În prealabil postat de Daniel777 (Post 331731)

Credinta nu se explica,se intelege....

În prealabil postat de Daniel777 (Post 331737)

Noessia,nu te mai baga ca musca in lapte,eu ma pregatisem sa dau piept cu catolicii ,pe acest topic,nu cu ortodocsii...

În prealabil postat de Noesisaa (Post 331741)

...sa castigi vreo victorie intelectuala

În prealabil postat de MariaB (Post 331188)

intrucat este sotia lui, pe care el si-a ales-o...
intelegem multe despre el!!!

În prealabil postat de Daniel777 (Post 331712)

Iar dacă-i citim pe Sfinții ortodocși în paralel cu „sfinții” eterodocși sesizăm altă amprentă în ei decât harul Treimii din primii.

În prealabil postat de Daniel777 (Post 331712)

Eu personal nu pot sa citesc decat sfintii ortodocsi,la care am evlavie.Si asta este o marturisire de credinta.
Cuvintele,filosofia,teologia,nu este pentru capetele noastre slabe.

În prealabil postat de Daniel777 (Post 331712)

,eu ma pregatisem sa dau piept cu catolicii ,pe acest topic,nu cu ortodocsii...

În prealabil postat de Noesisaa (Post 331718)

Da, dar:
Biserica Orotodoxa (cel putin cea romana) nu il (mai) vede pe Augustin de Hippo drept sfant, ci fericit. Interesant este ca nu asta era cazul in sec. 17.

Nu sunt sigura daca cel pe care l-ai citat mai sus chiar a citit ceva din Toma de Aquino, de exemplu. Daca ar fi citit, ar fi vazut nu numai scolasticism, ci si o mare dragoste de Dumnezeu. Exact ca si la Augustin. Nu vad nimic rau in ideea ca, de exemplu, un adevar nu poate contrazice un alt adevar. Si altele si altele. Doar a spune ca pur si simplu unii sunt sfinti si altii sunt "sfinti" fara a da prea multe argumente...Ce anume este in contradictie cu Traditia Bisericii in Toma de Aquino? Hmmm.

În prealabil postat de catalin2 (Post 331791)

Din moment ce ortodocsii spun ca nu exista Sfinte Taine in afara ortodoxiei nu stiu de ce intrebi de ce un catolic nu e sfant la ortodocsi.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 331799)

Şi ce vă miră ? Mari sfinţi catolici au susţinut, la vremea respectivă, Sfântul Oficiu al Inchiziţiei. Alţii, ca Sf Francisc de Assisi, au susţinut Sfintele Cruciade, ajutând mult Biserica în aceste contraofensive ale creştinătăţii. Ori sunteţi de părere că Sf Ştefan, când lupta cu turcii, făcea un lucru foarte bun şi creştinesc, deci binemerită să fie trecut cu sfinţii, pe când Sf Francisc, când lua parte la organizarea Cruciadei, făcea un lucru necreştinesc, de aceea nu ar trebui să fie sfânt ? Cu câte feluri de măsuri măsoară cântarul dv ? În ceea ce priveşte Sf Oficiu al Inchiziţiei, a fost susţinut nu numai (avant la lettre) de Sf Toma din Aquino, ci şi de alţi sfinţi, precum Sf Ignaţiu bunăoară.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 331799)

Formula corectă nu este "ortodocşii spun", ci "unii ortodocşi spun". De exemplu, dv spuneţi că nu există Sf Taine în afara ortodoxiei şi de aceeaşi părere a fost şi defunctul mitropolit al Clujului. Alţi ortodocşi, spre exemplu colegul său de omofor şi rang de la Timişoara, este de părere că există Sf Taine în afara ortodoxiei. Până ce nu va exista un document oficial al Sf Sinod al BOR, despre care unii ortodocşi consideră că ar conduce Biserica Ortodoxă, vorbim de păreri.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 331799)

Şi ce vă miră ? Mari sfinţi catolici au susţinut, la vremea respectivă, Sfântul Oficiu al Inchiziţiei. Alţii, ca Sf Francisc de Assisi, au susţinut Sfintele Cruciade, ajutând mult Biserica în aceste contraofensive ale creştinătăţii. Ori sunteţi de părere că Sf Ştefan, când lupta cu turcii, făcea un lucru foarte bun şi creştinesc, deci binemerită să fie trecut cu sfinţii, pe când Sf Francisc, când lua parte la organizarea Cruciadei, făcea un lucru necreştinesc, de aceea nu ar trebui să fie sfânt ? Cu câte feluri de măsuri măsoară cântarul dv ? În ceea ce priveşte Sf Oficiu al Inchiziţiei, a fost susţinut nu numai (avant la lettre) de Sf Toma din Aquino, ci şi de alţi sfinţi, precum Sf Ignaţiu bunăoară

În prealabil postat de catalin2 (Post 331763)

Presupun ca dvs. ati stat la baza banarii mele pe forumul catolic, desi nu mai scrisesem de ceva timp.

În prealabil postat de catalin2 (Post 331609)

Nu stiu ce legatura are cu topicul. La topicul cu reiki, daca nu iti amintesti. Mesajul asta si urmatorul: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...6&postcount=33
Apoi ai scris si aici un mesaj. Dar eu nu ma supar, asa ca s-o lasam asa.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 331700)

În sfârşit, v-am spus că la nici un Sfânt Părinte nu veţi găsi că Duhul Sfânt purcede numai de la Tatăl. Unii formulează "de la Tatăl", alţii "de la Tatăl prin Fiul", sau chiar "de la Tatăl şi de la Fiul".

În prealabil postat de dianagroza (Post 332117)

Dati-mi un exemplu va rog, cu nume si cu citat. Ca eu de unde am citit nu am gasit asa ceva.

În prealabil postat de Daniel777 (Post 331744)

Eu pun accent pe adevar,nu pe antiintelctualism sau alte elucubratii pe care ai de gand sa le mai postezi..
Si nu am ce pierde sau castiga pe forum,trebuie sa incerc sa nu Il pierd pe Hristos...
Faceam doar observatia sa nu stai in front cu catolicii,insa ai libertate....fa ce vrei...
Ce pierd pe aici e doar timpul...

În prealabil postat de nutucutu (Post 310022)

Ieri a fost ziua in care l-am sarbatorit pe sfintul Francisc Xaveriu. Provenea dintr-o familie nobila spaniola. In timp ce studia la universitatea din Paris, i s-a repartizat un coleg de camera, Ignatiu de Loyola, tot spaniol. Ignatiu era deja "batrin" (avea peste 30 ani), umbla imbrcat simplu, nu era doritor de mondenitati. Totusi, Ignatiu a reusit sa-l convinga pe Francisc sa nu-si puna tineretea si energia in slujba domniilor trecatoare, pamintesti ci in slujba Stapinului Universului.Francisc a fost printre primii iezuiti; a plecat spre Orient si a evanghelizat in India, China, Japonoia. A murit in 1552 in insula chineza San-cion. Mai jos am sa redau un fragment dintr-o scrisoare pe care a scris-o lui Ignatiu de Loyola, pe cind se afla in misiune de evanghelizaere in Orientul Indepartat.


"Am stabatut satele neofitilor care, cu citva ani in urma au primit sacramentele crestine. Aceasta zona nu e locuita de portughezi, pentru ca e extrem de sterila si saraca. Crestinii indigeni, lipsiti de preoti, nu stiu nimic altceva decit ca sint crestini. Nu este nimeni care sa le celebreze sacramentele, nimeni care sa-i invete Crezul, Poruncile Lui Dumnezeu, Tatal Nostru si Bucura-te Marie.

Asadar, de cind am sosit aici nu m-am oprit nici o clipa: am strabatut cu asiduitate satele, am botezat toti copii care nu fusesera inca botezati. Astfel, am salvat un numar foarte mare de copii, care, dupa cum se spune, nu stiau sa deosebeasca stinga de dreapta. Copiii nu ma lasa nici sa spun Oficiul Divin, nici sa maninc, nici sa ma odihnesc pina cind nu-i invat citeva rugaciuni; atunci am inceput sa intelg ca imparatia cerurilor este a acelora care li se aseamana.

De aceia, pentru ca nu puteam sa resping o cerere atit de sfinta, fara sa comit o nelegiuire, incepind cu marturisirea de credinta in Tatal, Fiul si Duhul Sfint, i-am invatat Simbolul apostolilor, Tatal nostru, Bucura-te Marie. Am observat ca sint foarte inteligenti si, daca ar fi cineva care sa-i instruiasca in legea crestina, nu ma indoiesc ca ar deveni crestini foarte buni.

In aceste locuri foarte multi nu se fac crestini, deoarece nu este nimeni care sa-i faca crestini. Deseori imi vine in minte sa strabat universitatile din Euroapa, mai ales pe cea din Paris, sa strig pretutindeni ca un nebun si sa-i apostrofez cu aceste cuvinte pe cei care au mai multa stiinta decit iubire:"Vai, cit de multe suflete sint excluse din cer si aruncate in iad din cauza voastra."

O, daca acestia s-ar dedica si acestui apostolat, asa cum se dedica studiului literelor, ca sa poata da cont in fata lui Dumnezeu de invatatura si talentele primite de la El!

Intr-adevar, foarte multi dintre acestia, tulburati de acest gind, ajutati de meditarea lucrurilor divine, s-ar dispune sa asculte de ceea ce Domnul vorbeste in ei si, lasind deoparte dorintele si preocuparile lor omenesti, s-ar supune cu totul vointei si hotaririi Lui Dumnezeu. Ar striga, desigur, din adincul inimii lor:"Doamne, iata-ma, ce vrei sa fac?"(Fapte9.6).Trimite-ma oriunde vei vrea, chiar si in India.

În prealabil postat de Heurtebise (Post 333727)

:) Frumos. De Sfantul Maximilian Kolbe ati auzit? A fost un calugar franciscan polonez care in timpul celui de-al doilea razboi mondial adapostea evrei in manastirea lui; aceasta binefacere a fost descoperita de catre nazisti, drept pentru care Maximilian a fost inchis la Auschwitz. Cand un detinut evada, nazistii aliniau detinutii si alegeau prin decimare(fiecare al zecelea detinut era pus sa faca un pas inainte) pe cei care urmau sa moara prin infometare; dintre cei alesi, unul a inceput sa planga si sa ceara indurare ca are copii si nevasta. Maximilian Kolbe, care se afla chiar langa detinutul respectiv, a cerut comandantului sa-l lase sa mearga in locul lui; acesta din urma a zis "bine" pentru ca pe el nu-l interesa numele celor ce mureau, ci doar sa fie la numar. Mai tarziu, detinutul salvat de la moarte supravietuieste nazismului si se alatura familiei lui; el marturiseste fapta lui Maximilian Kolbe si cativa gardieni de la Auschwitz povestesc cum il auzeau pe calugar rugandu-se si slavind pe Sfanta Fecioara chiar si dupa ce l-au ingropat de viu(!!!). In 10 octombrie, 1982 Papa Ioan Paul al II-lea l-a declarat Sfant.

În prealabil postat de dianagroza (Post 332117)

Dati-mi un exemplu va rog, cu nume si cu citat. Ca eu de unde am citit nu am gasit asa ceva.

În prealabil postat de Erethorn (Post 333736)

Pe mine m-a frapat întotdeauna această - aparentă - contradicţie şi contrast

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 333740)

În ceea ce o priveşte pe Sf Tereza cea Mică, ştiaţi că este printre doctorii Bisericii ? Cu toate că, din câte ştiu, nu a scris nicio carte de teologie. Şi totuşi, motivul pentru care Biserica o numără printre cei 33 de Sfinţi Doctori şi Învăţători este exact această "cale mică".

În prealabil postat de Erethorn (Post 333736)

Pe mine m-a frapat întotdeauna această - aparentă - contradicţie şi contrast între vieţile unor sfinţi care au avut ocazia să săvârşească fapte eroice, precum Sf. Maximilian de care aţi pomenit, sau martirii pentru credinţă, sau marii mistici care au văzut pe Cristos sau I-au purtat rănile, cei care au săvârşit mari minuni, vindecări, cei care au convertit popoare întregi, străbătând lumea cu Crucea în mână, pe de o parte,

şi

vieţile altor sfinţi, atât de simple şi "anoste", pe de altă parte. Iată de exemplu pe Sfânta Tereza de Lisieux - şi-a trăit scurta viaţă într-o mănăstire. Minuni nu a făcut (decât după moarte). A trăit în mănăstire, s-a rugat şi a muncit împreună cu celelalte călugăriţe şi L-a iubit foarte mult pe Isus. A scris o cărţulie în care explica că va încerca să găsească o nouă cale spre sfinţenie - o "cale micuţă", deoarece i s-a părut că o biată călugăriţă ca ea nu se poate compara cu marile figuri ale Bisericii, apostoli, mucenici, mari predicatori si teologi. De fapt, a descoperit că aceeaşi cale duce la Cristos şi pe cei mari şi pe cei mici: Iubirea de Dumnezeu.

Iată un fragment din cărţulia ei, intitulată Povestea unui suflet:

Întotdeauna mi-am dorit să devin o sfântă, dar vai! comparându-mă cu sfinţii am constatat mereu că între ei şi mine este deosebirea dintre un munte uriaş al cărui pisc se pierde în ceruri, şi firul de nisip neînsemnat, strivit sub paşii trecătorilor. În loc să-mi pierd curajul, mi-am spus: Bunul Dumnezeu nu inspiră dorinţe iluzorii, pot deci, în ciuda micimii mele, să năzuiesc la sfinţenie; să mă fac mai mare este imposibil, trebuie să mă accept aşa cum sunt, nedesăvârşită, dar aş vrea să caut modul pentru a mă duce în cer pe o cale foarte dreaptă, foarte scurtă, o cale mică cu totul nouă. Ne aflăm într-un secol al invenţiilor, nu mai trebuie să ostenim suind treptele scărilor; cei bogaţi au avantajul ascensorului. Aş vrea să găsesc şi eu un ascensor care să mă urce până la Isus, căci sunt prea mică pentru a sui scara abruptă a desăvârşirii. Atunci am căutat în cărţile sfinte indicaţia ascensorului, obiectul dorinţei mele, şi am citit aceste cuvinte ieşite din gura Înţelepciunii Eterne: "Dacă cineva este mic, să vină la mine". Atunci am venit, intuind că am găsit ceea ce căutam; şi dorind să ştiu, o Dumnezeul meu, ce ai face celui mic care ar răspunde chemării tale, mi-am continuat căutările şi iată ce am găsit: "Ca o mamă care-şi măngâie copilul, aşa vă voi consola, vă voi purta în braţe şi vă voi legăna pe genunchii mei!" Ah! niciodată cuvinte mai gingaşe, mai melodioase, nu mi-au bucurat inima: ascensorul care trebuie să mă urce la Cer sunt braţele tale, o Isuse! Pentru aceasta n-am nevoie să cresc, din contră, trebuie să rămân măruntă, să devin din ce în ce mai măruntă.

În prealabil postat de Heurtebise (Post 333763)

Maica Tereza

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 333807)

Numele de "Tereza" a fost purtat de mai multe sfinte cinstite în Biserica Catolică:
-Sf Tereza din Avilla (Tereza "cea mare"), mistică din Ordinul Carmelitelor.
-Sf Tereza din Lisieux (Tereza cea mică), tot din Ordinul Carmelitelor
-Fericita Tereza de Calcutta, sau Maica Tereza, fondatoare a Ordinului Misionarele Carităţii (se deosebesc printr-un acoperământ al capului de culoare albă cu margine albastră).

Carmelitanele fac parte dintr-un ordin contemplativ, de clauzură. Măicuţele carmelitane nu părăsesc mănăstirile toată viaţa lor. Misionarele Carităţii, dimpotrivă, activează în lume, unde se ocupă de săraci şi de bolnavi. Pe scurt, modelele lor sunt Maria şi Marta.

Dl Erethorn se referea la a doua dintre sfinte.

În prealabil postat de calator prin ploaie (Post 333839)

Despre Sf Marta si despre Sf Rita, mi-as dori sa cunosc mai multe.... .

În prealabil postat de camy_d (Post 333867)

Am acum o nouă curiozitate, mă gândesc cum ar fi dacă s-ar întâlni un sfânt catolic cu unul ortodox, cum şi-ar vorbi? :21:

În prealabil postat de camy_d (Post 333867)

Am acum o nouă curiozitate, mă gândesc cum ar fi dacă s-ar întâlni un sfânt catolic cu unul ortodox, cum şi-ar vorbi? :21:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 333871)

Ştiu şi eu ? Cred că depinde de ce sfinţi luăm în acest ipotetic exemplu. Dacă s-ar întâlni Sf Iosafat cu Sf Sofronie de la Cioara, s-ar putea să iasă cu scântei...

În prealabil postat de nutucutu (Post 333873)

Cred ca si-ar spune:
"Preamrit sa fie Tatal, Fiul si Sfintul Duh. Iti multumim, Doamne Dumnezeule atotputernic pentru marea Ta bunatate, pentru ca ne-ai dat posibilitatea sa devenim fii Tai. Laudat sa fie Dumnezeu in veci!"

În prealabil postat de camy_d (Post 333876)

Nu-i cunosc pe aceşti sfinţi, dar ai dreptate, depinde şi de firea sfântului. Unii sunt foarte blânzi, iar alţii mai asprii (nu excesiv). Mi-ar plăcea să văd cum se întâlnesc doi blânzi, probabil că şi-ar recunoaşte unul altuia sfinţenia. ; ))

În prealabil postat de camy_d (Post 333876)

Nu-i cunosc pe aceşti sfinţi, dar ai dreptate, depinde şi de firea sfântului. Unii sunt foarte blânzi, iar alţii mai asprii (nu excesiv). Mi-ar plăcea să văd cum se întâlnesc doi blânzi, probabil că şi-ar recunoaşte unul altuia sfinţenia. ; ))

În prealabil postat de Heurtebise (Post 333727)

:) Frumos. De Sfantul Maximilian Kolbe ati auzit? A fost un calugar franciscan polonez care in timpul celui de-al doilea razboi mondial adapostea evrei in manastirea lui; aceasta binefacere a fost descoperita de catre nazisti, drept pentru care Maximilian a fost inchis la Auschwitz. Cand un detinut evada, nazistii aliniau detinutii si alegeau prin decimare(fiecare al zecelea detinut era pus sa faca un pas inainte) pe cei care urmau sa moara prin infometare; dintre cei alesi, unul a inceput sa planga si sa ceara indurare ca are copii si nevasta. Maximilian Kolbe, care se afla chiar langa detinutul respectiv, a cerut comandantului sa-l lase sa mearga in locul lui; acesta din urma a zis "bine" pentru ca pe el nu-l interesa numele celor ce mureau, ci doar sa fie la numar. Mai tarziu, detinutul salvat de la moarte supravietuieste nazismului si se alatura familiei lui; el marturiseste fapta lui Maximilian Kolbe si cativa gardieni de la Auschwitz povestesc cum il auzeau pe calugar rugandu-se si slavind pe Sfanta Fecioara chiar si dupa ce l-au ingropat de viu(!!!). In 10 octombrie, 1982 Papa Ioan Paul al II-lea l-a declarat Sfant.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 314730)

Ce iconomie, domnule, dv veniţi aici cu o dialectică nesustenabilă. Iconomia se poate aplica numai referitor la rânduielile Bisericii, la chestii disciplinare, cel mult la ierurgii, care încă mai sunt în puterea Bisericii. În privinţa Sfintelor şi Dumnezeieştilor Taine, ele nu sunt în puterea Bisericii, care este doar administrator al lor. Poţi aplica iconomia în cazul unui olimpic la matematică, care cere dezlegare de post fiindcă are olimpiada exact în Vinerea Mare. Dar nu poţi aplica iconomia la o căsătorie, sau la un botez. Nici la o hirotonie. Sfânta Taină fie a avut loc, fie nu a avut loc. Asta e un adevăr obiectiv, nu are legătură cu părerea Bisericii. Păi ce seriozitate prezintă o alcătuire eclezială ca cea ortodoxă, în care o Biserică (din România) nu rebotează şi nu rehirotoneşte, dar re-confirmă, altă Biserică (din Grecia) nu rebotează, nu rehirotoneşte şi nu reconfirmă, alta (din Rusia) rebotează, rehirotoneşte şi reconfirmă etc. Un preot care vine din Biserica Catolică ori e preot, ori nu e preot. E o chestie la fel de obiectivă ca o figură geometrică, ce e fie cerc, fie pătrat. Nu ai ce iconomie/acrivie să aplici. Dacă este preot, înseamnă că nu trebuie rehirotonit, iar dacă nu este preot şi totuşi nu e rehirotonit, înseamnă că BOR a prostit credincioşii ei ani de zile lăsându-i să creadă că pâinea şi vinul asupra cărora ar opera astfel de laici în ornate împărăteşti ar fi Trupul şi Sângele Mântuitorului. Lăsându-i să creadă că mirii care au venit în faţa unui asemenea "preot" sunt căsătoriţi, când de fapt trăiesc în curvie. Lăsându-i să creadă că le sunt iertate păcatele, când de fapt mor cu ele pe suflet.

Sunt foarte fericit că am scăpat de o asemenea Biserică în care căsătoria e tratată la mişto, în care preoţii sunt valid sau invalid hirotoniţi în funcţie de dispoziţia de moment spre iconomie sau acrivie a episcopilor, în care o mare bălmăjeală dialectică şi relativistă cuprinde toate aspectele: Sfintele Taine, ierarhia, canoanele, etc. În care Dumnezeu pedepseşte dar nu pedepseşte, postul este obligatoriu dar nu e obligatoriu, copiii nebotezaţi nu ajung în Limb, dar nici în rai nu prea ajung şi în iad în nici un caz, anticoncepţionalele sunt interzise în caz de acrivie şi permise în caz de iconomie, în funcţie de înţelegerea la care se ajunge cu duhovnicul.