Nu stiu daca putem noi discuta despre cine merita sau nu canonizat. Dar totusi ca neam stim macar atat, cine si cum si-a dus viata. Eminescu a fost un artist, a fost pentru patrie si pentru traditie cu tot ce inseamna ea si a facut multe opere literare care te ajung la inima. Dar pentru contributia lui in acest sens este deja recunoscut ca poet national, tocmai fiindca mai ales in poezie s-a facut recunoscut. Prin urmare cezarul si-a primit deja laurii pentru ce a facut.

Dar de aicea pana la a-l propune spre canonizare este totusi o diferenta mare si din punctul asta de vedere cred ca fiecare roman crestin ortodox ar trebui sa fie impotriva, fiindca numai uniti putem face ceva cand anumite lucruri serioase sunt tratate cu atata nonsalanta. Cateva pareri diseminate nu vor fi niciodata ascultate, dar daca tot poporul are ceva de spus, e cu totul alta treaba.

"ei doar au stele cu noroc
si prigoniri de soarte,"
Spune Eminescu in Luceafarul. Oare Demiurgul eminescian sa fie inchipuirea lui Eminescu a Dumnezeului nostru? Oare creatia lumii "din a cheaosului vai" reprezinta versetele biblice din Facerea, transpuse liric? - ramane la aprecierea fiecaruia! cat am critica si cat de buni am fi in literatura niciodata n o sa stim cu adevarat ce a simtit si ce a crezut poetul in momentul scrierii.
e interesant totusi, ca la capitolul genezei Pamantului, Eminescu vede lucrurile destul de clar; si anume :
"Dar deodat-un punct se mişcă... cel întâi şi singur. Iată-l
Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!...
Punctu-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stăpânul fără margini peste marginile lumii..." (Scrisoarea 1) . indubitabil poetul si-L imagineaza pe Dumnezeu in Facerea Lumii...cu siguranta El e punctul care se misca, El e Tatal care e Stapanul peste marginile lumii.
simai interesant este cum vede Eminescu sfarsitul lumii:
"Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist şi roş
Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoşi,
Cum planeţii toţi îngheaţă şi s-azvârl rebeli în spaţ'
Ei, din frânele luminii şi ai soarelui scăpaţi;
Iar catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit,
Ca şi frunzele de toamnă toate stelele-au pierit;
Timpul mort şi-ntinde trupul şi devine vecinicie,
Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie,
Şi în noaptea nefiinţii totul cade, totul tace,
Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace..."
destul de inspaimantator vede poetul zilele cele de pe urma! dar totusi...nu face referire la a doua venire a lui Hristos si nici la Judecata de Apoi si la rasplata cuvenita fiecarui om...


cu toate acestea, pe cat ma pricep si eu, cred totusi ca Eminescu ar putea fi canonizat...dar totul depinde nu de mine ci de hotararea de la Sfantul Sinod

Dumnezeu sa ne ajute!

Incep sa ma repet: poate ca Eminescu o fi sfant. O fi. Dar Biserica priveste nu doar la momentul mortii atunci cand canonizeaza un sfant. Pentru ca altfel oamenii se smintesc.

Cand a marturisit Eminescu credinta ortodoxa, ferm? Ca multe contra-exemple imi pot aminti.

Nu ajunge sa fii bun roman, bun scriitor sau sa fii inspirat ca sa fii sfant. Si sa stiti ca inspiratia poate veni de multe ori de la diavol, nu de la Hristos. Ca si diavolul stie foarte bine teoria relativitatii, si - mai mult - "crede si se cutremura".

Eu nu sunt de acord cu canonizarea, dar ce Sfinti are Dumnezeu in Imparatia Sa, numai El stie. din pacate, apar numai extreme. Daca spui ca Eminescu nu ar trebui canonizat, automat esti anti-Eminescu (???). din pacate, ne mai si scapa cuvintele din frau. ajungem sa ii cautam nod in papura, sa scormonim in viata lui, sa vedem unde a pacatuit, cand el poate sa fie in Imparatia lui Dumnezeu acum, in ceata Sfintilor sau nu...

La fel cum cei care au stat in bataia gloantelor la Revolutie pentru ideea de libertate au devenit Mucenici, asa si Eminescu a murit o moarte asemanatoare Lui Hristos, jertfindu-se pentru intregirea neamului romanesc, luptand prin intermediul ziarelor impotriva puternicilor si a coruptilor vremii. Cand veti realiza ca acest om a constientizat ca va plati pretul suprem pentru ideea de dragoste si pentru ideea de libertate, adica neatarnare fata de imperiile din jur, atunci veti accepta mai usor posibilitatea ca acum Mihai Eminescu ne priveste bland si smerit din Ceruri, din ceata Mucenicilor, asteptand de-a dreapta Lui Hristos sa vina Judecata cea dreapta de Apoi, cand adevarul va fi descoperit si pacatosii isi vor primi partea pe care au ales-o.

Si da, Eminescu a murit crestin, fie ca va place sau nu, exista marturii in privinta asta. Un necrestin nu s-ar duce sa se spovedeasca la manastire si nici n-ar cauta sa fie impartasit. De ce ar face-o?!

Pentru ca dragilor, asa cum nu puteti scoate din Biblie un verset si sa trageti concluzia pripita ca Biblia ne indeamna la rau, asa nu e voie sa il judecati pe acest geniu pentru cateva versuri din care vi se pare ca este ateu sau pagan, fara a intelege opera in ansamblu.

Parintele Galeriu l-a inteles, "l-a citit", dar el a avut o minte clara, cultivata, neimpatimita, dupa cum stiti cu totii. Am postat pe forum in repetate randuri cele doua documente scrise de parintele, dar nu ati avut interesul sa le descarcati si sa le cititi. N-a fost nici un comentariu pe marginea lor. Voi insa ascultati cum rad cei de la radio pe tema canonizarii si cititi blogurile si ziarele care persifleaza subiectul.

Canonizarea lui Eminescu- ca propunere- mi se pare de prost gust. Eu nu il apreciez nici ca poet daramite sa il mai vad si in calendar.

Pe site,la ştiri am citit Comunicatul biroului de presă al patriarhiei Române ca răspuns la propunera de canonizare a poetului Mihai Eminescu.Vă recomand citirea acestuia.
Citez o referire elocventă referitoare la această propunere "...astfel motivaţia principală trebuie să fie întărirea evlaviei credincioşilor şi nu doar reputaţia culturală şi patriotică a unor persoane"
Sunt într-u totul deacord cu acest răspuns.

Aflarea acestei propuneri m-a dus cu gândul la "elita culturală" din oraşul meu care, în fiecare duminică la ora când în toate bisericile se îmfăptuieşte Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie,dumnealor se reunesc pentru diferite lansări sau comemorări unde, pruntre altele poartă discuţii filosofice despre Dumnezeu,despre sfinţi şi despre biserică fără ca mulţi dintre ei să fi călcat vreodată pragul unui lăcaş de cult.

Un mucenic moare pentru Hristos, nu pentru 'intregirea nationala'. Cine moare pt intregirea nationala poiate fi numit erou national, sau altceva, nu insa martir, decat poate prin extensie metaforica 'cand se vorbeste de 'martirii neamului').

Pai daca Eminescu s-a jertfit pentru semenii sai care sunt chip dupa Chipul Lui Hristos, oare nu pentru El si-a dat viata? Tu cand dai milostenie saracilor, nu Lui Hristos Ii dai de fapt?

Dumneata ce crezi, Dumnezeu ne va judeca de exemplu milostenia dupa cati bani am daruit sau dupa starea inimii noastre din acel moment? Ratinament valabil pentru orice fapta buna de altfel. Daca el a trecut la cele vesnice fiind intr-o stare de iubire, chiar si pentru aceasta idee nobila, este evident ca asa va si ramane in vecii vecilor! Dar ia gandeste-te mai bine, daca el a tinut asa de mult ca romanii sa nu ajunga impartiti si dezbinati, oare acest lucru nu implica indirect unitatea si stabilitatea Bisericii noastre ortodoxe stramosesti?

A fost mare smecher Eminescu, a stiut sa castige Raiul si sa ajunga langa Dumnezeu. Bravo lui. Ma intreb insa ce s-o fi ales de calaii lui.

Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.

Oare nu a cautat Eminescu DREPTATEA?