Acum ai întors-o ca la Ploieşti! Cu doar patru ore în urmă spuneai, citez: "sabatul nu este pomenit in Nt". Deci până la urmă este pomenit... Ba, este pomenit în calitate de Poruncă Divină (Luca 23,56). Dar eu te-aş întreba, unde se face referire la duminică că trebuie respectată?? La această întrebare bineînţeles te vei face că plouă.

Eu te-am întrebat unde anume scrie că a fost "înlocuită"? Şi ce-mi răspunzi dumneata?. Acum dacă te întreb unde scrie de "altă zi de odihnă", iar o dai din colţ în colţ, ori îmi serveşti pe tavă un text contrafăcut. Bun şi ăla până încep muncile Iadului...

Cât de "des"? Te întreb pentru a doua oară! Cumva de 53 de ori?

Altă gogoaşă! Domnule, toţi creştinii (la data scrierii NT) păzeau sâmbăta. Auzi dumneata? S â m - b ă - ta!

Uite un exemplu de "primii creştini": Fapte 17,11. Nu numai că ştiau să citească Scripturile, dar o făceau zilnic!

Deci NT este un fel de mâzgălitură nedemnă de luat în seamă (ca şi VT)... bravo creştine!

Actually yes! Ai călcat iar în străchini, dacă urmăreşti linkul din semnătură vei observa că în perioada aceasta se întâlnesc chiar zilnic. Însă era vorba de primii creştini, nu de ultimii. Încearcă să răspunzi punctual la întrebări, dacă nu vrei, nu poţi , sau nu ştii, măcar nu mai băga umplutură.

Cât de mare e "proeminenţa", protuberanţa asta? Cam aşa cât o gogoaşă? E pentru a treia oară că întreb...

Adică tot 0 (zero) răspuns. Nu mai întreb, că încep să pierd şirul...

Serios? Şi unde nu era sinagogă, şi unde erau Neamuri, apostolul Pavel de ce predica tot sâmbăta?

Mai şi glumeşte omul, nu trebuie să fim tot timpul crispaţi, chiar dacă ne fuge... duminica de sub picioare...

Oricum ai lua-o, "să nu ucizi" nu înseamnă niciodată "să ucizi", iar "Adu-ţi aminte de ziua Sâmbetei s-o sfinţeşti" nu înseamnă niciodată "Adu-ţi aminte de ziua duminicii s-o sfinţeşti"

Adam şi Eva nu erau evrei. Odihna sabatului datează de atunci.

De fapt chiar se spune "Să nu care cumva să nu păziţi sabatele Mele!", iar despre omul fărădelegii este scris că "va schimba vremile şi legea". Singura poruncă din Lege ce se referă la vreme este porunca sâmbetei.

Vremile si legea sunt doua lucruri diferite tu le bagi in aceasi oala! Cand sau dus la mormant au pregatit miresme si miruri.! Oare de ce? Pai atunci erau sub lege! A zis Iisus inainte de moartea lui ca sa se boteze cineva in numele lui? A spus Iisus ca jertfele erau inutile inainte ca el sa-si dea viata? Faci confuzii grave. Sabatul nu este pomenit ca zi obligatorie de respectat in Nt.
Eu te-am întrebat unde anume scrie că a fost "înlocuită"?= pai daca scrie :evrei cap 4,8. Caci, daca le-ar fi dat Iosua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu dupa aceea de o alta zi.
Bun şi ăla până încep muncile Iadului... =am uitat ca tu esti deja mantuit. Scuze!
Altă gogoaşă! Domnule, toţi creştinii (la data scrierii NT) păzeau sâmbăta. Auzi dumneata? S â m - b ă - ta!= o frate imi pierd timpul aiurea cu tine si imi displace acest lucru mai mult sau mai putin dar in fine. Esti nervos? Primii crestini respectau Duminica si avem numeroase texte ramase in acest sens. Vezi Didahia!
11. Iudeii acestia aveau o inima mai aleasa decat cei din Tesalonic. Au primit Cuvantul cu toata ravna si cercetau Scripturile in fiecare zi, ca sa vada daca ce li se spunea, este asa. =Domnule aici e vorba despre evrei care studiau biblia daca cea ce se spune despre Iisus in Vt este adevarat cu cea ce se intampla atunci! Pai din cate stiu eu majoritatea evreilor erau analfabeti ca si popoarele de atunci! Apoi prbabil ca erau preoti(de rit vechi) evrei!
Ai călcat iar în străchini, dacă urmăreşti linkul din semnătură vei observa că în perioada aceasta se întâlnesc chiar zilnic.= bine ai zis in perioada asta! dar la noi bisericile sunt deschise in fiecare zi! Asa ca o dai iar in bara!
Oricum ai lua-o, "să nu ucizi" nu înseamnă niciodată "să ucizi", iar "Adu-ţi aminte de ziua Sâmbetei s-o sfinţeşti" nu înseamnă niciodată "Adu-ţi aminte de ziua duminicii s-o sfinţeşti"= maestru rastalmacitor! Ucizi sau nu domnule? ce o dai in scalambaieli? Ai voie sa te aperi sa iti aperi tara? Ucizi animale? Cat despre traducere e una gresita ! Aduci aminte de ziua a saptea ! Pe bune adica Dumnezeu stia dinainte ca aceasta porunca va fi schimbata si nu ne-a prevenit deloc in acest sens? Domnilor mei eu va trimit Duhul meu care va va lamuri tot adevarul mai putin despre sabat! Pe bune de aceea nu va baga nimeni in seama. Ca veniti cu niste lucruri stupide!
Uite aici ceva : biserica adventa (sau un adventist?. sa ma uit)felicita BOR pentru aceasta schimbare! dar eu va zic ca sunteti amagitori! O dati in castraveti!
Iata ce spune siteul oficial al patriarhiei: În concluzie, calendarul creştin – ortodox român pe anul 2011 nu schimbă cu nimic ordinea zilelor, ci doar subliniază că săptămâna nu începe cu luni, zi de lucru, ci cu o zi duhovnicească şi anume duminica, zi de sărbătoare şi de odihnă. Pentru oamenii care nu cunosc suficient Sfânta Evanghelie şi înţelesul calendarului, ziua de luni este considerată prima zi a săptămânii, întrucât este prima zi de lucru din săptămână, dar pentru creştinii duhovniceşti şi cunoscători ai Sfintei Evanghelii şi ai Tradiţiei duhovniceşti a Bisericii, ziua întâi a săptămânii este ziua Învierii, adică duminica.

Vedem cum incercati sa ne inselati felicitand biserica ortodoxa pentru un lucru care nu l-a facut Duminica ramane zi de sarbatoare si odihna! Ati mai incercat sa amagiti lumea? da cand ati profetit sfarsitul lumii!

De la momentul morţii înlocuitoare a lui Hristos, nu mai erau "sub lege". Şi bineînţeles că Iisus Şi-a expus principiile Împărăţiei Sale înainte de moartea Lui. Despre "desfiinţarea" sabatului nu le-a spus nimic. Nici măcar după Înviere nu le-a spus, deşi a mai stat cu ei 40 de zile.

Uite că este pomenit şi chiar pe aceeaşi pagină la care ai deschis Biblia:

"Deci dar rămâne încă repaus de Sâmbătă pentru poporul lui Dumnezeu." (Evrei 4,9 Versiunea preotului ortodox Nitzulescu)

"άρα άπολείπεται σαββατισμός τώ λαώ τού Θεού" (Evrei 4,9 versiunea Bisericii Ortodoxe Greceşti)

Tu nu înţelegi că ăia nu erau primii, ci următorii? Ca să nu mai vorbim de faptul că în Didascalia nu putea să scrie duminica. Ori nu a fost scrisă în secolul I-II, ori da însă a fost modificat textul ulterior de către copişti, căci în secolul I-II nu exista termenul Duminica (Dies Domini), ci numai Ziua Soarelui (Dies Solis).

Domnule, dacă porunca e "să nu ucizi", eu nu ucid! :33:Că e pace, că e război. Nici măcar animale nu ucid, poate un morcov, o varză, de-astea. Chiar acum ucid cu cuţitul o portocală (glumesc desigur).

Uite cum zice traducerea asta "greşită", să nu zici că nu ţi-am arătat:

"Adu-ţi aminte de ziua Sâmbetei să o sfinţeşti pre ea." (Ieşirea 20,8)

Pe prima ei pagină scrie:"Ediţia Sfântului Sinod - Bucureşti-Tipografia Cărţilor Bisericeşti Str. Principatele Unite 60. 1914" Deci ceartă-te cu Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, nu cu mine!

Dar de câte ori nu a prevenit Domnul prin profeţi pe poporul Său să păzească sâmbăta, altfel va trimite peste ei duşmani! Evreii nu au ascultat, şi au năvălit asirieni, babilonieni, greci şi romani. Peste noi de asemenea tătari, turci, ruşi... dar tot degeaba! Şi încă ne mai plângem de milă că suntem un popor blestemat. Păi suntem, că nu ascultăm de Domnul (şi nu doar din cauza sabatului, mai avem multe alte păcate)...

Ştii ce, omule...
Dracul e atât de prost (datorită întunecimii sale) încât nu înţelege multe. El doar ispiteşte, doar doar o afla ceva. Şi nenoricirea mare e că şi dacă află tot aiurea rătăceşte. Dumneata eşti om, bănuiesc, dar din păcate asculţi de duhul amănuntelor fără a înţelege rezumatul (şi totuşi sunt sigur că ai înţeles ceva, ceva, din mila Domnului nu de la vrăjmaşul... , de aceea vei şi da socoteală). Asta în ceea ce te priveşte.
Apoi, mai e un lucru de care nu ai habar, anume că atunci când stai de vorbă cu un eretic (greşit-credincios, ca dta...) prea mult, interesul celui întunecat nu este altul decât ca, prin cei căzuţi în înşelare (ca dta...), să-i ameţească şi să le zdruncine credinţa celor de pe Cale (adică noi, ortodocşii...). Şi nu face asta decât prin fel şi fel de amănunte.
De pildă a aflat dracul dtale de faptul că unii dintre noi, dintre cei drept-credincioşi, nu cunoaştem în detaliu ce e cu ziua a 8-a (asta spre ruşinea noastră, doar că nu te bucura prea mult, căci noi suntem ai lui Hristos şi nu se cuvine dtale sau dracului dtale să vă dăm socoteală, îndeosebi pentru multa voastră obrăznicie...). Dacă aş fi văzut măcar un semn de smerenie din partea dtale atunci m-aş fi temut de Domnul şi aş fi încercat să mai lămuresc una-alta, din voia Domnului. Dar aşa, însuţi dta te lipseşti de îndreptare prin însăşi alegerea pe care ai făcut-o: te crezi deştept nevoie mare şi crezi că eşti viu dar nu ştii că eşti mort.
Domnul să te ajute să te-ndrepţi şi tot Domnul să-l certe pe ticălosul ăla care te ţine legat!
...
Fraţi ortodocşi, vă rog nu vă mai risipiţi în explicaţii fără sens către acest rătăcit. Mai bine-i va fi lui să flămânzească decât să risipească porcilor cele sfinte. Nu vă tulburaţi şi lăsaţi-l în plata Domnului. Şi să ne păzim, să ne rugăm, în primul rând pentru noi, că se vede că a aflat vrăjmaşul cum să ne tulbure sau cum să bage zâzanie. Să stăm cu pace şi să ascultăm de cei vii, de sfinţii noştri, care cu dumnezeiască ştiinţă ne învaţă ca "Cu cel eretic după prima şi a doua mustrare nici bună ziua să nu-i mai dai!".
Şi nu dăm noi socoteală oricui, ci doar Celui ai cui suntem, Hristos, Dumnezeul nostru, Căruia se cuvine cinstea şi slava şi închinarea.
Eu, unul, nu cunosc şi nici n-am auzit vreodată, dar mai ales de acum înainte de zăngănitul de tinichea ce se cheamă "tricesimu...". Am aflat că e unul mort şi că-i pute sângele până chiar şi aici, pe internet.
Doamne ajută! şi ne ţine pe noi pe Cale, şi luminează-i pe cei rătăciţi. Eu nu ştiu nimic şi nimic nu pot.

Hmm. Oricât de blasfemică ţi s-ar părea afirmaţia mea, gândeşte totuşi puţin la posibilitatea aceasta: diavolul e mai inteligent decât toţi Sfinţii Părinţi la un loc şi ştie mai multă Scriptură decât toţi pastorii neoprotestanţi la un loc. Ştie chiar şi că mai are puţină vreme, lucru de care nu e conştientă toată creştinătatea în ciuda a ceea ce afirmă. Că ispiteşte, da e adevărat. Pe unii să se piardă îm "duhul amănuntelor", pe alţii în autosuficienţa dreptcredincioşiei. Totuşi nu înţeleg un lucru, de ce-ţi pierzi matale vremea cu o tinichea dându-i "socoteală" pentru rezumatul dreptei credinţe când ai atâţia smeriţi cărora să le propovăduieşti îndreptarea şi atâţia sănătoşi cărora să le fi doftorul? Succes şi Doamne ajută!

“Cu cuviinţă şi cu bună socoteală au rînduit Sfinţii bărbaţi ce au aşezat citirile în Biserică ca în fiecare Praznic Împărătesc să se citească Sfinţitele Evanghelii ce povestesc despre praznic. Aşadar pentru ce astăzi, în locul citirii Evangheliilor ce povestesc Învierea lui Hristos, Biserica citeşte începutul Evangheliei de la Ioan, care nu spune nimic despre acest praznic purtător de lumină? Pricina aceasta – o iubiţilor! – are socoteală foarte înaltă şi dumnezeiască şi vrednică de auzit. Ziua de astăzi, ca ceea ce este zi întîi şi început al numărului zilelor, s-a numit de Sfintele Scripturi “una”, iar de Creştini “Duminică”, adică “Domnească”, de la numele Domnului, Cel ce întru aceasta a înviat din morţi. Fiindcă întru această zi a început Dumnezeu zidirea lumii, prin aducerea ei dintru nefiinţă:

“Şi a fost seară, şi a fost dimineaţă: zi una”. [Facere 1:5]

Întru aceasta, şi Fiul Lui cel Unul-Născut a săvîrşit înnoirea firii omeneşti, prin învierea Lui din morţi.

“Întru una din sîmbete” [Luca 24:1][1] – sau, după cum zice Evanghelistul Marcu: “învind dimineaţa în ziua cea dintîi a săptămînii, S-a arătat întîi Mariei Magdalena.” [Marcu 16:9]

Cu adevărat minunate sînt iconomiile înţelepciunii celei nemărginite ale atotputernicului Dumnezeu! În ziua cea dintîi, adică Duminica, s-a făcut şi zidirea a toată făptura, şi înnoirea a toată omenirea. Zidirea, lucru al Cuvîntului celui fără de trup:

“Dreapta Domnului a făcut putere” [Psalmi 117:15]; înnoirea, lucru al Cuvîntului ce S-a întrupat: “Dreapta Domnului m-a înălţat pe mine.” [Psalmi 117:15]

Deci - de vreme ce astăzi s-a făcut de Fiul şi Cuvîntul lui Dumnezeu şi zidirea, şi înnoirea – pentru aceasta s-a rînduit astăzi citirea glasului Fiului Tunetului, care teologhiseşte zicînd: “Întru început era Cuvîntul” [Ioan 1:1], adică pentru fiinţa cea veşnică a Cuvîntului, de la Care este zidirea; şi: “Cuvîntul S-a făcut trup” [Ioan 1:14], adică pentru întruparea cea în vreme, de la care este înnoirea. Întru această zi, s-a zidit cerul şi pămîntul şi s-a auzit cel dintîi glas ziditor al lui Dumnezeu:

“Şi a zis Dumnezeu: Facă-se lumină! Şi s-a făcut lumină“. [Facere 1:3]

Întru această zi, Fiul lui Dumnezeu cel Unul-Născut a vestit mironosiţelor cea dintîi vestire pricinuitoare de bucurie a înnoirii:

“Şi iată Iisus le-a întîmpinat pe ele, zicînd: Bucuraţi-vă!” [Mattei 28:9]

Deci întru această zi se cuvenea şi citirea dogmelor celor dintîi ale mîntuirii. Aceasta este “ziua pe care a făcut-o Domnul” [Psalmi 117:24] întîia după rînduială, întîia după vrednicie, întîia după daruri, ziua cea dintîi a învierii omului şi a aşezării lui iarăşi întru slava cea veşnică şi întru împărăţie. Deci întru aceasta se citesc şi graiurile evanghelice cele mai dintîi, şi mai înalte şi mai temeinice ale credinţei ortodoxe. Şi, cu adevărat, părticica de evanghelie ce s-a citit astăzi cuprinde toată taina cea mare a naşterii celei fără de ani din Tatăl a Fiului şi Cuvîntului lui Dumnezeu şi rînduiala cea dumnezeiască şi negrăită a întrupării Lui celei în vreme, ce s-a făcut din maică fecioară. Cu urmare aşadar, tîlcuitorul acestora are trebuinţă de minte înaltă şi sfîntă, iar ascultătorii de auz curat şi cu luare aminte. Deci noi, deşi sîntem proşti şi păcătoşi, Îl vom ruga pe dătătorul de lumină Dumnezeu cel fără de început, Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, să ne trimită nouă de sus luminarea Lui spre tîlcuirea cuvintelor evanghelice ce ne stau înainte. Iar voi, curăţindu-vă de toată împătimirea pămîntească şi înălţîndu-vă mintea prin luare aminte şi evlavie, pironiţi-o pe ea la ascultarea învăţăturii credinţei celei înalte şi mîntuitoare de suflet”.

[1] “Una” este ziua cea dintîi, iar “sîmbete” sau “sîmbătă” numesc Evreii săptămîna, după ceea ce zice: “Postesc de două ori în sîmbătă” [Luca 18:12], adică de două ori în săptămînă. Deci “una a sîmbetelor” este ziua cea dintîi a săptămînii, adică Duminica.

"Si, întorcându-se, au pregãtit miresme si miruri; iar sâmbãtã s-au odihnit, dupã Lege."(Luca 23:56)

Femeile mironosite, impreuna cu Maica Domnului s-au odihnit sambata. Ar fi un exemplu bun de urmat.


V-ati strambat neuronii ca sa scoateti o propozitie memorabila (desi e greu de memorat incalcitura dvs.).

Nu era mai simplu sa respectati porunca lui Dumnezeu si sa paziti ziua sfintita si binecuvantata de EL (ziua a saptea)?

Atunci erau sub legea veche. Se stie ca la primul sinod apostolii au hotarat ce trebuie sa respecte si nu era vorba despre sambata. Repet adventistii ofera un Dumnezeu care vrea sa ne pacaleasca care ne spune intr-un loc ca nimeni sa nu ne judece cu privire la o zi de sabat dar apoi sa spuna ca acest sabat nu ar fi sabatul zilei a saptea! De ce nu s-a hotarat in acel consiliu ca primii crestini sa nu se mai adune duminica si sa respecte sabatul?

Domnul tricesimusquintus's care ia peste picior pre multi spune ca el nu omoara pe nimeni doar ca baga cutitul in portocala! Eu nu stiu de ce nu e banat acest domn mai mult ca sigur pastor advent deoarece adventii in speta sunt mult mai ...Dar hai sa nu-i judecam. Deci inteleg ca esti ierbivor? Nici pesti nu mananci? sau ii lasi pre cei pacatosi sa-i omoare?
Totusi acest adventist mai are o logica in cea ce spune. De multe ori m-am lovit de adventi, penticostali s.a. care te inchid cu o singura propozitie! Dom-le am simtit ceva! In fine dupa ce simt ceva acei oameni , daca pleaca in alta parte o sa simta iar acel ceva. Fac ca Dumas :astia se sugestioneaza si nici macar nu isi dau seama! daca simt ceva caldicel (adica in opinia monahilor ortodocsi pe cel cu coarne!) mai intelegem ca au simtit ceva concret...

Dupa ce ati discutat in contradictoriu atata timp, si a ramas fiecare cu parerea lui, care oricum NU se va schimba, de ce mai insistati asupra subiectului?

Fals! Atunci erau deja sub Noul Legământ instituit de Hristos la Cina cea de Taină şi ratificat cu sfânt sângele Său la Cruce.

Nu era vorba despre sâmbăta pentru că nimănui nu-i trecea prin cap să ţină duminica sau joia: toţi ţineau sâmbăta! Nu era vorba nici despre furt, nici despre crimă şi celelalte porunci din Decalog. Era vorba doar despre lucrurile neclare în dispută: circumcizia, ş.c.l.
Şi să vă mai spun ceva: dacă era ceva de modificat, trebuia modificat până la Cruce, după aceea "testamentul" rămânea de neatins (Evrei 9). Dacă şi-a permis cineva să falsifice Testamentul Domnului Iisus Hristos după moartea Sa pe cruce, va arde în focul cel cu efecte veşnice! Nu cred că şi-ar dori cineva să aibă parte de o asemenea grozavă pedeapsă, aşa că lăsaţi Porunca a IV-a acolo unde este nu mai veniţi cu basmul duminicii în cinstea Învierii.

Pentru că primii creştini nu se adunau [numai] duminica şi pentru că ei respectau sabatul. Toţi. Şi evrei şi ne-evrei.

Domnule cand timpul o sa-mi permita am sa iti raspund cu privire la rapirea credinciosilor pana atunci iti spun.
1 Cand femeile sau dus la mormant ele habar nu aveu de Noul legamant! habar nu aveau ca Iisus v-a invia a 3 zi! Erau ca si tine :auzisera Cuvantul lui iIsus dar nu l-au inteles! Deci vezi in ce intuneric stai? Citeste evangheliile (cele 4) si vei vedea ca toti nu au inteles ca el v-a invia a treia zi! Si ca sangele lui va curati lumea de orice pacat1 Domule ori o faci pe naivul ori este indoctrinat!
2 Domnule iar bati campii deoarece zici ca daca ar fi fost o schimbare ar fi fost la cruce! Pai daca scriem acum ca sangele lui Iisus sterge orice pacat(esti de acord cu mine?) inseamna ca acest lucru este real acum, pe data de ...2011?
Apoi vorbesti ca testamentul nu poate fi schimbat chiar daca avem doua testamente!
# Prin faptul ca zice: "un nou legamant", a marturisit ca cel dintai este vechi; iar ce este vechi, ce a imbatranit, este aproape de pieire. (Evr.8:13)
# Si tocmai de aceea este El Mijlocitorul unui legamant nou, pentru ca, prin moartea Lui pentru rascumpararea din abaterile faptuite sub legamantul dintai, cei ce au fost chemati sa capete vesnica mostenire care le-a fost fagaduita. (Evr.9:15)
# De aceea si intaiul legamant n-a fost sfintit fara sange. (Evr.9:18)

Ce legătură are Învierea cu Legământul cel Nou? Îţi reamintesc: Noul Legământ fusese instituit în "joia mare" şi fusese ratificat la Cruce în "vinerea mare". Deci maica Domnului şi femeile mironosiţe în cunoştinţă de cauză au păzit sabatul în sâmbăta mare şi au lucrat în duminica învierii - conform Noului Legământ.

Nu bat nicio câmpie, dumneata ai luat-o pe arătură:4: N-am spus aşa, am spus că nu mai era posibilă nicio schimbare a "testamentului lui Hristos" după moartea Sa. El Şi-a "scris" testamentul timp de trei ani şi jumătate cât a propovăduit principiile Împărăţiei Cerurilor. Aceste principii includeau şi cele 10 Porunci ce nu pot fi desfiinţate, fiind veşnice şi fiind o reflectare a caracterului lui Dumnezeu (Cel ce este sfânt, veşnic şi plin de iubire). A modifica Testamentul lui Hristos după moartea Sa, înseamnă a comite fals în acte [divine] publice şi e susceptibil de pedeapsă. Şi nu orice pedeapsă, ci condamnare la moarte veşnică!

Sunt de acord că şterge orice păcat, însă în acelaşi timp spun că nu e de jucat cu păcatul! Vine o vreme când ori se încheie viaţa, ori se închide harul (general sau personal), ori pur şi simplu nu mai este cale de întoarcere pentru individ. Nu poţi -de exemplu- să furi zi de zi fără a te pocăi şi să aştepţi să fii mântuit şi curăţat de sângele lui Iisus. Am dat exemplul cu şeaua ca să priceapă calul...

Atât vechiul legământ, cât şi nouă legământ conţineau Decalogul. Păcat este şi d.Hr. să ucizi, păcat era şi în.Hr. să ucizi (păcat era chiar şi înainte de Sinai să ucizi), nu s-a schimbat nimic! Iar am bătut şeaua topicului.:3:

In Biblie scrie foarte clar ca femeile au venit la mormant dis de dimineata in ziua cea dintai a saptamanii, si au gasit mormantul gol; intai niste ingeri, iar apoi insusi Hristos le-a incredintat de invierea lui. Acestea sunt faptele relatate in Biblie.

Dupa socoteala ebraica a saptamanii, zilele sunt denumite prin cifre, iar nu prin nume proprii: ziua intai, a doua, a treia, a patra, a cincea, a sasea, a saptea.
Nu sunt specialist in ebraica, dar intre "shivi"= 7 , si "sabat"= odihna e un pic de diferenta.

Dupa socoteala romana a saptamanii, zilele aveau nume legate de anumite divinitati din panteonul greco-roman: Lunae diae = ziua Selenei (Luna); Martes diae = ziua lui Marte; Mercuris diae = ziua lui Mercur; Jovis diae = ziua lui Jupiter (Zeus, in greaca); Venerae diae = ziua Venerei (Venus); Saturnum diae= ziua lui Saturn; Soles [invictum] diae = ziua Soarelui (zeul Sol invincibilul).

Ziua lui Saturn corespundea cu sambata evreilor, iar cea a lui Sol [invictus] cu ziua intai din socoteala calendarului evreiesc.

Nici romanii pagani, nici evreii (mozaici) nu au denumit ziua invierii (care este intaia a saptamanii iudaice si totodata ziua lui Sol in saptamana romana), cu numele de DUMINICA.

Totusi, de unde a aparut cuvantul acesta, "duminica", din moment ce nu apare in Biblie, fiindca nu exista nici in limba ebraica, nici in aramaica, nici in latina si nici in greaca ??
Cine a denumit aceasta zi astfel si ce inseamna cuvantul "duminica" ?
Eu am senzatia ca e o inventie a celor care isi zic crestini, pentru a strica randuiala data prin Moise o data pentru totdeauna.


Biblia zice (in cartea Geneza) :
"Adu-ti aminte de ziua odihnei, ca sa o sfintesti. Lucreaza sase zile si-ti fa in acelea toate treburile tale, iar ziua a saptea este odihna Domnului Dumnezeului tau: sa nu faci in acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tau, nici asinul tau, nici orice dobitoc al tau, nici strainul care ramane la tine, ca in sase zile a facut Domnul cerul si pamantul, marea si toate cele ce sunt intr-insele, iar in ziua a saptea S-a odihnit. De aceea a binecuvantat Domnul ziua a saptea si a sfintit-o."

Mie mi se pare ca nu zice "lucreaza de duminica pana vineri", ci "lucreaza 6 zile".

Dar sa vedem ce s-a mai intamplat la mai bine de 1500 de ani dupa ce a coborat Moise de pe munte.

Hristos a dezlegat sambata , drept pentru care iudeii cautau sa-l omoare ( scrie in evanghelia dupa Matei).
Pana la urma, chiar l-au omorat, insa nu numai pentru chestia cu dezlegatul sambetei, ci si pentru ca se punea pe sine pe picior de egalitate cu Dumnezeu, ca se facea la fel ca Dumnezeu, ceea ce era, desigur, blasfemie. (Tot in evanghelii scrie asta; daca scrie ca l-au omorat din cu totul alta cauza, va rog sa semnalati locul exact in care se spune care e acea alta cauza.)

Daca Hristos nu este Dumnezeu adevarat, atunci iudeii au avut de doua ori dreptate sa-l omoare: o data, ca se dadea drept Dumnezeu fara sa fie, a doua oara ca dezlega sambata.

Daca totusi Hristos este Dumnezeu adevarat, totusi iudeii au avut dreptate sa-l omoare
fiindca insusi Hristos nu tinea sambata, ci o dezlega, iar in legea lui Moise (expresia nu-mi apartine ! e din evanghelie !) scrie ca :
" Si a mai vorbit Domnul cu Moise si a zis:
"Spune fiilor lui Israel asa: Bagati de seama sa paziti zilele Mele de odihna, caci acestea sunt semn intre Mine si voi din neam in neam, ca sa stiti ca Eu sunt Domnul, Cel ce va sfinteste. Paziti deci ziua de odihna, caci ea este sfanta pentru voi. Cel ce o va intina, acela va fi omorat; tot cel ce va face intr-insa vreo lucrare, sufletul acela va fi starpit din poporul Meu; sase zile sa lucreze, iar ziua a saptea este zi de odihna, inchinata Domnului; tot cel ce va munci in ziua odihnei va fi omorat".

Deci, logic, Hristos era vinovat de moarte fiindca dezlega sambata si , chiar daca in privinta faptului ca se facea pe sine la fel cu Dumnezeu avea dreptate, tot asa au avut dreptate fiii lui Israel sa-l omoare datorita incalcarii sambetei. Dumnezeu insusi, prin Moise spune foarte clar acest lucru: cine calca sambata, merita si trebuie sa moara !

Fariseii care il certau pe Hristos ca lucreaza sambata aveau perfecta dreptate, dupa cum sta marturie insusi textul scripturii, cel citat mai sus.
Deci, Hristos greseste cand se ia de farisei. Dar ni se arata foarte clar in Biblie ca fariseii nu gresesc cand il invinuiesc pe Hristos si reusesc pana la urma sa faca actul de dreptate divina prin executarea lui.

In concluzie, cei care pazesc randuiala lui Moise sunt autenticii urmatori ai Scripturii, iar nu aceia care isi bat joc de Moise si de legea data prin el. Cine merge pe calea lui Hristos merita aceeasi soarta ca a lui, conform scripturilor, ca incalcator al sambetei. De aceea, adevaratul crestin este cel al lui Moise, nicidecum cel al lui Hristos.
Asa reiese din Biblie, iar crestinul care tine sambata (sabatul lui Moise), (iar nu duminica asa-zisei invieri a calcatorului de lege numit Hristos) a inteles perfect aceasta problema , si o aplica in practica exact dupa cum porunceste Dumnezeu prin Moise.

Nici eu nu sunt specialist, totuşi între [שביעי] shebi'iy şi [שבׇת] shabbath există o corespondenţă dată de rădăcina comună ce originează chiar din Creaţie. În schimb, corespondenţa între [יום אֶהׇד] yowm 'echad şi [יום שביעי] yowm shebi'iy este absolut nulă.

Bine aţi spus "invenţie" şi bine aţi spus "celor care îţi zic".

Mai aveţi cumva dubii că ziua a şaptea a săptămânii (despre care spune textul citat de dvs. că e "odihna Domnului") este ziua de sâmbătă? Dacă aveţi, ne putem concentra şi pe această problemă soluţionată deja de Scriptură.

Creştinul, dacă ţine sabatul, ţine sabatul lui Dumnezeu nu "al lui Moise". Căci sabatul este al lui Dumnezeu:
- prin creaţie
- prin binecuvântare
- prin sfinţire
- prin exemplu

Daca nu sunteti specialist, atunci mai bine sa nu ne hazardam in presupuneri bazate pe asemanari.
Si Darwin se bazeaza pe niste asemanari intre om si maimuta, asemanari evidente nu doar la aspectul exterior, cat mai ales la comportament. Dar asta nu ii da dreptate in asertiunea lui, tot asa cum asemanarea dintre pictogramele ebraice nu sunt argumente, ci doar presupuneri.

Eu am spus ca AM IMPRESIA, nu CONVINGEREA. Iar aprobarea dvs. NU raspunde la intrebare.
Vad ca la ebraica ati pregatit un raspuns. Aici e vorba de ceva tot din sfera filologica: CE inseamna cuvatul "duminica" (in engleza inca ii zice Sunday = ziua soarelui, exact ca la romani !!), de unde provine, si DE CE zilei cea dintai a saptamnanii ebraice si totodata zilei Soarelui romane i s-a dat aceasta denumire.
Apropos: dvs., care criticati duminica, de ce ii ziceti tot duminica ? De ce nu ii ziceti ziua soarelui sau ziua 1, ca in Biblie ?

Tare ma tem ca cel cu dubiile nu sunt eu. Daca dvs. nu aveti dubii, spuneti: am sau nu dreptate cand argumentez cu citate biblice precise si de neinlaturat, care exprima legea statutata in VT referitoare la sambata pe care o tineti si dvs. precum o tin si dreptcredinciosii iudei, ca Hristos a fost condamnat exact conform legii vechi, ca blasfemiator si ca incalcator al sambetei ?

In afara de asta, vorbeam o data cu un adventist de ziua a 7-a, mai in varsta, pe care l-am prevenit ca niste consateni planuisera sa-l ia la bataie daca mai incepe sa ii provoace la discutii religioase. Si el zice: "dar ce, Hristos nu a luat bataie ?". Zic: "ba da, nene Kostas, dar de ce a luat ?". La care el zice: "ca incalcase sambata".
Si a intrat bietul de el intr-un paradox teribil: daca el lua bataie pentru ca tinea sambata, iar Hristos luase bataie pentru ca nu o tinea, ce mai avea el in comun cu Hristos ? El avea de partea lui dreptatea Vechiului testament, ce-i mai trebuia sa-l amestece pe Hristos in problema ??
Credeti-ma, cum va cred si eu cand imi relatati din experienta dvs. personala, ca nu e inventia mea, e chestie reala !

Prin creatie ?

Pai, parca ziceati ca sambata a fost creata pentru om, iar nu omul pentru sambata.
Daca ma uit in Geneza, mai intai a fost creat omul. Da ? Apoi zice Biblia ca:
"Si a sfarsit Dumnezeu in ziua a sasea lucrarea Sa, pe care a facut-o; iar in ziua a saptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a facut. Si a binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea si a sfintit-o, pentru ca intr-insa S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a facut si le-a pus in randuiala."
DEci, a mai creat ceva sau nu dupa om ? Ca Geneza zice ca Dumnezeu n-a mai facut altceva, decat ca s-a odihnit.
Ati zis corect, a binecuvantat si a sfintit ziua a saptea. Dar lui Adam nu i-a dat nici o porunca cu privire la ziua aceasta, ci doar i-a spus ca nu are voie sa manance din pomul cunoasterii binelui si a raului.
Prin exemplu ?
Da, Dumnezeu s-a odihnit, dar iata, lui Adam nu-i zice nimic de nici o odihna.
Abia lui Moise ii da porunca legata de ziua a 7-a, si o pune in relatie cu eliberarea din Egipt.
Nu e o teorie personala, ci e exact cum scrie in Biblie.
Mai mult, tot din Biblie reiese clar ca exista o legatura obligatorie intre cultul divin (forma vizibila de inchinare adusa lui Dumnezeu - Iahveh) si ziua sabatului.

Mai departe, tot legat de "prin exemplu" :dvs. nu doar sustineti , ci chiar aveti convingerea de nestramutat ca Hristos este Dumnezeu.
Dar acest Dumnezeu-Hristos da un exemplu de cum sa NU tii sambata, iar nu de cum sa o tii. El este urmarit cu asiduitate de pastratorii legii sambetei, care constata ca el incalca ("dezleaga") sambata si pentru aceasta ii aplica legea lui Moise din Exod 31, 14.

Eu am impresia ca de fapt aceasta chestiune a sambetei nu tine de ce scrie in Biblie si cum interpreteaza unii sau altii ceea ce scrie in Biblie, fiindca fiecare confesiune , ca sa nu zic fiecare individ uman, are revendicarile sale in privinta interpretarii Bibliei.
Biserica ortodoxa revendica duminica in calitate de sabat crestin. Nu conteaza, iarasi, daca cineva accepta sau nu revendicarile Bisericii, ci daca le ia in serios.

Ca urmare, nimeni nu poate fi ortodox daca nu crede pe deplin ceea ce invata Biserica ortodoxa, la fel cum nimeni nu poate fi adventist daca nu crede pe deplin ceea ce invata Biserica adventista.
Revin la nenea Kostas, consateanul meu: desi adventist , membru convins al AZS, el, care milita pentru sabatul de sambata si impotriva tuturor randuielilor Bisericii ortodoxe, el isi facea cruce si participa la rugaciunile pentru sufletele celor plecati din lumea aceasta, ba mai statea si la masa care se facea pentru memoria acelor suflete, fiindca si Hristos a stat la masa cu ucenicii si le-a spus sa manance si sa bea spre pomenirea lui.

Acuma, cine nu era in regula cu exemplul ? Ortodocsii sau nenea Kostas ?

Dacă eu nu sunt specialist, nu înseamnă că aceştia lipsesc. Eu doar am dezvoltat o idee sugerată de ebraişti. Nu asemănarea între "pictograme" (sunt totuşi litere ale alfabetului ebraic, nu pictograme) dă validitate familiei de cuvinte, ci opinia specialiştilor. Apropos, nu dvs. făceaţi presupuneri hazardate de "nespecialist" mai ieri?:

Duminică vine din denumirea latină Dies Domini. Acum al cărui domn este această zi, părerile sunt împărţite. Eu am impresia (nu spun convingerea) că e vorba de domnul Constantin, deşi el însuşi îi spunea pe numele zeului său: Dies Solis. Iertaţi-mi sarcasmul, dar puteţi verifica în istorie, nu trebuie să mă credeţi pe mine.

Musai să deschideţi un topic special pentru problema aceasta ce revine obsesiv în postările dvs.

Da, prin creaţie. Căci Dumnezeu a creat sabatul, el face parte integrantă din opera Creaţiei.

Hristos zicea (Marcu 2,27), eu doar Îl citam.

Bineînţeles că a mai creat şi după om: a creat Sabatul. El face parte integrantă din Creaţie. Dacă aruncaţi un ochi peste originalul ebraic al Genezei 2,2 (de unde citaţi doar versiunea Septuagintei) veţi observa că Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea în ziua a şaptea, incluzând astfel şi sabatul în opera Creaţiunii.

I-a spus doar atât şi apoi au stat ca muţii (Doamne iartă-mă) câteva sute de ani? Cum vă imaginaţi dvs. că binecuvântează şi sfinţeşte Dumnezeu? Doar stropeşte cu aghiazmă (aia care vorba românului nici nu strică, nici n-ajută) sabatul şi gata?

Deci Dumnezeu nu S-a odihnit demonstrativ, pedagogic, ci avea nevoie de odihnă că obosise după şase zile?! Asta sugeraţi?

Biserica Ortodoxă a cam sfeclit-o cu acest concept de "sabat creştin" care e plasat în sptămână când ca ziua I-a, când a 7-a, când a 8-a (sic!).

Dacă aşa stau lucrurile cum spuneţi (şi nu am motive să nu vă cred), nu erau în regulă nici ortodocşii, nici kir Kostas. După Scriptură.

Deci, e o idee SUGERATA, nu o certitudine. Eu ma refeream la certitudini. Deci, asa cum nu am eu certitudinea, nu o aveti nici dvs., ci veniti doar cu o sugestie...

Dar de ce nu i-a spus "constantina", de la "Constantini diae", daca tot era atat de atotputernic acest Constantin incat manevra crestinismul dupa bunul sau plac???

Verificati mai bine dvs. in istorie ca acest Constantin e imparatul roman care scoate crestinismul din ilegalitate si ii da voie sa se manifeste fara ca adeptii acestui crestinism sa fie vanati si starpiti. Asta in anul 313 d.H.
Daca acum vine un lider politic care spune ca toti adventistii (sau ortodocsii, sau crestinii) sa fie exterminati daca nu se supun hotararilor sale arbitrare , credeti ca vor abdica toti de la crestinism in loc sa se lase exterminati ? Eu zic ca cei cu adevarat crestini vor deveni victimele persecutiei acelui lider.
Daca Constantin ar fi vrut sa schimbe lucruri fundamentale in crestinism, precum ziua de odihna sau altceva, asa cum sustin unii, atunci de ce in nici o istorie nu este mentionata vreo rezistentza a crestinilor din acele timpuri, si de ce nu este mentionata nici o persecutie a lui Constantin impotriva celor care i s-ar fi opus ??
Daca aveti dovezi, va rog sa veniti cu izvoare istorice din primul mileniu, iar nu cu asertiuni din sec. 19 !
Constantin doar a favorizat crestinismul, si inca din exterior, ceea ce e mare lucru; insa nu l-a modificat, fiindca nu ar fi avut cum. Au fost imparati crestini care au incercat sa il modifice din interior, dar crestinii s-au opus cu vehementza !!

In fine... unul din urmasii lui Constantin, anume Iulian zis si apostatul (imparat intre 361 - 363), a carui familie avusese de suferit de pe urma altor urmasi ai lui Constantin, a vrut sa eradicheze crestinismul si sa revigoreze religiile pagane aflate in agonie, ca sa se razbune pe religia crestina pe care Constantin o favorizase.
Vreti sa ma faceti sa cred ca Iulian e preferatul dvs., in detrimentul ticalosului de Constantin , cel care a dat libertate de miscare crestinilor si a pus bazele crestinarii de mai tarziu a intregului spatiu aflat sub influenta imperiala romana ??

Eu personal apreciez ca daca nu era Constantin si daca nu ar fi imprimat imperiului roman miscarea catre crestinism, crestinismula ar fi aratat ca niste mici insulite pe care tsunami-ul islamic din secolele 7-8 le-ar fi maturat definitiv.
Si acum in loc sa se certe ortodocsii, catolicii, protestantii, neoprotestantii si tehnocratii pe forumuri, s-ar fi certa shiitzii si sunnitzii...

Vi se pare ca nu e o problema de viata si de moarte in ce priveste relatia lui Hristos cu restul ??

Dati-mi, va rog, citatul ! Nu eu functionez dupa "sola Scriptura", ci dvs.; dar totusi, eu cand afirm ceva dau citate biblice, iar dvs. nu.

Iar ne facem ebraisti ?? Daca nu ma insel, si Hristos, si apostolii au citat din Septuaginta.
Cu ce sunt eu mai vinovat decat ei ??
In fine, ca sa va fac pe plac, uite ce scrie in originalul ebraic la Geneza 2,2(m-a costat un telefon in Israel, dar merita !): " vaikal elohim baiom hashevii melakto asher asah vaishbot baiom hashevii mikol-melakto asher asah".
Nu inteleg nimica, dar nu vad cuvantul "sabat", si nici "bara", care inseamna a crea, a face ceva sa existe.

Eu zic ca sunteti un bun evreu, caci la intrebarile mele referitoare la afirmatiile dvs. imi raspundeti cu intrebari. Iar eu simpatizez foarte mult evreii (de aceea imi si permit sa il scol pe cel mai simpatic dintre ei la ora sta pentru cateva cuvinte din limba stramosilor lui).
Eu nu-mi imaginez nimic inlegatura cu ce si cum face dumnezeu.
Eu am vazut in dvs. o siguranta si o cunoastere mai detaliata a unor lucruri, si speram sa imi dati raspunsuri temeinice, iar nu intrebari ironice.
Daca nu scrie in Biblie ce i-a mai zis Dumnezeu lui Adam, de ce sa ne dam cu presupusul in aceasta privinta ?
Daca merg pe principiul dvs. care reiese de aici, pot sa ma dau de partea celor care argumenteaza duminica drept zi a odihnei crestine, dandu-mi cu presupusul ca Hristos si apostolii nu au stat ca mutii si nu au zis si facut doar cele scrise in Biblie. Mai ales ca in incheierea evangheliei dupa Ioan zice clar ca mai sunt si multe alte lucruri pe care le-a facut Iisus si care nu sunt scrise acolo. Deci, de ce sa nu fi facut Iisus si conversia zilei de odihna din ziua sabatului ebraic in duminica crestina, iar aceasta sa fie mentionata doar la "multe alte lucruri facute de Hristos, care nu s-au mai scris in cartile Noului testament" ? Ca doar ne putem da cu presupusul, ca in cazul conversatiilor dintre Dumnezeu si Adam, nu ?

Sa va spun ceva: in tehnologia experimentala, putem sa mergem cu presupusul, ca daca ceva nu iese dupa cum am presupus nu e nici o catastrofa, nu trebuie modificata doctrina tehnologica universala. Dar daca in materie de doctrina religioasa a unei formatiuni nu merge ceea ce s-a presupus, e d grav, caci trebuie zdruncinata temelia credintei a milioane de oameni...
Eu pot sa risc in laborator un presupus care sa produca o explozie, caci nu pericliteaza sufletul nimanui... dvs. nu puteti face asta in domeniul credintei...

Iar raspundeti cu intrebare la o intrebare. Vi se pare ca asa procedez eu ?


D-le, sabat = odihna. Da sau nu ? Cuvantul "sambata" provine din "sabat" si a inlocuit numele roman al zilei lui Saturn, indicand ziua de odihna poruncita de Moise, a 7-a din calendarul iudaic si a 6-a din cel roman.
Asa ca:
sabatul iudaic = odihna iudaica = ziua a 6-a romana, zisa si sambata pe romaneste. Apropos, stiati ca in mai multe limbi occidentale a ramas tot denumirea de origine romana ? Saturday, Sammstag, Samedi ...

sabatul crestin = odihna crestina , in ce zi au poftit ei sa fie; unii, ca dvs. , zic ca e in ziua lui Saturn = sambata, altii zic ca e in ziua Domnului = duminica...

Eu ii simpatizez si pe musulmani (acum mai multi ani, un musulman iranian mi-a salvat viata, desi nu era obligat in nici un fel) , sabatul lor e vineri... aveti ceva impotriva daca eu tin si vinerea pe langa sambata si duminica ?

Un antisemit ar spune acum ca iudeii au impus denumirea de "sambata" tocmai pentru a afirma superioritatea credintei iudaice asupra tuturor celorlalte credinte. Si zau ca ar fi greu de contrazis cu argumente biblice.

Citati, va rog, din Scriptura, ca sa stiu ce argumente sa am pentru kir Kostas din punct de vedere adventist. Pe ortodocsi vad eu cum ii pun la punct... imi trebuie argumente ortodoxe pentru asta.

PS Aia cu ziua a 8-a e tare de tot !
Uite, abia asta eu o consider o adevarat provocare matematica, un paradox existential numai bun de pus in ecuatie conform fizicii relativiste... ceva demn de a fi analizat cu mijloacele stiintei moderne. Cam la fel cu calatoria in spatii cu mai mult de 3 dimensiuni... daca ne iese, il lasam pe Einstein la milioane de ani-lumina in urma !

Va prindeti ? eu vin cu fizica si matematica, dvs. cu argumentele biblice... ca vad ca stiti Biblia mai bine, dar sunteti inca retinut (ca sa nu zic: "zgarcit" ) in a o imparti cu altii...

Îi las pe ebraişti să se certe dacă e certitudine ori ba. Cert e un lucru - şi acesta e important pentru mine- că sâmbătă provine din "sabat". De acord?

E incontestabilă contribuţia adusă de Constantin cel Mare procesului de legalizare a creştinismului şi nu neg faptul că a fost cu adevărat un om providenţial. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că decretul lui duminical de la 321 este prima lege ce reglementează ziua de odihnă a credincioşilor după mai bine de 1.700 de ani (decretul "sâmbătar" de la Sinai).

Nu mă hazardez să aduc iarăşi dovezi "extra-biblice" (cin' s-a fript cu Mishna, suflă şi-n Istorie), dacă sunteţi interesat de problemă consultaţi lucrări de referinţă precum "From Sabbath to Sunday" de Samuele Bacchiocchi, apărută sub egida Academiei Pontificale.

Îmi pare rău pentru timpul şi banii pierduţi, nu era mai simplu să accesaţi internetul? Exemplu:
http://www.scripture4all.org/OnlineI...OTpdf/gen2.pdf
Aici găseaţi şi cuvântul "ziua a şaptea" care numai Sabat putea fi (acum, după noile reglementări ale calendarului ortodox român, fără niciun dubiu), iar "lucrarea Lui" ce apare de două ori în verset numai lucrarea Creaţiei putea fi, ce altceva?
Cu privire la Septuaginta, dumneavoastră chiar nu aveţi nicio vină că versiunile samariteană şi cea siriacă a LXX au ales calea cea mai uşoară spre a rezolva problema (aparenta dificultate în corelarea versetului 1 cu v. 2), înlocuind cuvântul „a şaptea” din textul ebraic, prin cuvântul „a şasea”. Aş fi curios ce versiune a Septuagintei folosea Domnul Hristos, poate mă ajută cineva în elucidarea acestei probleme.[/quote]

Nu chiar. Sunt două lucruri diferite. Nu modifici nişte reguli religioase (scrise nu întâmplător chiar de degetul lui Dumnezeu) printr-o notă de subsol "a mai făcut Hristos şi alte lucruri". Nu modifici o poruncă atât de importantă (numărul paginilor de pe topicele acestea o certifică) veche de 2.000 de ani (după dvs.), ori de 4.000 de ani (după mine) printr-o altă poruncă ce nu apare scrisă nicăieri (decât 300 de ani mai târziu în codexul unui împărat păgân)! Aceasta e diferența pe care dumneavoastră n-o sesizați cu toată formația de tehnocrat versat și-n probleme spirituale.

Despre asta e vorba! Mergem cu presupusul în cazul unei ”porunci duminicale” a lui Hristos.

Aici așa ați procedat.:3: Haideți să-mi repar greșeala: odihna lui Dumnezeu nu este nici rezultatul epuizării, nici al oboselii, căci El nu oboseşte niciodată (Isaia 40,28). Pur şi simplu a instituit odihna sabatului pentru om (Marcu 2,27) că nu de flori de măr, ori pentru Sine a sfinţit şi binecuvântat ziua a şaptea (Facerea 2,3).

Nu ştiam că la romani sâmbăta era ziua a 6-a, de fapt ştiam că săptămâna la romani (cel puţin în perioada Republicii) avea 8 zile, importante fiind de fapt calendele lunii. Anyway, cât trăieşte omul învaţă. Vă mulţumesc.

Ştiam. Şi mai ştiam că în majoritatea limbilor lumii sâmbăta -ca şi în română- provine din "sabat" (şi nu din ziua lui Saturn). De asemenea denumirea de "Ziua Soarelui" pentru duminică s-a păstrat în multe limbi europene. Cred că şi asta spune ceva...

Sunteţi liber să ţineţi ce zi doriţi, sensibilitatea mea e lezată doar când caută cineva să-mi spună că duminică e ziua a şaptea ori că e poruncită de Hristos. Am încercat să aflu şi n-am reuşit până acum, poate mă ajutaţi dvs.: de ce musulmanii ţin vinerea ca zi de odihnă?

În cazul că e cu adevărat adventist vă va spune el însuşi cum stă treaba cu participarea la pomeni/parastase şi cu alcoolul. Vă veţi lămuri cu această ocazie şi cu cât e de "adventist".

Argumentul ortodox este Biblia Ortodoxă pe care eu o folosesc preponderent pe acest forum.

Imi cer iertare ca intervin. Poate sa ma lamureasca cineva cu o problema? Acum am aflat si eu ca la romani ziua intai era Luni si ziua a saptea Dumineca sau ziua Soarelui. Eu banuiesc ca saptamana incepea odata si in Israel si la Roma in Imperiul Roman, nu cred ca erau decalate cu o zi. Sau gresesc? Daca e asa, si nu exista decalaj de o zi, atunci Sabatul din calendarul evreiesc pica tocmai Duminica in calendarul Roman. Deci intrebare pentru cunoscatori: In ce zi, dupa calendarul Roman, serbau Sabatul evreii rezidenti la Roma sau in alt oras din Imperiu? Inca o data precizez: dupa calendarul Roman, nu dupa cel evreiesc.
Multumesc anticipat.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Dupa cum rezulta din juxtapunerea saptamanii de tip roman cu cea de tip ebraic, sabatul evreiesc era in ziua lui Saturn, a sasea din saptamana romana.

Referitor la saptamana din Israel si cea de la Roma: fiecare popor avea temeiurile lui cronologice.
Nu e vorba e un decalaj, ci de sistemul de referinta.
Sistemul de referinta roman nu tinea seama de sistemul de referinta israelian, si nici invers.

Corelatia dintre cele doua sisteme se face suprapunand o diagrama cronologica peste cealalta si vazand care puncte dintr-una corespund unor puncte din cealalta.

La Roma , zilele erau dedicate zeitatilor si purtau numele acestora.
In Israel, zilele aveau doar numere.
Ziua nr. 7 a evreilor era de odihna = Sabat. Acest verb pana la urma s-a substantivizat si a dat substantivul "sambata", care nu a existat in imperiul roman inainte de crestinarea acestuia, (pe vremea cand imperiul lupta impotriva religiei crestine), ci s-a incetatenit in momentul in care crestinismul a devenit religia imperiului.

Am zis eu altfel ? E o chestiune de filologie. Iar pentru mine etimologia e doar o chestiune matematica.

Rezulta de aici ca evreii din Roma tineau Sabatul in ziua a sasea (6-a) din saptamana, dupa calendarul Roman?
Har, smerenie si jertfa de sine.

Nu stiu daca stiti, insa spre deosebire de evrei, in imperiul roman (si in orice alt stat din vremea aceea !) nu exista o zi oficiala de odihna, pana la acest Constantin, caruia vad ca ii recunoasteti si dvs. calificativul "cel Mare", asa cum o face si istoria (atat profana cat si bisericeasca).


Ceea ce mai stiu e ca nu stiu este ca in afara de ortodocsi, toate confesiunile crestine au ceva contra lui Constantin. Cel putin la penticostali am vazut un dispret care friza ura de moarte !
Nu trebuie sa-mi menajati vreo sensibilitate si sa adoptati o atitudine benevolenta fata de acest imparat, fiindca eu nu ma trag din el, ci din Leonidas...

Revin : Constantin, in demersul sau pro-crestin, a statutat duminica drept zi de odihna in imperiu, si numai paganii (si evreii, adaug eu, caci cronicarul i-a uitat ) mai lucrau in ziua aceea. Asa e consemnat in cronicile timpului.
Pana la aparitia miscarilor de tip iudaizant in crestinism, nu a existat nici o controversa si nici o framantare sabato-duminicala.

Acesta e un argument pe care dvs. il veti respinge, fiidca teza sabatista il acuza pe Constantin ca a fortat crestinii sa schimbe ziua lor cu a lui.
Insa, repet: de ce nu s-au inregistrat miscari crestine anti-constantin daca a fost asa ??

Tocmai ca istoricii din perioada crestinismului antic il gratuleaza pe Constantin tocmai pentru ca a recunoscut (iar nu a impus !) ziua de odihna a crestinilor ca fiind duminica.

Da, asa rezulta.
Din cate stiu, romanii in general nu se impotriveau anumitor manifestari cultice ale popoarelor care intrau in componentza imperiului.
Nu exista date despre persecutarea iudeilor la Roma pe motiv de sabat.

Bun, de aici rezulta ca atunci cand Constantin cel Mare a decretat Duminica ziua de odihna, a decretat de fapt ca a 7-a zi a saptamanii (dupa calendar roman) sa fie de odinha?
Har, smerenie si jertfa de sine.

[/quote]

reiau : Geneza 2,2 in ebraica suna asa: " vaikal elohim baiom hashevii melakto asher asah vaishbot baiom hashevii mikol-melakto asher asah".
Nu inteleg nimica, dar nu vad cuvantul "sabat", si nici "bara", care inseamna a crea, a face ceva sa existe.

Discutia noastra era despre ce a creat Dumnezeu. Or, dvs. mi-ati spus ca gasesc in Geneza 2,2 referire la crearea sabatului !!
Eu am scris ce mi-a zis un evreu ca scrie in originalul ebraic, si nu vad nici cuvantul "sabat", nici "bara" = a crea.

"iom hashevii' inseamna , literal, " ziua nr. 7". Ea nu poarta inca numele de sabat. Acest cuvant, sabat, apare abia la Moise, in Geneza 20.
De ce deviati discutia in alte directii ?

Versiunile samariteana si siriaca ale LXX nu sunt LXX !
LXX este traducerea VT in greaca veche Koine, nu in samarineana si nu in siriaca. Oricum, cred ca aceste "versiuni" nu existau , sau daca existau nu aveau relevanta nici pentru evrei, nici pentru Hristos, nici pentru crestini.
De acord ?

Logica matematica asa confirma.

Dvs. cred ca vreti sa aratati ca iudeii si crestinii au coordonate diferite , ceea ce este corect.

Iudeul are zilele lui, crestinul are zilele lui.

Deci, Constantin cel Mare decreaza ziua de Dumineca, a 7-a in calendarul roman, ca zi de odihna. In timpul lui ce calendar era in vigoare? Mai era in vigoare calendarul evreiesc? Dupa cate stiu eu statul evreiesc nu mai exista.
Har, smerenie si jertfa de sine.

reiau : Geneza 2,2 in ebraica suna asa: " vaikal elohim baiom hashevii melakto asher asah vaishbot baiom hashevii mikol-melakto asher asah".
Nu inteleg nimica, dar nu vad cuvantul "sabat", si nici "bara", care inseamna a crea, a face ceva sa existe.

Discutia noastra era despre ce a creat Dumnezeu. Or, dvs. mi-ati spus ca gasesc in Geneza 2,2 referire la crearea sabatului !!
Eu am scris ce mi-a zis un evreu ca scrie in originalul ebraic, si nu vad nici cuvantul "sabat", nici "bara" = a crea.

"iom hashevii' inseamna , literal, " ziua nr. 7". Ea nu poarta inca numele de sabat. Acest cuvant, sabat, apare abia la Moise, in Geneza 20.
De ce deviati discutia in alte directii ?

Versiunile samariteana si siriaca ale LXX nu sunt LXX !
LXX este traducerea VT in greaca veche Koine, nu in samarineana si nu in siriaca. Oricum, cred ca aceste "versiuni" nu existau PE VREMEA LUI HRISTOS , sau daca existau nu aveau relevanta nici pentru evrei, nici pentru Hristos, nici pentru crestini.
De acord ?[/quote]

Am rectificat o fraza incompleta, pentru a nu se interpreta aiurea: nu cred ca versiunile samarineana si siriaca ale LXX existau pe vremea lui Hristos.

Statul evreiesc nu a mai existat de la anul 70 si pana in 1948.

Dar chestiunea calendarului legata de puterea de stat e periculoasa de abordat in discutiile cu non-ortodocsii, mai ales cu cei din ramurile neo-protestante, fiindca pentru dansii statul este, in general, un organism al abuzului anti-religios.
(si pentru mine , la fel ! :D )

De exemplu, membrii anumitor ramuri neoprotestante refuza serviciul militar, refuza sa atinga macar o arma (asa cum nu atingeau evreii mortaciunile...), si considera ca statul e inamicul lor atunci cand le solicita anumite obligatii precum serviciul militar.

Interesant este ca istoria crestinismului cunoaste martiri din randurile militarilor roamni, care au fost martirizati nu pentru ca au vrut sa renunte la serviciul militar, ci pentru ca au refuzat sa aduca jertfe zeitatilor pagane.
In plus, tot istoria crestinismului mai consemneaza ca, datorita militarilor romani crestini, viteza de raspandire a crestinismului a fost una foarte mare.

Nu la faptul ca au coordonate diferite vroiam sa ajung, ci la faptul ca atunci cand Dumineca a fost decretata zi de odihna, ea reprezanta si a 7-a zi in calendarul roman, deci respecta si conditia din Facere, dar si ziua intai dupa calendarul evreiesc, ziua Invierii Domnului. Avea dubla valenta. Cine si cand a modificat ziua a 7-a facand-o ziua intai in calendarul roman? Tot Constantin sau altcineva?
Har, smerenie si jertfa de sine.

Daca ne luam dupa Biblie, cred ca au modificat-o crestinii: Marcu 16; Luca 24; Fapte 20.

NT s-a scris inainte de Constantin (parerea mea).

Saptamana de 8 zile e o absurditate lingvistica. Cuvantul "saptamana" inseamna prin el insusi 7 (SAPTE).


Ca sa puncteze mai precis trecerea unei luni calendaristice, anumite zile din luna aveau denumiri specifice, care insa nu erau nume prprii (substantive), ci numerale . Ele nu erau puse in relatie cu perioada numita saptamana. Astfel avem calendele, nonele si idele.

Calende = prima zi a fiecarei luni.
None = ziua a 7-a in lunile martie, mai, iulie şi octombrie si a 5-a in lunile celelalte. Se numeau none fiindca erau a noua zi inainte de ide.
Ide = zilele de 15 când nonele erau pe 7 si de 13 când nonele erau pe 5.

Iar Republica pe vremea lui Hristos, cum zic americanii, era history. Adica se terminase de mult.

Musulmanii tin vinerea pentru ca sambata era luata de iudei iar duminica de crestini.

Nu m-am documentat inca ce zi tin buddhistii, shintoistii si hinduistii. Sau daca tin vreo zi.

Am inteles ce doriti sa spuneti. Corect, nu contest aceasta. Vroiam sa inteleg un fapt istoric: decretarea zilei de odihna ca fiind Dumineca. Inainte de a se decreta zi de odihna, Dumineca era a 7-a zi in calendarul iulian, adica roman. In momentul cand s-a dat decretul acesta el cuprindea si schimbarea de ordine a zilei? Adica din a 7-a zi a devenit 1-a? Sau a ramas in continuare tot ziua a 7-a ca numar? Daca da, cine si cand a facut ca Dumineca sa fie ziua 1-a. Repet, in calendarul iulian.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Nu stiu ce zic ortodocsii in acest punct, dar din cate vad eu Hristos nu prea a intrat in detalii cu poruncile.

El nu prea porunceste. Unii penticostali vorbesc de libertatea cea noua in Hristos. Chiar suna bine ideea.
Daca ma gandesc, Hristos nu a mai impus in detaliu coordonatele credintei crestine, asa cum facuse Dumnezeu in VT. Fata de iudei, crestinii au avut lasate mult mai multe libertati in privinta a ce si cum sa celebreze.

Imi spunea un preot ortodox, candva, ca nu trebuie sa privesc Biblia ca pe un regulament de orgazare si functionare a Bisericii, cu paragrafe si articole ca regulamentele militare sau industriale.
"OK, i-am zis, eu incerc s-o privesc ca pe o alcatuire logica , structurata la fel ca si restul lumii , avand niste constante universale, niste ecuatii de baza, niste axiome, niste elemente cuantificabile si exprimabile inteligibil."
Atunci mi-a zis sa nu incerc sa suprapun Biblia cursului Berkeley.
Mi-a fost ciuda ! De unde stia un preot de cursul Berkeley ??
Si mi-am propus sa abordez aceasta carte cu instrumente de necontestat, care nu pot da nastere la chitibusuri filosofice, retorice, oratorice, etc.
De aceea, ma vedeti tratand lucrurile inginereste.

Din punct de vedere civil , al statului roman, duminica era ziua a 7-a din sapatamana.
Din punct de vedere crestin, ea e numita "ziua cea dintai a saptamanii". Dar daca analizam sistemul de referinta, vedem ca ea este la capatul a 6 zile lucratoare. Unii o pun la capatul de la inceput al celorlalte 6 zile, altii o pun la capatul de la sfarsit.

Daca legam de un capat al unei sfori albe, lunga de 6 metri, un metru de sfoara rosie, obtinem 7 metri de sfoara. Indiferent de care capat legam acel 1 metru rosu, tot 7 metri obtinem, si acel metru rosu se vede rosu din orice capat am privi sau am tine sfoara.

Crestinii au zis ca metrul ala rosu sa se numeasca duminica.