| cristinamaria |
18.07.2009 12:44:16 |
Windorin cata dreptate ai! Si ca sa merg putin mai departe pe firul intins de tine si sa raspund si lui The Fallen, eu nu cred ca iubirea se poate transforma vreodata in ura. Cred ca iubirea, odata ce ai simtit-o, nu dispare niciodata, se imprima vesnic in noi. Ura nu vine din transformarea iubirii ci este o abatere de la drumul drept al acesteia. Pe drumul iubirii se afla obligatoriu sacrificiul. Nu exista iubire fara sacrificiu. Fie ca "taci si inghiti" cand celalalt te raneste, fie ca rezisti ispitei de a-l insela, fie ca il pui mai presus de tine, trebuie sa faci sacrificii ca iubirea sa continue pe drumul drept. Sacrificiul e greu. Foarte greu. Cati il pot face de fiecare data cand se cere facut? Eu cred ca ura de fapt apare din cnstientizarea neputintei proprii de a face sacrificiile necesare iubirii. Nu cred ca lipsa comunicarii sau achimiei interpersonale duce la despartire, ci lipsa sacrificiului egal de ambele parti (parintii mei se cearta f mult in fiecare zi si sunt impreuna de 35 de ani).
Cuplul casatorit barbat-femeie este unitatea fundamentala, este omul creat de Dumnezeu, cu cele 2 jumatati, unite ca atare prin taina casniciei (am avut recent o dezbatere cu niste prieteni, unul din ei intreband de unde stii ca femeia de care te indragostesti este jumatatea ta? Si daca te casatoresti de mai multe ori care din femei este jumatatea ta? - eu cred ca taina casatoriei, a primei casatorii, o face sa devina jumatatea ta, si sa ramana asa pentru eternitate, indiferent ce se intampla, chiar daca inainte de casatorie nu a existat acea dragoste romantica si inflacarata pe care o vedem in filme, chiar daca, asa cum zicea The Fallen, te casatoresti ca sa-ti alungi singuratatea si sentimentul de neimplinire). Omul incepe sa existe ca om complet din momentul casatoriei (sau a tunderii in monahism, care este tot o nunta). Nu cred ca trebuie sa confundam dragostea cu indragostirea, cu flacara de la inceput. Dragostea e jar mocnit, nu valvataie.
@Sofia: suferinta te poate energiza puternic, gandeste-te doar lacativa poeti de geniu care au fost profund nefericiti toata viata, si aceasta nefericire le-a alimentat energia creatoare din care s-au nascut minunile literaturii noastre (Eminescu, Macedonski etc.)
|
