În prealabil postat de Florin-Ionut (Post 88541)

S-a vorbit aici despre prezervative, orgasm, daca e voie, daca nu e, dupa casatorie, inainte... Nu vreau sa reincep discutiile pe tema asta, insa ar putea exista o solutie pe care n-o vad relatata aici.

Am fost la un duhovnic casatorit, in varsta, la Catedrala din oras. Intrebarea a fost daca e voie sa folosesc anticonceptionale, pentru ca, in cazul nostru, nu vrem sa avem copii. Preotul a fost sceptic la ele mai mult dpdv medical, asa ca mi-a dat solutia sa apelez la o operatie chirurgicala care sa previna ca unul din noi sa mai poata avea copii. Deci, parerea lui (nu a mea) este ca vasectomia sau legarea trompelor e ok din punct de vedere ortodox.

In cazul altora, care vor sa aiba copii, sa-i faca si apoi pot sa apeleze la o metoda de genul asta in caz ca sunt de acord. Daca mai e mult pana la menopauza...

Cum si preotul a spus, sexul este un fapt firesc, lasat de la Dumnezeu. Sunt de acord cu el, insa pe deasupra eu zic ca trebuie facut cu cumpatare, nici prea des (desfranare) si nici prea rar, sa nu fim ispititi cum zice acel verset... Nu trebuie facut in scopul placerii, ci din necesitate fireasca, spre slava lui Dumnezeu care l-a facut posibil, multumindu-i la sfarsit ca si pentru o masa delicioasa pe care tocmai ai savurat-o... :)

În prealabil postat de glykys (Post 244622)

Eu, ca femeie, ma ingrozesc de ceea ce citesc aici. In vecii vecilor nu as accepta un sot "crestin" care sa vrea sa imi fac operatie chirurgicala, ca sa se simta el fara pacate ca nu vrea copii! Penibil! E o insulta prea mare la adresa unei femei.

Edit: am recitit titlul topicului... Care va sa zica mantuirea barbatului sta in legarea trompelor uterine ale unei femei! Mare ti-e gradina, Doamne!

În prealabil postat de Fani71 (Post 244790)

Topicul asta e lansat acum aproape 2 ani.

Vorbind in general, acum, sunt cazuri in care un cuplu nu vrea sa aiba copii pentru ca au unul sau amandoi o tara genetica si nu vor sa o transmita. Mai sunt cazuri in care femeia are o boala care i-ar pune in pericol grav viata daca ar fi insarcinata. Sau care a avut deja doi copii handicapati? (deci, este clar ca este o problema genetica la mijloc)
In aceste cazuri extreme mie nu mi se pare un lucru atat de barbar sterilizarea.
Se tot spune pe aici sus si tare ca anticonceptionalele sunt abortive, atunci ce sa faca un cuplu in aceasta situatie, care nu vrea sa riste pierderea de embrioni (fie ea cat de rara, in cazul anticonceptionalelor)?

În prealabil postat de glykys (Post 244797)

Fani, stii raspunsul la urmatoarea intrebare de etica, nu?
"Sa presupunem ca stii o femeie insarcinata care deja are 8 copii. Trei dintre ei sunt surzi, doi sunt orbi si unul este dezechilibrat mintal. Femeia are sifilis.
Ai sfatui-o sa faca un avort?"

Mi se pare ca cele spuse de Geonektarios sunt cele mai in conformitate cu crestinismul, dar pentru a putea gandi astfel, trebuie cu adevarat sa duci o viata in Hristos.Sa ne ajute Dumnezeu sa avem copii buni, prin care sa ne putem mantui!

În prealabil postat de Fani71 (Post 244800)

Stiu, nu am mai fi avut Sonata Lunii daca avorta (sau cazul a era cu 10 copii inainte). ;-)

Dar eu nu am propus avort! este o mare deosebire intre avort (a distruge o viata, a omori o fiinta umana) si sterilizare - a impiedica viata sa apara.
Sigur, stiu ca un cuplu crestin trebuie sa fie deschis vietii. Dar eu am vorbit de conditii speciale, nu de cazul general.

În prealabil postat de Miha-anca (Post 244835)

Nu poate fi mare diferenta intre avort si sterilizare, caci ne lipsim de responsabilizarea noastra, ramanand doar cu un act patimas.

În prealabil postat de Fani71 (Post 244800)

Dar eu nu am propus avort! este o mare deosebire intre avort (a distruge o viata, a omori o fiinta umana) si sterilizare - a impiedica viata sa apara.
Sigur, stiu ca un cuplu crestin trebuie sa fie deschis vietii. Dar eu am vorbit de conditii speciale, nu de cazul general.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 244926)

Problema s-a discutat încă din vremea lui Origen, care s-a scopit cu un scop mai mult decât nobil: gândurile păcătoase nu-i dădeau pace şi considera ca asta îl împiedică în urcuşul spiritual, iar automutilarea a fost soluţia găsită de el.

În prealabil postat de Florin-Ionut (Post 88615)

Despre egoismul meu de a nu vrea copii, zica lumea ce-o vrea, eu nu-l vad egoism, ba din contra... Detalii publice nu pot da, asa incat nu dezvolt aceasta problema.

Stiu ca interventia este ireversibila, dar hotararea de a nu avea copii nu se va schimba.

Oricum m-am programat pe sambata sa merg si la alt preot, care probabil imi va fi duhovnic daca mi se va parea un preot bun. In felul acesta ajungem iarasi la problema ridicata in alt topic, unde puneam eu insumi la indoiala corectitudinea unor preoti si greutatea gasirii unui duhovnic intelept, autentic, traitor de credinta s.a.m.d. Pai daca primul zice asa, cum imi si convine, si al doilea va spune ca nu e bine (sigur va spune asa pentru ca are vreo 3-4 copii), atunci eu ce sa fac?! Sa mai caut vreo cativa si ca fac o statistica? Sa ma duc la ei cu citate din Traditie si Scripturi si sa-i invat eu pe ei ceea ce deja trebuia sa stie? Pai pot si io acuma sa spun ca voi face ascultare de sfatul primului si ca de va fi pacat, nu va fi al meu, nu? Sau va fi doar pe jumatate... Sau ca pacat voi face (probabil, ca nu stiu unde sa incadrez asa fapta) si ma voi pocai ulterior!

Oameni buni, e complicat sa fii crestin ortodox.