari) apoi intrebarea"ce operatie doriti sa efectuati?-extragere,tiparire chitanta sau exit...
Ma uit buimaca la ecran,incercand sa inteleg ce se intampla si mai vad inca un aspect,domnul respectiv isi uitase in bancomat chiar si cardul.
Am luat decizia fulgeratoare sa apas exit apoi am luat cardul si am alergat dupa respectivul,nu era departe.A ramas si el locului.

Anul trecut in drum spre job,gasesc un portofel urias pus asa ca in vitrina,pe o banca pe bulevard.In fata bancii,o pata dezgustatoare de voma.In momentul in care vad acestea imi fac un tablou mental,cineva in stare de ebrietate uita portofelul pe banca.Vizavi de banca respectiva,este un club de noapte.
Deschid portofelul,gasesc o gramada de acte:buletin,permis auto,Social Security card,carduri si bani(300+dolari).
M-am gandit sa-l duc la politie insa cineva de la serviciu imi spune sa incerc sa gasesc eu pagubasul sunand pe la banci sau la departamentul de permise auto.De fapt,asta a fost cel mai greu.
Cred ca mi-a luat in jur de 4 ore sa gasesc pagubasul,autoritatile nu m-au ajutat deloc banuindu-ma de intentii rele.

Pai tu o tii sus si tare ca este, dar nu vad nici un argument in favoarea acestei idei.

Inca o data, sa nu confundam banii cu portmonee cu acte, telefoane mobile, haine cu bani, obiecte personalizate in general.

Povestea asta cu 10 lei gasiti imi aduce aminte de o intamplare din viata mea, iar Dumnezeu mi-e martor ca nu e nici o exagerare. Eram casatorit de vreo 2 ani, locuiam cu chirie intr-o garsoniera ingusta si aveam primul copil. Intr-o dupa-amiaza, sotia m-a trimis la piata fiindca uitasem sa cumparam ceva in cursul diminetii. Si pe cat sunt diminetile de aglomerate in perimetrul pietii, pe atat de linistite dupa-amiaza. Mergand printre blocuri, am gasit 10 lei. Pe atunci aveau valoare destul de mare, fiindca inca nu incepuse inflatia sa galopeze. Era o bancnota aproape noua si nimeni in jur cat vedeam cu ochii. Nu mi-am pus nici o clipa problema s-o las acolo, iar cine spune asa ceva pur si simplu se lauda. Mi-am continuat drumul si ii tineam la vedere, dar tot n-am gasit pe cineva care sa lase impresia ca i-ar fi pierdut. Intors acasa, nu i-am spus nimic sotiei, si i-am asezat frumos intre paginile bibliei, promitand in sufletul meu sa-i dau cuiva care are mult mai mare nevoie de ei. La scurt timp, (cred ca intr-o joi) am vazut pe tvr 1 la o emisiune cam trista ("Iesirea din cerc") cazul unei fetite de vreo 12-13 ani care isi pierdea vederea, iar fratele ei mai mic ajunsese sa-i citeasca si lectiile ei din cand in cand, pentru a se pregati pe cat era posibil, la scoala. Acel caz m-a impresionat foarte mult si i-am scris o scrisoare de imbarbatare, rugand-o sa citeasca cu ajutorul fratelui ei Paraclisul Maicii Domnului, apoi i-am pus si acea bancnota de 10 lei. In scurt timp am primit si raspuns in care mi se multumea, dar ca ii era imposibil sa citeasca, fiindca fratele se plictiseste si adoarme citind. Atunci am inregistrat pe o caseta "Paraclisul" pe un fond adecvat, am facut 40 de copii, una i-am trimis ei, iar pe celelalte 39 le-am lasat la pangarul bisericii sa fie inmanate oricui are trebuinta. Si atunci s-au intamplat doua lucruri care pe mine m-au uimit: fetita nu doar ca si-a recapatat vederea, dar am vazut-o la o alta emisiune a Mihaelei Radulescu, unde putea "vedea" si distinge culorile, legata la ochi. Iar al doilea lucru uimitor, noi, desi nu aveam nici o perspectiva cu ceva timp inainte, ne-am mutat in casa noastra, pe care-am achitat-o integral in cativa ani. Si toate de la o bancnota de 10 lei. Eu cred ca aproape din orice putem sa facem o fapta ziditoare. Depinde cum privim lucrurile...

Frumoasa povestea...
Ar trebui sa ne gandim ca toate actiunile noastre au urmari.Daca vrei sa primesti bine,atunci fa Binele.
Sa nu te mire cand esti impresurat de rele,daca faci rele!

Inainte ca eu sa gasesc acel portofel,cineva apropiat mie a pierdut un portofel.Nimeni nu l-a inapoiat,desi cineva l-a gasit.
Avea toate actele acolo si ceva bani.Daca l-ar fi gasit numai cu acte probabil ca l-ar fi inapoiat,insa asa din cauza banilor ,cel care l-a gasit a ales sa pastreze banii si sa distruga actele.
Cata tragedie pt persoana care l-a pierdut,il pierduse chiar in aeroport,a fost chemat la un interogatoriu ale serviciilor speciale,nu cumva sa lucreze pt teroristi.A suferit 24 de ore de foame si sete fara a putea cumpara ceva-lipsa de bani si carduri.

A fost cumplit,si toate acestea deoarece cineva a ales sa beneficieze de pe urma unui accident :(

De foarte mult timp n-am mai gasit bani pe jos, insa cand eram mica mi s-a intamplat de mai multe ori. Ma bucuram tare mult atunci cand gaseam bani, insa la scurt timp mi se intampla sa pierd o suma dubla. Am patit lucrul acesta de fiecare data, incat daca mai gaseam bani nu mai aveam bucurie, ma duceam cu gandul la o viitoare paguba.

Am vazut ca de cate ori sunt corecta, ba chiar imi asum si o paguba materiala (in sensul ca prefer sa las de la mine) Dumnezeu inmulteste si am parte de tot ce imi trebuie.

Nici la voi nu e adresa vizibila pe buletin? E destul de enervanta treaba asta. Mai ales ca stai luni de zile pana ti se inlocuiesc actele. O.O Se misca ca mormolocii.

***
Legat de subiect. Am gasit bani pe jos si as minti sa zic ca mi-am facut griji a cui sunt si asa. Nu am gasit portofele sau bani multi, ci doar bacnote de 1 leu, de 10, de 5. Cand eram mai mica imi cumparam dulciuri de banii gasiti :D Recent insa nu am mai gasit deloc. Nu'i bai. De furat, mi s-au furat o gramada de lucruri de la telefon, mp3,camera(la scoala) la maruntisuri, insa nu am facut conexiunea cu banii gasiti pe jos. :39:
O singura data am gasit o geanta in autobuz. Am luat-o, m-am uitat inauntru, am vazut ca are portofel cu acte cu tot si am dus-o la proprietar. Norocul meu ca statea in acelasi cartier, nu a trebuit sa caut prea mult si adresa era vizibila pe buletin!

Cum s-a zis si mai jos. Daca gasesti asa bacnote de 1 leu,5,10-deci nu sume colosale- ori le lasi ori le iei si le dai unui cersetor, la Biserica si spui o ruga ptr. cel care a pierdut banii. Cand se gasesc portofele, genti, camere, telefoane etc. atunci normal este sa fie inapoiate, ori cauti tu proprietarul-daca se poate- ori le duci la politie, eventual mai dai un anunt pe net undeva. Ce fac cei de la politie, daca le pastreaza ori ba, e treaba lor, nu prea ai putere asupra lor. Tu poti sa faci doar ce trebuie si sa te rogi Domnului ca pagubasul sa recupereze ce a pierdut.