Despre minciuna

"Este nevoie de multa trezvie, ca sa nu fim furati de minciuna. Caci nici unul nu s-a unit cu Dumnezeu, mintind. Pentru ca minciuna este straina lui Dumnezeu. Caci s-a scris: "Minciuna este de la cel viclean"; si iarasi "acela e mincinos si tatal minciunii" (Ioan 8, 44). Iata ca numeste tata al minciunii pe diavol. Iar Adevarul este Dumnezeu. Caci el insusi zice: "Eu sunt Calea, Adevarul si Viata" (Ioan 14,6)
Dar sunt trei feluri de minciuna. Este cel ce minte in cuget, este cel ce minte in cuvant si mai este cel ce minte cu insasi viata lui.
Cel ce minte in cuget este cel ce primeste banuielile. De vede acesta pe cineva graind cu fratele lui, banuieste si zice: "De mine vorbesc" Si daca aceia intrerup convorbirea banuieste iarasi ca pentru el au intrerupt-o.
Iar cel ce minte in cuvant este, de pilda, cel ce se leneveste sa se scoale la priveghere si, in loc sa zica: "Iarta-ma, ca m-am lenevit sa ma scol", zice: "Aveam fierbinteli, aveam ameteli si nu am putut sa ma scol, n-am avut putere". Si spune zece cuvinte mincinoase, ca sa nu puna metanie si sa se smereasca.
Cu viata sa minte, de pilda, cineva cand, neinfranat fiind, fatareste infranarea, sau lacom fiind, vorbeste despre milostenie si lauda mila, sau mandru fiind, lauda smerita cugetare, sau neiubind virtutea, o lauda si o admira." - Ava Dorotei

Despre stiinte

"Nu i-as opri sa se ocupe si cu stiintele pe cei ce voiesc, care nu si-au ales viata monahala. Dar nu sfatuiesc pe nimeni sa se ataseze definitiv lor. Ii indemn insa categoric sa nu astepte ceva precis despre Dumnezeu de la ele.
Noi nu condamnam mintea si stiintele, ci abuzul si reau lor intrebuintare si veneratia nemasurata ce li se acorda.
Necesar si mantuitor este a cugeta in toate la fel cu Parintii, Apostolii, Profetii, cu toti prin care a grait Duhul Sfant, atat despre Dumnezeu, cat si despre fapturi. Descoperirile altora, chiar de-ar fi adevarate, nu contribuie la mantuire. Sa fim siguri ca nimic din ce e necesar si folositor la mantuire nu lipseste in invatatura Duhului Sfant." - Sfantul Ierarh Grigorie Palama

Impotriva celor care spun ca nu mai avem nevoie astazi de invatatura Sfintilor Parinti

"Cine este impins de nebunie pana la atata indrazneala incat sa se opuna cuvintelor Sfintilor Parinti, acela este departe de Teologia sigura a crestinilor.
Si evident ca daca el nu venereaza si nu admira invatatura acelora, nu vom lauda nici noi ideile lui. Caci prin ce se va dovedi demn de credinta, daca el nu socoteste pe sfinti demni de credinta". - Sf. Ierarh Grigorie Palama

Impotriva celor care spun ca exista mantuire si in afara Ortodoxiei

"Dumnezeu Preamilostivul, prin credinta ortodoxa si fapte bune, si darul Sau, lucreaza mantuirea sufletelor crestinilor ortodocsi. Credinta ortodoxa este aceea pe care o tine Una Sfanta Soborniceasca si Apostoleasca Biserica a Rasaritului, iar fara ea, adica fara credinta ortodoxa, nicidecum nu este cu putinta nimanui a se mantui. Credinta ortodoxa fara fapte bune moarta este, precum si faptele cele bune fara credinta ortodoxa sunt moarte. Iar cel ce vrea sa se mantuie trebuie sa uneasca intotdeauna Credinta Ortodoxa cu faptele cele bune si sa aiba fapte bune intru Credinta Ortodoxa." - Sf. Paisie de la Neamt

"Ortodoxia este adevarata cunoastere a lui Dumnezeu si cinstire a lui Dumnezeu ; Ortodoxia este inchinarea la Dumnezeu in Duh si Adevar ; Ortodoxia este proslavirea lui Dumnezeu prin adevarata Lui cunoastere si inchinare la El ; Ortodoxia este proslavirea de catre Dumnezeu, prin daruirea harului Atotsfantului Duh, a omului, care slujeste Lui cu adevarat. Duhul este slava crestinilor (Ioan 7, 39) Unde nu este Duhul, acolo nu este Ortodoxie.
Nu este ortodoxie in invataturile si flosofarile omenesti : in ele domneste stiinta cu nume mincinos, care e roada caderii. Ortodoxia este invatatura Sfantului Duh, data de Dumnezeu oamenilor spre mantuire. Unde nu este Ortodoxie, acolo nu este mantuire." - Sf. Ierarh Ignatie Briancianinov

" In afara Bisericii nu este mantuire. " - Sf. Ioan din Kronstadt

" In afara Bisericii Una Sfanta Soborniceasca si Apostoleasca nu exista mantuire." - Sf. Ierarh Nectarie de Eghina

"Sa socotesti liberi, nu pe cei ce din intamplare sunt liberi, ci pe cei liberi dupa viata si dupa deprinderi. Nu se cade sa numesti liberi intru adevar vorbind, pe boierii care sunt rai si desfranati, caci acestia sunt robi patimilor trupesti. Liber si fericit este numai sufletul fara prihana si izbavit de cele vremelnice." - Sfantul Antonie Cel Mare

Din cartea "Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei" - Cuv. Siluan Athonitul
Cum isi poate pastra pacea sufletului un sef atunci cand oamenii lui sunt neascultatori ?
E un lucru anevoios si foarte trist pentru un sef daca oamenii lui nu-l asculta, dar pentru a-si pastra pacea, el trebuie sa-si aduca aminte ca, chiar daca oamenii lui sunt neascultatori, totusi Domnul ii iubeste si a murit in chinuri pentru mantuirea lor. De aceea, el trebuie sa se roage din inima pentru ei, si atunci Domnul va da celui ce se roaga rugaciune si el va cunoaste din experienta cum mintea care se roaga are indraznire catre Dumnezeu si iubire. Si chiar daca esti un om pacatos, Domnul iti va da sa gusti roadele rugaciunii, iar daca iti vei face obicei sa te rogi asa pentru subordonati, atunci in sufletul tau va fi mare pace si iubire.
Cum isi poate pastra pacea sufletului un subordonat atunci cand seful lui e un om artagos si rau ?
Omul artagos indura el insusi un mare chin de la duhul cel rau. El indura acest chin din pricina mandriei lui. Subordonatul, oricine ar fi, trebuie sa stie aceasta si sa se roage pentru sufletul chinuit al sefului sau, si atunci Domnul, vazand rabdarea lui, ii va da lui (subordonatului) iertarea pacatelor si rugaciunea neincetata. E mare lucru in fata lui Dumnezeu sa te rogi pentru cei ce te ocarasc si te mahnesc; pentru aceasta Domnul iti va da harul Lui, si vei cunoaste pe Domnul prin Duhul Sfant si atunci vei indura cu bucurie toate intristarile pentru El, si domnul iti va da sa iubesti lumea intreaga si vei dori fierbinte binele pentru toti oamenii si te vei ruga pentru toti ca pentru sufletul tau.
Domnul a poruncit: "Iubiti pe vrajmasi" (Mt 5,44), si cine iubeste pe vrajmasi se aseamana Domnului; dar a iubi pe vrajmasi, e cu putinta numai prin harul Duhului Sfant si, de aceea, de indata ce te supara cineva, roaga-te lui Dumnezeu pentru el si atunci iti vei pastra in sufletul tau pacea si harul lui Dumnezeu. Daca insa vei murmura impotriva sefului tau si-l vei injura, vei ajunge tu insuti artagos ca si el si se va implini pentru tine cuvantul prorocului David: "Cu cel ales, ales vei fi si cu cel indaratnic te vei indaratnici" (Ps 17, 29)

"SA NU AVEM INCREDERE IN NOI INSINE.INCREDEREA IN SINE ESTE O MARE PIEDICA PENTRU VENIREA IN NOI A HARULUI DUMNEZEIESC. INCREDERE DEPLINA SA AVEM NUMAI IN DUMNEZEU. IAR ATUNCI CAND NOI LE INCREDINTAM PE TOATE ACESTUIA, DUMNEZEU SE OBLIGA SA NE AJUTE"(Parintele Paisie Aghioritiul).

"Cine se mai intereseaza astazi de aproapele sau?Nimeni.Toti ne ingrijim numai pentru noi insine,insa pentru celalalt nu facem nimic si de aceea vom da socoteala. Caci Dumnezeu, Care este dragoste, nu ne va ierta aceasta indiferenta a noastra pentru aproapele nostru"

"CAND SUNTEM NEDREPTATITI DE CINEVA TREBUIE SA NE BUCURAM SI SA- L CONSIDERAM PE UNUL CA ACESTA UN MARE BINEFACATOR, PENTRU CA EL SE FACE PRICINA IMBOGATIRII NOASTRE DUHOVNICESTI IN CEALALTA VIATA"

stiu ca sunt cam off topic dar...am o intrebare.Dupa moarte fiecare trece prin judecata particulara.Iar dupa a doua venire a lui Hristos are loc judecata universala,in sensul ca nu va mai fi judecat fiecare om in parte ci vor fi judecate neamurile.Dar cum?In sensul ca voi fi judecata eu si toti mosii si stramosii mei la un loc?Am mai auzit undeva ca acolo de fapt va raspunde fiecare mai ales pt ce trebuia sa faca pt cei apropiati,rude mai ales,si a facut sau nu..si atunci un om trimis in iad la judecata particulara poate fi mantuit pt faptele stramosilor sau urmasilor sai.Poate stiti voi mai multe despre asta.:)