You should put that clown in your signature... it suits you perfectly!

Well i see i was wrong... your slow clap processor hasn't made it after all.

Frate, mai lasa engleza aia ca din cauza asta cand scrii pe romaneste scrii prostii!

Nu stiam ca suntem constransi la lb. romana... Si totusi cine nu pricepe are si google translate :) nu-ti place du-te si ti-o tra....duce

Mara nu a fost contemporan cu Iisus. Mai mult, nu vorbeste despre el
folosindu-i numele, ci il numeste "regele evreilor", cu toate ca in acelasi paragraf vorbeste despre Pitagora si Socrate, pe care ii nominalizeaza direct. In plus, opinia lui e contrara evanghelistilor, pentru ca el ii considera responsabili pe evrei de moartea respectivului "rege".

Autenticitatea pasajului din Iosif Flaviu este disputata aprig. Stim de la Origene ca Iosif Flaviu nu l-a recunoscut pe Iisus drept Mesia. Pasajul nu e citat de nici o alta scriere crestina pana la Eusebiu (secolul 4). Posibilitatea ca respectivul pasaj sa fi fost adaugat ulterior (asa cum s-a intamplat si cu Evangheliile, in multe cazuri) e destul de probabila.

Scrisoarea lui Pilat face parte dintr-o evanghelie apocrifa, datata undeva intre secolele 2 si 4. Nici macar autorii nu pretind ca ar fi scrisa de Pilat, ci spun ca ar fi bazata pe documente scrise de Pilat.

Sunt de acord ca istoria antica nu se cerceteaza in acelasi fel ca istoria moderna, din cauza ca sursele sunt mult mai putine. Dar, avand in vedere ca vorbim despre un om care a facut tot ce zic Evangheliile ca ar fi facut Iisus, cum de nu a ramas nici un text contemporan, scris de romani, care macar sa il mentioneze pe el si macar una din respectivele minuni? Faptul ca romanii l-au executat, si dupa aia a inviat, ar fi fost un motiv suficient de puternic sa fi fost interesati de treaba asta si sa scrie despre ea.

Si in cazul in care a existat cu adevarat, e cale lunga de la un profet evreu, cu idei avantgardiste, pana la "fiul lui Dumnezeu", cu toate calitatile supranaturale descrise in Evanghelii scrise dupa presupusa Inviere. Calitati despre care nici un contemporan nu sufla o vorba, in afara celor care au scris Evangheliile.

Iar a venit Aplaudacu' sa ne injure din (multa)iubire :))?

desigur ... imi place ca te descrii cu voce tare si in engleza ... ce alte calitati mai ai ?:4:
multa iubire

Documentele ne-crestine chiar nu ma intereseaza daca il vad pe Isus ca Mesia sau nu. Cert este ca sunt destule si relevante. Iar Invierea lui Isus este marturisita de catre Apostoli, care desi au ajuns ulterior sa fie Sfinti, la momentul respectiv au disperat si nu au crezut in ea. Au acceptat-o dea-bea cand l-au vazut. Cel mai bun exemplu fiind Sf. Ap. Toma. Apoi nu mai spun de convertirea celui care a fost u nnul dintre cei mai mari dusmani ai crestinilor timpului : Saul din Tars, care devine Sf. Ap. Paul.
Apoi momentul pierderii si regasirii lui Isus in Templu de catre Sf. Fecioara si Sf. Iosif in care acest copil, Isus , a rostit cuvintele : "Nu stiati ca in casa Tatalui meu se cadea ca eu sa fiu?" denota clar ca era constient de faptul ca este o Persoana Divina. Nu mai spun de Sf. Claudia Procula, venerata ca Sfanta inca din primele secole, care era sotia lui Pilat.
Faptul ca Isus este numit de catre Mara ca "regele iudeilor" are legatura cu originea sa umana din vechea familie regala a regatului lui Iuda, detronata la cucerirea chaldeeana a lui Nabucodonosor II, cand regii Ioachin si mai apoi Zedechia (stramosul si respectiv unchiul lui Isus) au fost luati ca prizonieri in Babilon. Iar din aceasta familie era asteptat sa se nasca Mesia.
Mai presus de toate, Conciliul Vatican II , a insistat asupra faptului ca unica religie 100% adevarata este cea Crestina, NU fiindca VREM NOI sa fie asa, NICI fiindca sunt AI NOSTRI, fiindca ar fi un non-sens. Ci Conciliul se bazeaza in faptul ca Legea Naturala si Ratiunea Umana (arg. de tip empiric si filosofic) se adecueaza in mod deplin (dupa o lunga si profunda analiza bine-nteles) doar cu religia crestina u care nu numai ca nu prezinta nici un fel de contradictie , dar ii si proportioneaza acesteia argumentele rationale suficiente/necesare, lasand mai apoi libertatea fiecaruia de a o alege sau nu.

Esti mortal omule ! Bravoooo!

Venirea lui Hristos pe pamant a fost vestita in Vechiul Testament de catre prooroci.
De unde stiau proorocii ca va veni ?
E suficient sa vezi creatia sa iti dai seama ca nimic din ce este pe acest pamant nu a aparut la intamplare ,totul este bine gandit ,incepand cu omul ,aceasta fiinta perfecta.
Sfanta aghiazma care nu se strica sute de ani cum de este atat de pura ?
Am auzit ca sfintirea apei se face de catre preot folosind o cruce din lemn ,nu din argint ca sa ii confere puritate.
Si multe altele despre care nu are rost sa discutam.
Multora le place sa traiasca in intuneric ,nu are rost sa ii tulburam.

Pe..se
 

"Cine nu crede in Dumnezeu este ori nebun ori nestiutor, iara cine crede in Dumnezeu dar incalca porunca de a-si iubi aproapele este ori nebun ori atat de limitat incat suferind de un narcisism evident isi saruta de 3 ori pe zi oglinda...crezandu-se "mafalda" sau "zeu"...Locul celor dintai este la circ iar a zeilor in uitare...Prin dreapta urmare tot nebuni ne buni se cheama....."

Va rug sa ne spuneti sursa acestor citate
Multumesc

Erik Dortmund....Cronici anonime...

super argumente ...

Presupun ca stii ca Evangheliile au fost scrise in asa fel incat sa se potriveasca cu respectivele profetii. Sau nu?

Creatia poate sa ti se para perfecta doar daca suferi de selectie observationala, sau nu ai iesit din casa prea mult. Cam asta se poate spune si despre om. Un inginer iesit de la Politehnica ar fi observat cateva din greselile de proiectare imediat, si nu e vreun omniscient.

Am avut eu una acasa, s-a stricat. Ai vreo explicatie?

Cata ironie...

De ce nu? Alea ar fi cele mai obiective, nu? Nu cele scrise cu scop de prozelitism religios crestin.

Pe langa faptul ca textul Evangheliilor a suferit nenumarate modificari de-a lungul timpului, nu exista surse istorice care sa se coroboreze cu relatarea din Evaghelii. Mai mult, sunt destule evenimente despre care stim clar ca nu s-au intamplat asa cum sunt descrise acolo, recensamantul e doar unul dintre ele.

Deci, avem asa:
- niste carti scrise care descriu niste evenimente fantastice si incredibile, dar care nu sunt sustinute de surse externe, care sa nu fi fost scrise cu scop religios
- surse istorice care sunt disponibile, si care nu numai ca nu sustin Evangheliile, dar le mai si contrazic.

Si un om nebun e "constient" ca e sanatos, si ca toti din jurul lui sunt nebuni. Ideea e ca toate astea trebuie coroborate cu o alta sursa, externa, care nu exista. Sa sustii ca Iisus avea o origine divina pentru ca asa a zis el e doar un rationament circular, nimic mai mult.

Stai asa. Conciliul Vatican a decis ca religia crestina e unica adevarata 100%? Surprinzator, nu ma asteptam la asta:)))

Iti dai seama ca asta e un alt rationament circular, nu? Si ca poate fi aplicat fix oricarei alte religii de catre preponentii ei.

In plus, CARE religie crestina? Sunt vreo 30000 in lume in acest moment.

Oare ce simt in sufletul lor oamenii care nu cred ca exista Dumnezeu? Se simt mai liberi, mai usurati? Mai increzatori in fortele proprii?
Eu personal cand am momente in care ma gandesc ca poate Dumnezeu nu exista - intru in panica. Pentru mine neexistenta lui Dumnezeu nu e un motiv de bucurie ci din contra de disperare.
E drept a si eu cand eram copil si am auzit ca s-ar putea ca Dumnezeu sa nu existe, am rasuflat usurata, dar mai tarziu, cand a inceput lumea sa se intoarca la credinta (dupa revolutie) m-am bucurat foarte mult, (mi se pare ca a zis Caramitru la tv in ziua aia "se naste Dumnezeu printe noi" sau ceva de genul asta).
Iarasi e drept ca pe lumea asta, de cele mai multe ori, legea o fac niste oameni rai, fara frica de Dumnezeu, din care auza e posibil ca El sa-si fi intors fata de la noi si sa nu-i mai pese ce facem (cum a spus Nitzsche sau nu stiu cine), dar totusi parerea mea este ca asta e parerea unui om deznadajduit.
Eu cred ca noi oamenii, mai ales unii dintre noi, avem nevoie sa credem in Dumnezeu. Poate ca asta e din cauza ca suntem mai slabi, dar eu totusi cred ca daca am crede cu adevarat am fi mai puternici decat toti ceilalti.

care suflet?

mai liberi si usurati in ce sens?

Da de ce intri tu in panica? Te temi cumva de ceva anume? Sa stii ca asta e unul din motivele pentru care multi mai cred inca... frica.



Nu, imi este frica ca ne-a lasat singuri, ca nu mai avem iubirea Lui.

Si stiti ce mai cred? a trebuit sa ajung la "frageda" varsta pe care o am ca sa-mi dau seama ca multi oameni sunt ipocriti. S-ar putea sa nu fie chiar asa de multi printre noi care chiar sa nu aiba nevoie de Dumnezeu.

Esti cumva fan "Dr. House"?

Ce mi-a povestit de curand o prietena hispanica:
Era tanara (am uitat ce varsta mi-a spus, prin liceu) si vroia sa mearga la discoteca impreuna cu sora ei si alti doi tineri. S-a urcat in masina si a cuprins-o o spaima ineplicabila. A fugit inapoi in casa la mama ei si i-a cerut binecuvantare. Mama ei s-a mirat, dar a facut o cruce mare peste ea si i-a spus "Dumnezeu sa te binecuvanteze". In noaptea aceea a avut un accident de masina cumplit (masina s-a dat peste cap, a ajuns o gramada de metal), tinerii au fost spitalizati in stare foarte grava, cu exceptia prietenei mele care nu a patit nimic.





Crede si nu cerceta! Altfel, o sa ai un accident de masina!

Motivele constiente sunt probabil puerile de genu' (sper ca) am ajutat nspe oameni sa (re)vina la dreapta credinta. Aceste povesti au efect asupra celor care deja cred. E important sa te temi daca esti credincios si teama sporeste la auzul acestor povesti. Este un soi de fidelizare :) Daca terorizezi un om suficient de mult il poti convinge foarte usor sa faca exact ce vrei tu. Frica tampeste! Cum ar veni, "fear is the mind killer" :)

In momentele grele intotdeauna ne amintim de Dumnezeu si-i multumim. Ma intreb daca ar mai fi facut corelarea cu binecuvantarea mamei, daca in seara respectiva s-ar fi intamplat un eveniment pozitiv, nu unul tragic, daca ar mai fi multumit providentei.



Depinde ce vrei sa crezi.

Adica, e cu dus si intors. Cine e ateu si vrea sa ramana asa (desi, cum am mai spus, mi se pare o ipocrizie), gaseste in "Dr.House" motive sa-si intareasca convingerile.
Cine vrea inca sa creada in Dumnezeu, vede lucrarea Lui in "spatele " personajelor care isi asuma meritele reusitelor medicale.

La fel ar fi si in viata, dar din pacate vindecarea bolnavilor este printre ultimile puncte pe lista de obiective ale medicilor. Daca ar fi sa-i intrebi pe multi dintre noi pentru ce se roaga lui Dumnezeu, primele chestii ar fi succesul, gloria, realizarile materiale ,.... si abia printre ultimele chestii ar fi "sa fiu de folos celor din jurul meu"

ce atata tam-tam...

si ateii se pot mantui, ca Dumnezeu exista, chiar daca ei nu vor sa recunoasca asta... daca ei, ateii, sunt oameni buni, se vor mantui.

Vorbim acum atata... probabil o sa vedem o gramada de atei in rai. Ateu nu inseamna automat om rau. Sunt destui atei buni... ganditi-va la legea constiintei...

Am spus deja, i s-a intamplat ei.
In plus, ea nu este o persoana religioasa, nu incerca sa ma "convinga", a povestit-o ca pe o curiozitate.
Si fapt ciudat, mai stiu necredinciosi carora li s-au intamplat ciudate "coincidente". Evident, aceste povesti nu sunt un fundament real pt credinta. Dar ce sa-i faci, ele totusi exista!

Nu se mantuieste nimeni cu forta!!

bine ai zis....INCA

Probabil ea cand zice "atei buni" se refera la cei despre care vorbeam noi dincolo, care fac fapte bune, ajuta oameni (doctorii, de exempu) dar nu mai ajung si pe la biserica ca n-au timp.
Nu cred ca se referea la cei care cred ca toate meritele le apartin si ca Dumnezeu nu face nimic pentru noi.
Si mai exista si a treia categorie sau a patra, oamenii care cred ca Dumnezeu e "nashpa", ca ne face numai belele, dar astia au fost candva credinciosi.
Si desigur mai sunt si "credinciosii rai", care fac tot ce cred ei ca ar trebui, dar la un moment dat aluneca si cad asemeni lui Lucifer, sau ereticii, sau cine mai stie.

Ai putea sa fii mai explicita?

Dumnezeu nu se razbuna, rasplateste; dar nu este bine sa il iei in batjocura, astea toate sunt ironi, iar eu stiu cum ii bate pe astia cu ironiileastea, chiar nesimtite:D

Pedeapsa prea aspra
 

Ia sa vedeti ce a patit sotul meu : a planuit sa facem gratar astazi, duminica dimineata si a plecat la piata sa cumpere cel necesare , si a lovit masina rau, de n-o mai poate urni de-acolo si cica ii ia si carnetul.
Sa fie oare ce cred eu?
Dintre toti oamneii care nu merg duminica la slujba, de ce tocmai pe noi?
Pentru ca spre deosebire de altii eu am mustrari de constiinta din cauza asta?
Daca e asa, e prea mult pentru mine, mai ales, pentru ca EL NU VA INVATA NIMIC DIN TREABA ASTA, si daca se va "prinde", atunci va fi si mai rau, ca va da vina pe mine ca am atras mania lui Dumnezeu asupra lui.
Oricum eu voi fi cea care va suporta consecintele materiale si morale ale acestui eveniment, mi se va spune ca Dumnezeul meu e "naspha" si ca trebuie sa termin cu El odata pentru totdeauna.
Si eu L-am mai rugat, cu alta ocazie, sa nu faca asta pentru ca nu asa o sa-l atraga de partea Lui...
Ok, sa zicem ca nu-l vrea pe el de partea Lui, si nici pe mine, decat daca il parasesc pe el. Dar cum as mai putea acum sa-l parasesc si eu, cand a avut necazul asta?

Desigur eu voi fi urmatoarea care o sa mi-o iau peste ochi urat de tot, pentru ca am nesocotit judecata Lui..

Poate comit o calomnie cand cred ca el va zice ca Dumnezeu e naspa, poate e doar o temere de mea (poate chiar eu cred asta in subconstient).

Ar mai fi si alta ipoteza, la fel de eretica ca prima.
Ca el sa fi fost totusi credincios, la inceput, dar eu sa fi fost atat de smintita, incat sa-l acuz pe nedrept de rea credinta, din care cauza el sa se scarbeasca de biserica si sa se indeparteze de credinta, crezand, din exemplul meu, ca credinta face rau si sminteste. Iar toata patania cu accidentul, sa fie de fapt lucrarea diavolului, ca sa-l indeparteze si mai rau.
Oricum un lucru e cert, ca toate evenimentele neplacute care se ni se intampla duminica, mai ales, sunt influentate de resentimentele pe care le am eu ca nu mergem duminica la biserica. Atata doar ca nu stiu daca asta e voia Domnului (sa mergem la biserica duminica) sau din contra e lucrarea diavolului care vrea sa ne arate ca e rau sa mergem duminica la biserica (desigur, lucrare pe care eu o ingadui sa se intample, crezand ca fac bine).

alt exemplu
 

De curand, o amica de-a mea vorbea cu o alta, care nascuse, si-i spunea sa nu se grabeasca cu botezul, ca nu are nici o importanta, e doar prilej sa te vezi cu lumea.
Eu i-am zis ca totusi nu stiu pe nimeni atat de necredincios incat sa nu-si fi botezat copilul, iar ea stiti ce-a zis? Ca pe ea n-a botezat-o mama ei (bine, nu stiu daca e adevarat) si "culmea, n-am murit pana acum"- zise ea.
Bine, eu inca am indoieli ca asa ar fi.
Dar acum realizez un lucru, pe care ea nu l-a realizat cand a facut afirmatia. Parintii ei au mai facut un copil, dupa ea, care are un handicap grav...Bine, inca traieste, nu stiu daca el realizeaza ca se chinuie, cata vreme asa s-a nascut, dar cu siguranta parintii se chinuie.
Cum am mai spus, s-ar putea sa nu fie nici o legatura, dar ea evident nu s-a gandit la treaba asta cand a afirmat ca nu i s-a intamplat nimic rau din cauza ca n-a fost botezata; sau ei poate nu, ca n-a avut nici o vina, dar mamei ei? Adica vreau sa spun ca a fost o blasfemie sau o bravada din partea ei, absolut gratuita si nejustificata; sau a fost o tentativa malitioasa subtila de a-l discredita pe Dumnezeu, sau de arata ca face lucruri urate?
Cred ca acum Dumnezeu daca vede ce scriem noi aici, moare de ras, cel putin, daca nu se infurie cand vede ca noi oamenii credem ca putem sa-L judecam pe El si sa-L discreditam...
Cum El e atotputernic, probabil ca putin ii pasa ce credem noi si va face tot cum va vrea El, fara sa incerce sa ne demonstreze noua nimic. Sau din contra ne va pedepsi pe masura pentru a ne arata cine e El? Doar ca unii din noi tot nu vor intelege.

Cateodata nu inteleg de ce rugandu-ne si "practicand", in loc sa ni se intareasca credinta, ni se inmultesc indoielile si ispitele si suntem mai tentati sa cadem in erezii si in necredinta si parca se inversuneaza necuratul impotriva noastra... chiar daca unii nu cred in el, si nu stiu de ce, cata vreme in toate rugaciunile ne rugam Domnului sa nu ne lase in ispita, ca fara ajutorul Lui suntem neputinciosi sa rezistam tentatiilor, etc.
Dar parca totusi nivelul de deznadejde la care ajung unii e prea mare ca sa-l mai poata depasi.
Poate unii chiar ajung sa recunoasca suprematia raului si sa aleaga de buna voi sa-l urmeze, poate unii nici nu-si dau seama ca fac asta si o fac de bunavoie, iar altii se lupta cu toate puterile sa nu cada in ispita si totusi la un moment dat sunt coplesiti.
Ma rog, nu stiu unde vreau sa ajung. Cred ca cei mai multi dintre noi au nevoie de Dumnezeu in vita lor, si pentru asta cauta argumente "pro", pe cand altii incearca sa demonstreze cu argumente contrariul, DAR EU NU INTELEG, PENTRU NUMELE LUI DUMNEZEU, DE CE ACEI OAMENI FAC ASTA,CARE LE E "MOTIVATIA" PENTRU CARE NU VOR SA EXISTE DUMNEZEU SI CARE SUNT ARGUMENTELE LOR ATAT DE IREFUTABILE.

scuze, trebuie sa retractez...
 

Cred ca eram tulburata mai devreme, nu e nicidecum o pedeapsa prea aspra
Pedeapsa prea aspra era daca ramanea in scaun cu rotile, Doamne fereste sau daca nenorocea pe altcineva...
Imi cer iertare pe aceasta cale (nu stiu daca e cea mai potrivita, dar alta nu am disponibila in acest moment) pentru ce am afirmat mai devreme si vreau sa-I multumesc tot pe aceasta cale ca mi-a luminat mintea -asa repede ca sa realizez toate astea.
Se pare pana la urma ca nu e asa suparat pe mine si poate totusi ma iubeste...