Din moment ce in Ortodoxie regulile sunt doar spre oreintare, iar in practica se ia hotararea prin sfatuirea cu parintele duhovnic (sau daca vrei o formula mai dura, parintele duhovnic hotaraeste pentru fiecare in parte, caci el cunoaste inimile si nivelul fiecaruia), atunci de ce et astepti ca aceeasi regula sa fie valabila pentru toti si toate sa fie scrise undeva, ca la manuale?

Intr-un fel ai vrea regula pentru ceea ce prin definitie nu are regula: relatia credinciosului cu duhovnicul lui.
;-)

Regulile sunt DOGMELE ! Dar, să trecem peste astea , căci şi aşa trecem mult prea grăbiţi mai peste toate, dar dacă nici duhovnicul, precum aminteşti, e pricină de frământare, nelinişte şi întristare, atunci ce vrem în fond ? Apelul ( răspunsul ) meu de mai sus dat lui sophia are multă întristare în spatele lui şi o spun cu toată sinceritatea !

Nu, regulile nu-s tot una cu dogmele. Este o dogma cate zile sau ore ar trebui sa postim inainte de impartasanie? Daca ar fi dogma nu s-ar face niciodata exceptii. Nu se face exceptii de la dogma Treimii - ca daca suntem noi mai slabi, sau bolnavi, sunt patru in loc de trei?
Cred ca Sophia pe de o parte vrea mereu reguli foarte clare, dar pe de alta nu ii plac regulile si crede ca pana la urma ce este in inima conteaza. Sophia, vezi ca te faci sdingura nefericita pentru ca te pui intr-o dilema fara iesire ;-)

Nu vreau să intru în polemici cu tine, dar atât îţi spun că ai dreptate 50% ! Ce este în iniama ei, e clar : multă întristare, şi suferinţă acumulată din cauza unor răni trecute şi necicatrizate, datorate tratamentului inadecvat. Cred în sinceritatea ei, dar în aceaşi măsură pot spune că singură îşi prelungeşte suferinţa. Da , avem şi această libertate de a ne dirija singuri viaţa fără Cârmuitor, cu toate că-L dorim ! Pare un paradox, dar nu-i nici pe departe aşa ! De multe ori avem acest "dar"de a ne complica singuri existenţa . Oare merită ?

@Cristiboss - iar vorbim ca sa ne aflam in treaba si sa nu adormim.

1. Pe mine m-a lamurit f.bine Geo, vad ca pe voi insa nu. Vroiam numai sursa, ca sa o afisam si sa stie toata lumea.

2. Dogme si reguli nu sunt aceleasi.
Ca sa in telegi mai bine: dogmele sunt "constitutia", prevederile din "statutul" bisericii, reguli de baza de functionare.
Pae langa astea exista insa si nspe alte reguli pentru fiecare chestie si prostie, exact ca in viata asta.
Si daca in viata le mai poti ocoli si mai scapi doar cu o mustrare, sau o amenda, la biserica se pare ca este mai grav.
Eu una asa inteleg lucrurile.

3. Dupa cum stii: eu duhovnic in sensul acela ca la carte, nu am. Ai citit ce am scris despre par. Galeriu. Ala da, era duhovnic adevarat, idealul chiar. Dar nu mai este din pacate.
Inca n-am aflat cine sunt si ce lucrari au scris Sfintii Parinti, asa ca de unde sa ma lamuresc sau sa-i accept. Nu stiu daca ei au facut dogmele si alte reguli.
Si sa-ti mai spun ceva: spuneam de Adminul acestui forum.
In rest daca vrei sa divagam, adminul meu din viata reala este preotul de la biserica si sotul meu. Fiecare are regulile lui, unele chiar incompatibile unele cu altele si asta imi face viata un chin, dar asta este.

Oare merită ? Asta spuneam ceva mai înainte ! Dar te las căci văd că refuzi realitatea . Basme nu ştiu a-ţi spune ! Fi pe pace, şi mergi pe calea ta care crezi tu că-i bună , pentru că nu-ţi place adevărul şi te amăgeşti singură . Imi pare rău, nu pot să intru cu forţa în "libertate" ta . Toate bune !

Sofia, nu mai cauta raspuns pe forum despre cand ai voie sa te impartasesti si in ce conditii. Acest raspuns nu ti-l poate da decat preotul la care te spovedesti, oricare ar fi el (indiferent ca e preot de mir sau preot-calugar, numai ortodox sa fie)! Spui ca "adminul" din viata ta e preotul si sotul, foarte bine, mergi si te spovedeste la preotul tau si la sfarsit intreaba-l daca iti da dezlegare sa te impartasesti si cam peste cat timp sa vii la spovedanie din nou. Intreaba-l orice nelamurire ai legata de conditiile de impartasanie. E datoria lui sa iti raspunda. Cand stimti ca te apasa ceva, mergi din nou la spovedanie chiar daca e mai "devreme" decat ai stabilit cu preotul.

@Fani - daca ar fi dupa mine, eu chiar nu vreau reguli. Si da, sufletul si dragostea primeaza la mine. Eu asa am invatat de la Iisus.
Totusi regulile exista, pentru ca altii le-au inventat.
Ceea ce-mi doresc eu este ca ele sa fie: clare, vizibile, aplicate de toti in acelasi fel.
Am mai spus ca ma deruteaza si deranjeaza marginalizarea, nedreptatea si lipsa de informatii clare.
De ex. daca exista aceste portite/dezlegari in perioda de sarbatori pentru impartasit, atunci sa le stim toti si sa le putem aplica toti.
Daca eu consider ca atunci sunt pregatita sa ma pot impartasi pe 26 dec. sau 1 ian, sau in alta zi, chiar daca n-am postit, dar cand ma simt eu pregatita sufleteste si cand nu este puhoi, atunci sa pot sa ma duc.

Si nu ste vorba ca ma intereseaza de altii, ci imi pun problema de mine. Oare eu sunt buna, sau mai rea si n-am voie sa am dezlegare, etc.
Eu imi cer mai intai de toate voie de la Dumnezeu, prin rugaciune daca sa postesc, sa ma spovedesc si sa ma impartasesc. Si daca ma lasa, atunci am si puterea si reusesc, si daca nu, atunci nici nu ma lasa sa ajung...

Ca sa fac o comparatie din viata de zi cu zi:
Cand eram copil era regula ca la implinirea varstei de 9 ani te putea face pionier, dar mai erau niste conditii (invatatura, buna purtare, etc.).
Bun, la mine in clasa erau facuti toti pionieri. Nu stiu fiecare cand implineau si ce criterii indeplineau, dar eu eram in permanenta in spaima.
La un moment dat am plans acasa si am spus: mama, pe mine n-o sa ma faca pionier, toti ceilalti sunt, eu nu sunt buna. Oare de ce, ce am facut rau?Mama incerca sa ma linisteasca spunand ca sunt f.buna si eu si e vorba numai sa implinesc varsta.
Am ramas ultimii 2-3 copii care ne-au facut pionieri in clasa, din cauza ca...eram cei mai mici. Abia atunci mi-a cazut piatra de pe inima.
Vroiam sa fiu ca ceilalti, sa nu fiu mai prejos.
La fel mi s-a intamplat toata viata. Am dreptul/voie, sunt la fel de buna ca ei? Asa ma intreb mereu.

De ce nu il intrebi tu pe preot la sfarsitul spovedaniei "am voie sa ma impartasesc?"

Si in final n-am inteles, ca acum spune si adam00 acelasi lucru:
Duhovnicul are voie sa neglijeze reguli sau dogme, sau sa inventeze altele?
Adica putem sa mergem sa cerem ceva ce vrem noi?
Scrie undeva ce anume si cat are voie duhovnicul?
Credem pe Iisus sau pe duhovnic?