Frica de Dumnezeu !
 

Frica de Dumnezeu, e ziditoare ! Un om cu frică de Dumnezeu , va greşi cu mult mai puţin faţă de cel indiferent şi mândru în toate cele . Da, am înţeles mesajul tău !

Cu ce masura dai, cu aceeasi masura primesti. Judecand aproapele, risti sa fii incercat de aceeasi ispita .

Sau : ce nu-ti place tie , altuia nu-i fa . . . !:53:

Clevetirea din "dragoste"
 

Un cuvant plin de intelepciune al Sfantului Ioan Scararul:

"Am auzit pe unii clevetind si i-am certat. Dar lucratorii acestui rau raspundeau in apararea lor ca fac aceasta din dragoste si din grija pentru cel clevetit.

Iar eu le-am spus sa inceteze cu aceasta dragoste, caci nu minte cel ce a zis: "Pe cel ce cleveteste in ascuns de aproapele lui, alunga-l” (Ps. C,5). Daca spui ca-l iubesti, roaga-te in taina pentru el si nu-ti bate joc de om. Caci acesta este felul iubirii primit de Domnul.

Sa nu-ti ramana ascuns lucrul acesta si te vei trezi, ca sa nu mai judeci pe cel ce greseste: Iuda era in ceata ucenicilor, iar talharul in ceata ucigasilor. Si intr-o clipa s-a facut o schimbare minunata intre ei.

De voieste cineva sa biruiasca duhul clevetirii, sa nu invinovateasca pe cel ce a gresit, ci pe dracul care l-a ispitit. Caci nimeni nu voieste sa pacatuiasca fata de Dumnezeu, chiar daca toti pacatuim fara sa fim siliti."

Sa avem grija ca nu cumva, ferindu-ne de judecarea aproapelui si de clevetire, sa cadem in pacatul nepasarii! Nu trebuie sa fim indiferenti fata de cei ce gresesc, ci sa facem ceea ne sta in putere spre indreptarea lor.

Avva Dorotei ne invata ca "daca s-ar intampla sa vada cineva pe fratele sau pacatuind, sa nu-l dispretuiasca pe el, si sa taca si sa-l lase sa se piarda; dar nici sa nu-l defaime si sa-l cleveteasca, ci cu impreuna patimire si cu frica de Dumnezeu, sa spuna celui ce poate indrepta pe acela, sau sa-i graiasca el insusi aceluia cu iubire si smerenie, zicand:

Iarta-ma, fratele meu, ca, desi sunt imprastiat, mi se pare ca nu facem bine acest lucru.

Si de nu va asculta sa spuna altuia, fata de care vede ca acela are incredere, sau sa-i spuna povatuitorului lui, sau Avvei, dupa taria gresealei lui si sa nu fie fara grija. Dar cum am spus, sa le spuna acelora in scopul indreptarii fratelui si nu pentru a flecari sau barfi; nu dispretuindu-l, nu voind sa-l dea de pilda rea altora, nu osandindu-l, nu prefacandu-se ca o face, chipurile, spre indreptarea lui, dar inlauntru avand ceva din acestea pe care le-am spus".

Am gasit in Pateric o pilda:

Un monah, stand in biserica, vede pe un altul vorbind, si repede il judeca in mintea lui. Dupa ce se termina slujba, iese din biserica si se duce la chilie. Dar nu poate sa intre, ca in fata usii era un inger care nu-l lasa nicicum sa treaca. Si monahul se roaga de inger sa-l lase sa intre, iar ingerul zice: "M-a trimis Domnul sa te intreb: ce poruncesti sa facem cu fratele pe care l-ai judecat?" Iar acela, intelegand, s-a cait...

Si, aparent fara legatura cu aceasta, dar cu aceeasi esenta, o alta:

Un ucenic il intreaba pe batranul sau: "Avva, daca vad pe fratele meu atipind in biserica, la slujba, sa-l trag de maneca sa-l trezesc?" Iar batranul raspunde: "Copilul meu, eu daca vad pe fratele meu adormind in biserica, ii iau capul pe genunchii mei, sa-l odihnesc mai bine"...

De fapt, amandoua "tintesc" dragostea. Daca avem dragoste de aproapele, atunci nu mai are loc barfa. "Dragostea nu se manie... nu vorbeste de rau... toate le rabda..."
Dar din pacate, dragostea de sine biruie dragostea de aproapele - despre mine spun asta.

Desigur, samanta clevetirii nu incolteste intr-o inima plina de dragoste pentru Dumnezeu si pentru aproapele.
Cel ce dobandeste virtutea iubirii, nu se mai zbate in mocirla pacatelor josnice; inceteaza sa lupte in diverse moduri impotriva semenilor si impotriva lui Dumnezeu Insusi.

Foarte frumos spus.
Multumim.

...vazandu-ne barna din ochiul nostru, nu paiul din ochiul aproapelui! Cu cat ne vedem pe noi mai mult pacatele din noi, cu atat ne adancim mai mult in cunoasterea de sine, si cunoscandu-ne, ii vedem pe cei din jurul nostru MAI BUNI, MAI SFINTI!

"Sa nu razi de cineva, de-l vezi gresind. Sa nu osandesti pe omul patimas asemenea tie, cand luneca, nici sa nu-l dispretuiesti batandu-ti joc de el si spunand fara judecata cele ce nu se cuvin.

Caci daca tu, care ai cunostinta si esti priceput, razi de cel simplu si il osandesti, vei fi si tu vorbit de rau si osandit nu numai de cei intelepti si carturari, ci si de cei simpli (...) si ceea ce va semana omul, aceea va secera. Semanand de buna voie cele rele si secerand fara voie cele rele, trebuie sa ne minunam de dreapta judecata a lui Dumnezeu" (Cuviosul Isaia Pustnicul).