daca e un pic bun la calculatoare, o sa gaseasca metode de a vedea pe sub programul de supraveghere.

ok, multa violenta peste tot, trebuie protejat copilul, toate cele.
bine, dar in conditiile astea jumatate din populatia sub 30 de ani ar trebuii sa fie la inchisoare.

Parascheva eu nu am copil, dar problemele apar incepand cu varsta adolescentei. Eu as instala un program de parental control mai destept si as sta cu ochii pe el, mai de la distanta ca sa nu se simta spionat de parinti, dar nu l-as lasa de capul lui.

Cam aşa cred şi eu. Educaţia ar trebui să îşi arate roadele în alegerile pe care la face copilul, spionajul este o încălcare a intimităţii individului.
Într-o relaţie ideală, ar fi bine să putem comunica deschis, să aflăm direct de la copil ce face şi ce îl interesează.

Pe de altă part, o persoană care doreşte să-i controleze pe cei din jur, sau pur şi simplu curioasă, poate intra nepoftită în intimitatea altuia indiferent dacă este copil, soţ, soră, frate etc. Mi se întâmplă mie să intre soră-mea pe calculatorul meu să vadă ce poze mai am, sau alte fişiere potenţial interesante. Nu pot să vă spun cât mă deranjează! Evident, există metoda parolării, dar se întâmplă să uit de ce e în stare şi să las accesul liber... Asta e...

În concluzie, mi-aş dori să nu ajung să spionez. Putem deduce prin alte metode, prin atenţie şi spirit de observaţie cu ce se ocupă copilul sau cel de lângă noi.

Este moral, ba chiar o datorie, copiii trebuie supravegheati pentru ca pericole sunt multe.

Cand vine vorba de copii mici, de scoala primara si generala, un control trebuie sa existe plus instalat tot felul de filtre ptr. a nu intra pe site-uri rusinoase si ptr. blocarea reclamelor. Evident, fara a se uita de comunicare si explicatii. Cred ca una e sa spionezi pe la spate si alta e sa controlezi impreuna cu copilul.

Sunt o gramada de tineri in inchisoare, inclusiv minori. Cerceteaza-i si vezi de ce au ajuns acolo.

Apoi, violenta in scoli este in crestere.

E putin diferit.
Stiu parinti care, cand nu sunt tinerii acasa sau in camera, citesc ce au scris pe mess, verifica mesajele de pe telefon, biletelele de la scoala, deschid scrisorile. Si nu o fac impreuna cu tanarul, ci pe la spate. Apoi, daca gasesc ceva care ii deranjeaza, incepe scandalul. La adolescenta incep problemele, dar nici un adolescent nu o sa devina un tiran daca este apropriat de parinti si are cei 7 ani de acasa. O sa faca boacane ca tot omul, caci invatam si din greseli, nu doar din reusite. Nu lasam de capul lor, dar nici nu intram cu bocancii in sulfetul si intimitatea tanarului.

Daca ca parinte nu sunt in stare sa ii impun copilului un timp in care are voie la calculator si/sau TV, inseamna ca, copilul ma "creste" pemine, nu eu pe el. E vorba ca e pot impune limide. De exemplu, stai 1 ora si jumatate la calculator, apoi teme sau in vacante, l-as trimite la joaca cu alti copii, afara, la aer.

Eu am avut calculator din clasa I. Internet din clasa a IV-a, si tot nu am stat in casa cu ochii in calculator toata ziua. Stateam cat stateam (si nu aveam impuse nic limite de la parinti in legatura cu statul la calculator sau televizor) si ma plictiseam repede, apoi ieseam cu copiii afara la joaca.

Jocul Conquiztador nu provoaca dependenta. Si ciar iti dezvolta cultura generala. Ai jucat vreodata jocul acesta? Ca eu da, il joc din liceu si intru si joc cand imi mai amintesc de el.

Da, e adevarat, desenele animate sunt teribil de violente. Am vazuto cu ochii mei acum cateva zile, la nepotii mei. Cand ma uitam eu la desene, cred ca cel ma violent desen era Pokemon :)) si Scooby Doo era infricosator, dar nu violent.

Sincer, in orice activitate care implica copiii, e foarte importanta si autoeducarea copilului. Stiu ca la mine a fost. Ai mei, in afara de "CAND SE APRIND LUMINILE SA FI ACASA" NU MI-AU IMPUS NIMIC IN LEGATURA CU JOCURILE SI JUCARIILE, si pentru asta tot n-am ajuns o ratata, criminala etc. Si daca totusi era ceva ce nu ma lasa sa fac pe principiul ca "nu e bine" si atat, faceam, totusi, si imi dadeam singura seama ca nu e bine. Da, stiu acum, nu trebuia sa fac asa, puteam sa cad sau sa patesc ceva, dar asa am fost eu, asasunt si acum. Invat din propriile greseli ma ales.

Auzi, nu vrei tu să te duci mai întâi să faci o şcoală, să te măriţi, să te duci la casa ta, să faci măcar un copil şi apoi să vezi de mai vii cu sfaturile tale toxice?