În prealabil postat de Decebal (Post 491018)

Bine punctat la Glâmboaca, nu în Biserica lui Hristos. Ar face totuşi bine Dumitru73 să îşi respecte blazonul pe care scrie "ce caut eu aici?". Într-adevăr nici eu nu înţeleg ce caută domnia sa să se bage în seamă şi mai ales pe o astfel de temă cum e mântuirea. Dacă tot nu ştie ce caută aici îl invit să nu se mai amestece în lucruri care îi depăşesc capacităţile.

În prealabil postat de ioanna (Post 491021)

Desavarsirea are mai multe trepte, deci poti fi mantuit, fara a atinge indumnezeirea- care-i nivelul superior al desavrasirii omului.

În prealabil postat de Decebal (Post 491026)

Cum să poţi fii mântuit fără a atinge îndumnezeirea? Eşti sigură că eşti ortodoxă?

În prealabil postat de Dumitru73 (Post 491024)

îmi puneam o întrebare.
şi iată răspunsul ...

În prealabil postat de ioanna (Post 491027)

Am dat un link cu un articol semnat de marele teolog ortodox Dumitru Staniloae.

În prealabil postat de Dumitru73 (Post 491033)

iar dacă doar cei nepatimasi se mantuiesc, înseamnă că Raiul e aproape gol.

În prealabil postat de ioanna (Post 491047)

Depinde cum privesti indumnezeirea: restaurarea omului, ridicarea sa prin conlucrarea cu harul la starea dinainte de cadere sau cresterea harica dincolo de natura sa, in planul dumnezeiesc, deificarea deplina.

În prealabil postat de laurastifter (Post 490886)

Aţi renunţat la creştinism, sau la ideologia pe care habotnicii o desemnează cu această denumire?...
V-aţi îndepărtat de Hristos, sau de modul incorect în care anumite persoane şi anumite instituţii Îl înţeleg şi-L propovăduiesc pe El?
Dumnezeu nu este Autorul iadului, ci "iad" este denumirea dată stării de îndepărtare eternă de Dumnezeu, stare în care intră cei care nu doresc dragostea şi comuniunea.
Nu Dumnezeu alege pentru noi suferinţa veşnică, ci, respectându-ne liberul arbitru, ne lasă să alegem între comuniune şi singurătate, între dragoste şi ură, adică... între rai şi iad. Dvs, fiind o persoană intelectuală, v-aţi pus o întrebare existenţială complexă, a cărei înţelegere nu se poate dobândi aşa, printr-o discuţie pe un forum, ci prin foarte multă cercetare şi, în primul rând, rugăciune.
Eu am încercat aici doar să schiţez un răspuns. Fac parte eu însămi din categoria celor care-şi pun foarte foarte multe întrebări legate de credinţă, deşi sunt studentă la... Teologie şi - n-o spun ca laudă - sunt o studentă pasionată şi cu rezultate foarte bune. Da, în ultima vreme, îmi pun din ce în ce mai multe întrebări... iar unele dintre acestea... aproape că n-am curajul să le exprim în public, pentru a nu trezi îndoieli în inimile celorlalţi. Îmi pun întrebări şi aceste nelămuriri mă frământă, mă răvăşesc sufleteşte, dar, orice-ar fi, NICIODATĂ NU-MI VA TRECE PRIN MINTE SĂ MĂ ÎNDEPĂRTEZ DE DOMNUL ŞI DUMNEZEUL NOSTRU IISUS HRISTOS, IZVORUL ÎNŢELEPCIUNII ŞI AL IUBIRII, CEL CARE S-A SACRIFICAT PENTRU MINE ŞI CĂRUIA I-AM FĂGĂDUIT FIDELITATE VEŞNICĂ!
Călăuzit de Domnul Hristos şi rămânându-I credincios indiferent din ce confesiune alegeţi să faceţi parte, veţi ajunge, TREPTAT şi PRIN EFORT SUSŢINUT, să dobândiţi răspunsurile căutate.
Dostoievski mărturisea (regret că nu pot reda citatul din memorie), într-una dintre scrisorile sale, că setea de credinţă l-a costat nenumărate chinuri spirituale, dar credinţa creşte în inima sa pe măsură ce găseşte mai multe argumente împotriva ei.
Un sfânt din primele veacuri, Marcu Ascetul, a exprimat o idee foarte profundă: "...dragostea pentru Hristos prin cele potrivnice se verifică".
"Căutaţi şi veţi afla"... şi veţi afla, între altele, că Hristos nu-i aşa cum Îl înţelegem noi, ci infinit mai înalt, mai bun, mai iubitor. Am observat inexactităţile... gramaticale din ultima frază, dar nu ştiu cum aş putea exprima mai bine şi mai clar faptul că, de multe ori, încercăm să-L încadrăm pe Dumnezeu în limitele raţiunii noastre şi... nu merge; încercăm să-L înţelegem pe Dumnezeu după legea talionului, iar El ne-a invitat la legea dragostei şi a adevăratei libertăţi.
Vă sugerez ca noi, toţi cei frământaţi de întrebări şi nelămuriri, să-I spunem împreună lui Hristos: "Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vieţii celei veşnice" şi, rămânându-I credincioşi, să căutăm, să citim, să gândim, să cercetăm, să întrebăm şi, în primul rând, să ne rugăm!

Îmi cer iertare dacă ceea ce am scris seamănă cu un discurs moralizator. N-am avut această intenţie şi sper că nu mi-a ieşit aşa. :) Chiar am scris din suflet, sincer şi am simţit nevoia să vă mărturisesc câte ceva din trăirile mele sufleteşti pentru că, în ultima vreme, întrebările şi dorinţa de căutare îşi fac simţită prezenţa din ce în ce mai mult în sufletul meu.
Haideţi să rămânem cu Hristos şi să-L iubim şi să discernem între ceea ce a învăţat El şi ceea ce învaţă oamenii despre El.

Sărbători fericite în continuare!

P. S. Când am scris de ideologia numită "creştinism", nu m-am referit la o anumită confesiune, ci pur şi simplu la anumite idei specifice habotniciilor de tot felul. Exemple de aceste idei care, în mod evident, NU au nicio legătură cu învăţătura lui Hristos Dumnezeu:
"Dumnezeu ne va trimite în iad, dacă...";
2. "Canoanele spun că...";
"Cei care părăsesc confesiunea noastră îşi pierd mântuirea şi cad din har";
"Copiii nebotezaţi merg în iad".
Şi exemplele pot continua.
De aceea am spus: să nu confundăm creştinismul cu "creştinismul", Ortodoxia cu ortodoxismul.

Hristos Dumnezeu să fie slăvit în veci!