oameni buni eu visez in fiecare noapte ,acum vreti sa spuneti ca visele sunt de la satana,daca asta a visat omul ce vreti si totii vad ca uitati ca si fecioara maria a visat patimile lui isus hristos,lasati omul ca l-ati zapacit saracu cu atatea dezbateri ale voastre peste 10-20ani va intelege acest vis probabil ,asta depinde de el

Haide mai ,sa fim seriosi,dar de visele in care mananci o prajitura delicioasa si in care excaladezi muntii sau zbori sau de ce nu te cateri pe pereti fiind Spiderman,alea sunt tot inselari dracesti?

Visele pot avea trei surse: de la Dumnezeu, de la cel rau sau din multimea gandurilor, din subconstient. [ cele mai multe] Adica visezi noaptea ce ai citit ziua sau o frica/dorinta ascunsa in tine de ani de zile...etc

Visele de la Dumnezeu au de obicei un mesaj foarte clar si te indeamna la pocainta, curatie, fapte bune. Cele de la satan te sperie sau te indeamna la pacat. Cele din multimea gandurilor nu prea lasa impresii adanci in noi.

in vis ni se strecoara de la necurat cele mai grele pacate
 

Am citit in Pateric, si nu gasesc acum fragmentul ca sa-l reproduc... Un calugar pustnic era vizitat in fiecare noapte, in vis, de diavol in chip de inger de lumina si-l indemna sa se trezeasca la rugaciune. Sarmanul calugar nici nu banuia ca este tinta batjocurei necuratului, ci se mandrea in sine ca a fost gasit vrednic sa-i trimita Domnul inger.
Din fericire pentru sufletul lui, un alt pustnic l-a ajutat sa inteleaga inselarea si sa invete astfel sensul mai profund al smereniei.

Nu intotdeauna cele de la satana te indeamna la pacat... pentru ca, asa cum s-a mai spus, satana se poate preface si in "inger de lumina"... Singurul lucru care nu-l poate face e smerenia (si mai este un lucru - sa-si faca sfanta Cruce - dar voi nu credeti, asa ca nu mai explic degeaba)...

@lacrimi
ati avut ocazia sa treceti pe la manastirea Sf.Ioan din Essex?

Da. E cel mai minunat loc pe care l-am gasit in UK

Va fericesc. Am avut ocazia sa ating o particica din moastele Sf.Siluan, la Schitul Darvari, asta-vara, si timp de 3 zile am avut parte de nespusa bucurie si pace in suflet.

cred ca e asta
 

O ISTORIOARA CU O VEDENIE FALSA

La un calugar seara, cand voia sa se culce, intra un inger la el in chilie, atat de stralucitor incat ii lua ochii. Si cand intra el, venea si cu mireasma buna, ca sa zica ca este de la Duhul Sfant. Nu-l indemna la rau, ci atat ii spunea : " Scoala-te, robul lui Dumnezeu, la rugaciunea si pravila ta !" Iar el spunea : " Eu mi-am facut rugaciunea ". Dar ingerul spunea : " Nu. Mai roaga-te ". " Eu mi-am facut pravila ". Iar el spunea : " Nu stii ce spune Apostolul Pavel : Neincetat va rugati ? " Si cand voia sa se culce, iar il scula. Omul, daca nu doarme, se tulbura. Nu-l lasa ingerul sa se odihneasca. Si l-a sculat asa timp de vreo trei luni. Iar calugarul zicea : " Cum sa nu ma rog, daca vine ingerul Domnului, ca asa zice Sfantul Apostol Pavel !"
Tulburandu-se el asa, a slabit si s-a imbolnavit. Si se intalneste cu un sihastru batarn, ca in pustia Egiptului erau mii de pustnici, ucenici ai Sfantului Antonie cel Mare. Batranul il vede asa slab si tulburat si-i zice :
- Ce ai frate ? Cum o mai duci ?
- Parinte, bine o duc.
Era un cuvant de mandrie. Insa omul trebuie sa zica cu smerenie ca nu face nimic bun.
- Cum bine ? zice parintele.
- Parinte, cu ajutorul lui Dumnezeu, de trei luni ma scoala ingerul la rugaciune !
- Si cum te scoala ?
- Cand ma culc, el vine langa mine, ma scoala la rugaciune si se roaga si el cu mine !
- Ia aminte, frate, ca acela nu este ingerul Domnului. Acela este satana, care te pandeste pe tine !
- Dar cum, parinte ? Eu vad ca de cand ma scol sunt bolnav si tulburat si niciodata n-am umilinta ca ma impietresc la inima ...
- Uite asa sa faci. Cand va veni sa te scoale la rugaciune, sa zici : " Eu nu vreau sa ma scol acum, ci cand va veni vremea, la miezul noptii. Atunci o sa ma scol. Nu ma scula tu pe mine ".
Daca iti va spune ca este ingerul Domnului, sa-i spui : " Eu sunt un om pacatos si nu-s vrednic sa ma scoale pe mine ingerii !" Diavolul, cand aude de smerenie, fuge. El nu vrea sa spui ca esti om pacatos niciodata, ca el a cazut din mandrie. deci, asa sa-i spui : " Eu sunt un om pacatos, nevrednic sa ma scoale ingerii. Cand voi vrea ma voi scula,; cand nu, voi dormi. Tu sa nu mai vii la mine !"
Si s-a dus calugarul seara acasa si cum a ajuns, s-a culcat. Si a venit ingerul acela si i-a zis :
- Scoala-te, robul lui Dumnezeu, la rugaciunea si pravila ta !
- Nu ma scol !
- Pai de ce ?
- cand voi vrea eu o sa ma scol, nu cand vei vrea tu !
- Blestematule calugar, te-ai dus la batranul acela, care este un calugar mincinos si fatarnic. El te-a invatat sa nu mai asculti de mine ! Dar calugarul acela este iubitor de argint. Ca a venit la el un om sarac si i-a cerut un ban, iar el a zis ca n-are. Si totusi are trei arginti pe un geam. Are trei bani si-i tine intr-o carte pe geam. Si a zis catre sarac ca n-are bani.
Apoi s-a facut nevazut. Dar calugarul a zis :
- Blestematule diavole, eu vad acum ca esti tatal minciunii !
Apoi batranul s-a intalnit cu calugarul. El era inaintevazator. Si i-a zis calugarului : " Nu-i asa ca ti-a zis ca am trei bani pe geam ? Am, dar a venit un betivan, care face numai rau; l-am vazut beat si stiam ca o sa vina o femeie saraca a doua zi si am tinut banii sa-i dau la acea necajita, nu la betivan. Dar tu ia aminte, frate, ca eu stiu ce ti-a spus despre mine, ca sunt iubitor de argint, fatarnic si mincinos. Deci sa nu-l mai asculti ca te duce la pieire, macar ca te scoala la rugaciune ".
Din ziua aceea n-a mai venit ingerul iadului, ca a vazut ca s-a suparat calugarul pe dansul.

http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/14vise.htm

Nu am ocazia sa merg prea des, dar o recomand cu caldura tuturor romanilor care vin in vizita (sau la munca) in UK.

Mănăstirea Stavropighie Patriarhală a Sf. Ioan Botezătorul îşi are începuturile, în mare măsură, în persoana Stareţului Sofronie. După plecarea sa din Sfântul Munte şi mutarea ulterioară la Paris, el a vieţuit într-un azil rusesc, ajutându-l pe preotul de acolo. La scurtă vreme, doi tineri l-au căutat pe Stareţul Sofronie, dorind să intre în viaţa monahală. Li s-a îngăduit să trăiască la azil, folosind rostirea Rugăciunii lui Iisus în lipsa cărţilor liturgice şi mâncând hrana rămasă de la locatarii azilului. În această perioadă, vieţuiau la azilul de bătrâni şi câteva monahii.
În 1958, Stareţul Sofronie avea în jurul său şase oameni ce căutau să ducă o viaţă călugărească. Dându-şi seama că această situaţie nu putea continua, a mers în Tolleshunt Knights, Maldon, Essex, Anglia, pentru a vizita o proprietate; în primăvara lui 1959, acolo s-a întemeiat noua obşte a Sf. Ioan Botezătorul, sub omoforul Mitropolitului Antonie. Mănăstirea a avut încă de la început şi călugări, şi maici, din pricina neputinţei Stareţului Sofronie de a călăuzi două obşti separate.
Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul a trecut în 1959 sub omoforul Patriarhiei Ecumenice, devenind mănăstire patriarhală; mai târziu, ea va primi şi titlul de stavropighie.
Adormirea Stareţului Sofronie
Mănăstirea a fost înştiinţată că singura posibilitate de a îngropa persoane pe pământurile ei era de a construi o criptă subterană; au început lucrările la aceasta, Stareţul Sofronie spunând că nu va muri până ce mormântul nu va fi gata. Apoi, spunându-i-se că data preconizată de încheiere a lucrărilor este 12 iulie, Stareţul Sofronie a zis: "sunt gata". În data de 11, Stareţul Sofronie a murit; pe 14 a avut loc înmormântarea, la care au luat parte monahi din întreaga lume. Maica Elisaveta, monahia cea mai în vârstă, a murit la scurtă vreme, pe data de 14. Acest lucru s-a petrecut potrivit cuvintelor Stareţului Sofronie, că el va muri cel dintâi, iar ea va muri după scurtă vreme.