Iisus le-a dat doar preotilor posibilitatea sa judece si sa ierte pacatele oamenilor. Dar cei care o judeca necontenit pe Corinusha, din pacate este clar pentru toata lumea ca nu sunt nici preoti si cu atat mai putin calugari de pe Athos.

Propun sa revenim la topic. Se pare ca Adam a fost primul care a picat in patima desfranarii, el fiind chiar in rai, iar Eva a fost prima ca a picat in pacatul mandriei, atunci cand a fost ispitita de sarpele cel intelept care-i cunostea slabiciunea de femeie ce se considera inferioara barbatului ei si dorea sa aiba cunoasterea necesara stapanirii acestuia. Este evident de ce desfranarea si mandria sunt un pacat, daca observam ca ele au ca rezultat neascultarea poruncilor lui Dumnezu.

Dar nu preotii iarta pacatele ci Duhul Sfant le iarta.
Si nu preotii judeca oamenii, Duhul Sfant ii judeca.
Preotul e doar un martor, intre relatia ta cu Dumnezeu.

În urma mărturisirii păcatelor, creştinul se botează cu al doilea botez, i se iartă păcatele şi rămâne sub puterea harului. Puterea aceasta dată preoţilor de a aduce dezlegarea a fost formulată pe larg de Sfântul Ioan Gură de Aur. El scrie că „oameni, care trăiesc pe pământ şi locuiesc pe el, au primit îngăduinţa să administreze cele cereşti şi au o putere pe care Dumnezeu n-a dat-o nici îngerilor, nici arhanghelilor.

Nu s-a spus îngerilor, ci oamenilor: "Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer" (Matei 18, 18). Au şi stăpânitorii pământului puterea de a lega, dar leagă numai trupurile.

Puterea de a lega a preoţilor, însă, leagă sufletele şi străbate cerurile; Dumnezeu întăreşte sus în ceruri cele făcute de preoţi jos pe pământ; Stăpânul întăreşte hotărârea dată de robi. Ce oare altceva a dat Dumnezeu preoţilor decât toată puterea cerească?

Domnul a spus: "Cărora veţi ierta păcatele, se vor ierta şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute" (Ioan 20, 23). Ce putere poate fi mai mare ca aceasta? Domnul a spus iarăşi: "Tatăl a dat toată judecata Fiului" (Ioan 5, 22). Văd însă că toată această putere a fost încredinţată de Fiul preoţilor. Au fost înălţaţi la slujba aceasta atât de mare, ca şi cum de acum s-ar fi mutat în ceruri, ca şi cum ar fi depăşit firea omenească, ca şi cum ar fi scăpat de toate patimile omeneşti”

Extras din Pastorala la Invierea Domnului din 2014 tinuta de Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei
http://www.episcopiaseverinului.ro/p...ului-2014.html

unde scrie ca Adam a cazut din pricina desfranarii? Pacatul sau capital a fost neascultarea si mandria, nicidecum desfranarea

Poti sa ne dai si noua, te rugam, o sursa pentru asta?


Cine o judeca pe Corinusha? Vezi sa nu te afli intr-o regretabila confuzie incurcand sensul cuvintelor (asa cum dealtfel o faci atunci cand vorbeste despre pacatul desfranarii care este sinonim cu curvia). A atrage atentia ca cineva greseste nu inseamna a judeca.
Mai mult gresit este sa nu ii atragi atentia, sa il lasi in starea de negare a realitatii si in situatia de a-i sminti pe alii care ar puta crede ca asa este corect.

Ps: Imi place ordinea harica si pedagocica a preotilor, respectiv calugarilor pe la Athos.

La el desfranare nu este doar curvie.

Imi pare rau dar nu te cred. Nu cred ca tu crezi ca ai gresit. Eu cred ca tu o vezi ca o incalcare a unei reguli si nu ca pe un pacat si o greseala.
Nu este vorba sa te minti pe tine, nici pe Dumnezeu. Este vorba sa constientizezi ca ai gresit si sa reconsideri fapta pe care ai facut-o. Si nu este vorba despre a schimba trecutul, ci de a te schimba pe tine. Oricine se poate schimba oricand. Are nevoie doar de vointa si sa inteleaga ca starea in care se afla nu este cea corecta.
Ca sa iti para rau trebuie sa intelegi niste lucruri pe care din pacate tu nu le intelegi. Nu intelegi dragostea lui Dumnezeu si dragostea de Dumnezeu. Daca ai intelege-o ti-ar parea rau si ai regreta ca ai gresit in fata lui Dumnezeu. Nu constintizei ca este un pacat. Daca i constintiza, la fel, ai regreta.
Si ca sa iti dau un exemplu. Ce te-ar face pe tine sa crezi ca este ceva in neregula cu un criminal in serie care atunci cand este prins declara ca intelege ca a gresit,ar ca nu ii pare rau?

Chiar sunt curios. Cum vezi tu mantuirea?


Care se bazeaza pe ce atunci cand vine vorba de credinta?

Cine ti-a spus sa preiei orbeste? Cine ti-a spus ca atunci cand "inveti" credinta nu trebuie sa vezi si care sunt argumentele?


Presupunand ca ortodocsii au dreptate, esti sigura ca esti dispusa sa traiesti cu alegerile pe care le-ai putea face gresit o eternitate? Repet: o eternitate.


Gandeste-te logic. Care este "obiectivul" lui Dumnezeu? Crezi ca Dumnezeu ar trimite mai multe invataturi despre El cand El este Unic si adevarul nu poate fi decat unic?


Si ce ai vrea sa regretam ca prin pronia Sa Dumnezeu a randuit sa ajungem ortodocsi?


Raspunsul corect este "depinde". Tot ce putem face, in schimb, este sa ii multumim lui Dumnezeu ca nu am fost in situatia asta.

Soro, schimba te rog profilul si nu mai trece ortodox, nici macar alta confesiune. Matale nici macar nu crezi in Dumnezeu.
p.s. sa nu crezi ca am ceva cu matale, dar nu trebuie sa punem etichete care nu ne reprezinta. Nu e cinstit.

O remarca inteleapta, scurta si la obiect.