Maria25 am citit postarile tale.....
Vreau sa stii ca sunt in aceeasi barca cu tine, insa, la mine suma este de 3 ori mai mare decat a ta. Sunt la pamant atat financiar cat si psihic. Ceea ce am patit a fost in urma cu 10 luni, anul trecut. Pe mine m-a inselat o "prietena" de familie. Banii mei s-au evaporat inca nu am aflat unde.
Despre aceasta "prietena" a noastra am aflat ulterior dupa ce m-am mai documentat ca este sociopata. Acest gen de oamnei ,mint, inseala si fura fara nici un fel de scrupule si nu au nici un fel de sentiment pentru ceilalti. Nu am facut nici un fel de acte cu ea pentru bani si deci nu cred ca-i voi mai recupera vreodata.
Problema care ma macina cel mai mult este ca n-am nici un fel de explicatie pentru comportamentul meu. Eram ca drogata (de altfel multi din cei care ma cunosc mi-au spus ulterior ca parca nu mai eram eu) credeam absolut tot ceea ce imi spunea , nu mai aveam ratiune si logica. Eram ca in transa sa-i fac rost de bani ca sa-i dau ei pentru niste cauze sociale inexistente. M-am imprumutat de la prieteni nostrii in ideea in care le voi da inapoi banii acestora banii pe care nu i-am mai vazut si a trebuit sa-mi ipotechez apartamentul ca sa pot restitui datoriile prietenilor.
Am fost la un duhovnic care m-a sfatuit ce acatiste sa citesc....de anul trecut din august ma rog si ma rog si ma rog sa faca Dumnezeu ceva cu viata mea ca nu mai pot.
Recunosc ca de multe ori ma rog lui Dumnezeu sa nu ma mai trezesc dimineata pentru ca fiecare zi este un iad pentru mine.
Nu mai am prieteni de fapt ii am dar nu-i mai pot privi in ochi mi-e o rusine de ei de mor.
"Pritenei" am vrut sa-i torn benzina si sa-i dau foc la cat rau mi-a facut mie si familiei mele dupa care m-am gandit ca nu merita o asemenea escroaca sa o fac eu mucenica am eu destule pacate nu le mai vreau si pe ale ei.
Am trecut si trec prin clipe cumplite atat de cumplite incat as fi preferat orice dar nu ce mi se intampla acum.
Nu pot sa-ti scriu intreaga poveste dar oricum in mare cam despre asta e vorba: O TEAPA CAT CHINA DE MARE!
Ti-am scris asta ca sa vezi ca nu esti singura. Raul pe lumea asta e de multe feluri probabil ca Dumnezeu nu-ti da mai mult decat poti duce nu stiu ce sa zic.
Oricum mi-a placut vorba cuiva: De ce cade omul?
Raspuns; Ca sa se ridice!

Asa suntem noi, oamenii, ne comparam intotdeauna cu cei mai favorizati de viata si mereu ne intrebam:"De ce? Doamne!"De ce mie? De ce eu?"
Am trait si eu o experienta traumatizanta anul trecut. Dupa 25 de ani de vechime pe un post sigur la stat am fost pusa in discutie sa mi se reduca postul. Asta dupa ce in acelasi an sotul meu nu a fost platit de patron pentru vreo 4 luni dupa care a dat faliment, iar datoriile noastre la banca erau de peste 400 eu. lunar( credit ipotecar si lising la masina). Fiul cel mic a terminat liceul si ar fi trebuit sa-l pot sustine sa-si continue studiile. Eram in pericol sa pierd tot, tot.
Numai Bunul Dumnezeu m-a salvat, Maicuta Sfanta si Sfintii Sai, precum si scumpii si bunii si dragii preoti duhovnici care m-au sfatuit si m-au sustinut in rugaciune.
M-am intrebat atunci "oare dece?" Mi-am analizat atunci trairile.Abia atunci am inteles clar ca eu nu am nimic, ca tot ceea ce am, am primit in dar. Ca aceasta incercare a fost de fapt o incercare a credintei mele in Dumnezeu. Si nu am putut sa nu ma gandesc la dreptul Iov care intr-o clipa a pierdut tot, la Sfintii apostoli care au lasat tot,la ucenicii care si-au vandut averile si le-au dat Bisericii, la toti Sfintii care si-au impartit averea la saraci. Mi-a fost atat de rusine ca eu, putin credincioasa , doar la ideea ca as putea pierde tot ceea ce Dumnezeu, in marea Sa bunatate mi-a facut cadou, m-am tulburat si suparat grozav. Nici macar n-am putut sa ma bucur ca toate lucrurile s-au rezolvat pentru ca mi-am dat seama ca nu sunt vrednica sa pun o astfel de jertfa fara sa-mi pier credinta , poate , si de aceea n-a ingaduit Dumnezeu sa pierd tot. N-am putut decat sa zic cu lacrimi ca si Sf. Apostol Petru: "Doamne, pleaca de la mine ca sunt o pacatoasa!" si o nevrednica si necoapta sa port crucea.
Este o mare cinste pe care Dumnezeu o face oamenilor de a le incerca credinta in fel si chip. Abia cand pierzi ceea ce ai si trebuie sa traiesti prin credinta iti dai seama cata credinta ai, cata incredere ai tu in Dumnezeu pe care nu-l vezi dar care sti ca este Tatal tau. Oare in aceste incercari poti sa mai zici: " Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvantat? Putem noi sa ne abandonam in Bratul tare si Sfant al Tatalui Ceresc? Putem sa avem acea credinta a copilasului de 2 anisori care se arunca in bratele mamei fara frica, stiind ca aceasta il prinde? Credem, oare, ca noi suntem mai grijulii sau mai iubitori fata de copii nostri decat Tatal Ceresc fata de noi ?
Da, adevarat este cuvantu care zice "Incercarea credintei voastre este mai pretioasa decat aurul." Doar acaesta incercare te face pe tine constiet de iubirea si increderea pe care le ai fata de Dumnezeul si Tatal tau.Oare cum s-ar simti un tata oarecare daca copii lui ar apela la el doar sa-i ceara, sa-i ceara si niciodata sa nu-i fie recunoscatori, sau sa nu pretuiasca ceea ce primesc, considerandu-l pe tata dator sa dea mereu neconditionat.
"Doamne , ajuta-ne sa ne numaram bine zilele sa vedem cat de trecatori suntem!"

"Pr. S.V.: Maică Siluana, aţi spus să coborâm cu mintea în iadul nostru, dar ce facem după ce ajungem să ne recunoaştem şi să ne vedem iadul nostru, ce este de făcut mai departe?

M.S.: Nu mai trebuie să facem nimic... deci toată „facerea" noastră este să pătrundem acolo, că mai departe face Dumnezeu. El acolo ne aşteaptă. Şi uitaţi-vă la oameni când spun sau uitaţi-vă la noi când spunem, când vedem la un moment dat ceva uluitor sau a apărut ceva straniu în faţa noastră şi rămânem muţi în faţa acestei vederi şi zicem: „Doamne". Deci această muţenie în faţa unei realităţi scandaloase sau minunate este începutul rugăciunii. Nu trebuie să fac nimic după ce am ajuns în iad, pentru că aceasta ar însemna că încă mai trăiesc cu iluzia că eu aş putea să ies de acolo doar cu puterile mele, că îi dau eu ceva dracului să-mi deschidă poarta. Nu există aşa ceva, din iadul meu nu mă poate scoate decât Hristos."
Maica Siluana

Cea mai mare porunca este DRAGOSTEA.Dragostea de Dumnezeu si cea de aproapele.Cel mai greu examen al vietii este cel al IUBIRII!

Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel

Cap. 13

1. De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.

2. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.

3. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.

4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.

5. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.

8. Dragostea nu cade niciodată.

13. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

Anastasie (acesta a fost numele de botez al Sfântului Nectarie) a avut o copilarie foarte grea: foame, frig, singuratate, durere. Durere, foame, lacrimi. Si iara lacrimi, singuratate, durere. Ce copilarie poate fi mai trista decat aceasta? Trebuie spus ca singuratatea sa nu era o singuratate ca cea pe care o traieste omul zilelor noastre: diferenta este enorma. Micul Anastasie credea cu putere in Dumnezeu. Si oricat de tare l-ar fi apasat rautatea oamenilor, el nu contenea sa isi ridice ochii spre Dumnezeu.
Si Dumnezeu i-a primit rugaciunile. Intr-o noapte, Hristos i s-a aratat in vis, si l-a intrebat de ce plange necontenit. Sufletul copilului era însa atat de patruns de amaraciune, incat nu a putut sa raspunda la intrebare. Dar, trezindu-se din somn, Anastasie a scris urmatoarea scrisoare: ,,Hristoase al meu, m-ai intrebat de ce plang. Mi s-au rupt hainele, mi s-au prapadit incaltarile de mi-au iesit degetele afara si mor de frig. Mi-e foarte frig acum iarna. M-am dus aseara la stapânul meu si m-a alungat. Mi-a spus sa scriu acasa, alor mei, sa-mi trimita ei. Hristoase al meu, de atata amar de vreme muncesc aici si n-am trimis maicii mele nici un banut... Acum, ce sa ma fac? Cum sa o scot la capat fara haine? Tot muncind, s-au rupt. Iarta-ma ca Te necajesc. Ma inchin Tie si Te iubesc eu, robul Tau, Anastasie.”
A pus scrisoarea intr-un plic, si pe plic a scris adresa destinatarului: ,,Pentru Domnul nostru Iisus Hristos - in ceruri”. Conteaza mai putin ce s-a intamplat dupa ce a scris aceasta scrisoare. Important este ca a scris-o. Important este ca a avut nadejdea ca aceasta scrisoare va ajunge la destinatie.
Sfântul Nectarie ne invata nu sa intrebam ,,de ce?”, ci sa cerem ajutorul dumnezeiesc. Sfântul Nectarie ne arata ca nici lipsa hranei, nici lipsa hainelor sau a incaltarilor nu trebuie sa ne indeparteze de Dumnezeu. Ci cu cat mai mari sunt incercarile cu atât mai mare trebuie sa ne fie credinta.
Si totusi ce s-a intamplat dupa ce Anastasie a scris scrisoarea?
Dumnezeu a intervenit intr-un mod smerit. Daca scrisoarea ar fi ajuns la posta, poate ca vreun postas ar fi aruncat-o, sau poate ca si daca ar fi citit-o, tot nu ar fi putut sa il gaseasca pe expeditor pentru a-l ajuta.
Dar Dumnezeu a randuit ca un negustor sa se ofere sa duca scrisoarea la posta, pentru a-l scuti pe Anastasie de drum, caci afara era frig. Citind pe plic destinatarul scrisorii, negustorul a fost curios sa citeasca scrisoarea. Si, citind-o, si-a dat scama ca din randuiala lui Dumnezeu ajunsese sa o citeasca. A facut un colet cu haine, incaltari, mancare si bani, si l-a trimis lui Anastasie impreuna cu o carte postala pe care scria: ,,De la Hristos, pentru Anastasie”.
http://www.sfantulnectarie.ro/HTML/B...nunicarti.html

Ce frumoooos!:105:

Din fericire am reusit si eu sa citesc anul trecut -prin noiembrie-despre viata Sfantului Nectarie,despre care ,chiar nu stiam mai nimic(spre rusinea mea).Din acel moment am inceput sa-l iubesc pe acest mare Sfant ,al secolului nostru.M-a impresionat in mod special rugaciunile pe care le inalta el catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu.(rugaciuni care durau si citeva zile necontenit(fara sa bea si sa manince nimic) si numai cu lacrimi de pocainta si smerenie.Doamne Ajuta-ne pe noi pacatosii sa gasim calea cea stramta spre mantuirea sufletelor noastre....

Multumesc Sfinte Nectarie!!!!
 

Vreau sa scriu si eu aici despre ajutorul pe care l-am primit de la Sfantul Nectarie desi la cat sunt de pacatoasa nici nu meritam ajutorul lui dar cum el este foarte bun si milostiv atunci cand cineva ii cere ajutorul. Problema mea a inceput anul trecut cand, la facultate, din cauza unei restante nu am putut sustine examenul de licenta. Din acel moment am simtit un gol in suflet, eram deznadajduita deoarece a trebuit sa astept un an ca sa pot reface cursul la acea disciplina la care aveam restanta (disciplina despre care vorbesc se numeste "Contabilitate financiara", o disciplina foarte grea cu niste calcule foarte ample si complicate). Pentru a putea trece de acest examen eu trebuia sa stiu sa rezolv acele probleme, iar pentru mine acele probleme erau groaznice. Nu le intelegeam sub nici o forma. Simteam ca iar ma asteapta un an de stat acasa, de chin si zbucium dar mi-am amintit de Sfantul Nectarie care ajuta pe tot omul aflat in nevoi si suferite si am inceput sa ma rog lui. Am inceput sa citesc acatistul lui, si ma rugam sa ma ajute, sa nu ma lase sa stau iar acasa, sa imi arate drumul cel bun. Timpul trecea, examenul se apropia iar eu nu reuseam sa invat nimic. Nu puteam sa rezolv nici macar jumate de problema iar atunci i-am spus sfantului atunci cand ma rugam ca eu acest examen il las in mainile lui si sa faca cum crede el ca este mai bine si anume, daca este de parere ca merit sa ma ajute iar daca nu...sa faca cum crede el. Si minune!!!! Sfantul Nectarie nu m-a lasat!!!! Am sustinut examenul. nescriind mare lucru iar ieri cand am vazut rezultatele, eram promovata si astazi mai mare mi-a fost bucuria vazand ca nota mea finala la acest examen este.......8!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Nu imi venea sa cred, simteam ca nu mie mi se intampla asta, ca nu sunt singura si ca desi sunt cea mai mare pacatoasa Dumnezeu si sfintii Lui ma iubesc. Ii sfatuiesc pe toti cei care au probleme, necazuri, si mai ales examene, sa se roage sfantului cu incredere si or sa vada sau simta negresit ajutorul lui. Multumesc din suflet Sfinte Nectarie ajutorul dat si ca te-ai milostivit si asupra mea pacatoasa!!!!!!

Roagate la DUMNEZEU ,el iti va indrepta pasii
 

Nu dispera ,roagate zi de zi cu credinta fara sa ceri nimic special,sa-ti indrepte viata.Daca ai Duhovnic cere-i mereu sfatul.Spovedestete cat mai des ,roagate ptr. iertarea pacatelor si sa ai credinta.Nu cere lucruri materiale ,Dumnezeu iti va da cele necesare traiului ,ai incredere.doamne ajuta!

Roagate la DUMNEZEU ,el iti va indrepta pasii
 

Nu cere nimic material,cere credinta si iertare de pacate in rugaciunile tale.Spovedestete cat mai des si cere sfatul Duhovnicului.Ai incredere ca viata ta se va schimba.Si eu am trecut prin momente dificile,acum am impresia ca Dumnezeu ma poarta pe brate. Doamne ajuta!

Doamne ajuta!
 

Maria40, imi pare tare rau despre ceea ce ai patit. :( Ai primit si tu o lectie dura de Sus. Iti doresc ca Dumnezeu sa iti dea puterea sa mergi mai departe si sa te ridici peste aceste probleme. Sa stii ca si eu, dupa toate acestea, nu pot sa spun ca imi este grozav, sunt chiar la limita limitelor, si am o problema mai delicata de rezolvat cu cel mic acum, dar uite ca Dumnezeu nu m-a parasit niciodata, cand credeam cu inversunare ca El m-a abandonat... Nu iti fie teama! Te imbratisez.

Gabriella, am ajuns sa cred intr-un fel ca si daca pierdem acel ceva sau sa reusim sa il pastram, este aceeasi barca de salvare pe care Dumnezeu in marea mila pe care o are fata de noi, ne-o intinde. Si asa este, ar trebui sa gasim puterea si bucuria sa spunem Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat, fie numele Domnului binecuvantat! Ma bucur ca ai reusit sa iesi cu bine din situatie.

Doamne ajuta!
 

Felicitari pentru promovarea examenului, Vasilik!

Multumesc pentru incurajare, Anisoara!

Doamne ajuta si numai bine!

Doamne ajuta!
 

Buna ziua,

A trecut ceva vreme de cand nu am mai scris... Sper sa nu ma intelegeti gresit, va rog. Alerg la voi, pentru ca voi sunteti prietenii mei aici. Voi m-ati ridicat cand mi-a fost atat de greu si nu am la cine sa alerg decat la voi.

Oarecum lucrurile erau ok pana in prezent. Eu la servici, cel mic la gradi, doar cu raceli printre ele si mici lucruri de care m-am mai izbit.

Vreau doar sa intreb, cu mare umilinta, daca este cineva dispus sa ma ajute urgent si temporar, cu niste bani pentru a putea plati strict cele obligatorii (chiria, gradinita, intretinerea si curentul) ? Luni mi s-a spus ca salariul va intarzia cu doua saptamani, in cel mai rau trei saptamani, iar eu nu am nicio economie (cu cea mai mare sinceritate, nu am putut sa pun deoparte din multe motive). Sunt deja in pana, alertata cat se poate. Nimeni nu doreste amanare iar eu deja sunt ingrijorata de ce se intampla asta la munca...

Va rog mult de tot. Va raman pe veci recunoscatoare.

Maria

Doamne ajuta!
 

Cu toata rusinea, va mai intreb o data... poate cineva de aici sa ma ajute pentru maine? Multumesc mult de tot.

Urata treaba
 

Draga mea,
Consider ca ceea ce incerci tu sa faci aici e foarte urat.Hai s-o luam logic.Spuneai ca nu mai vezi cale de iesire iti spun sigur cale de iesire exista insa n-ai dorit tu sa iesi din situatia respectiva(daca ea chiar exista).Fiind din bucuresti puteai foarte usor sa te angajezi intr-un call-center,o spun din propria experienta(eu am fost intr-o situatie mult mai disperata).Acolo se cauta mereu forta de munca proaspata,salariul nu este stralucit,dar hai sa fim seriosi ai fi supravietuit,pe de alta parte ti-ai fi putut cauta colege de apartament pt a plati o chirie mult mai mica.Exista programe speciale ce protejeaza mama si copilul,dar ai preferat sa nu ceri ajutor,ei te-ar fi ajutat cu un loc unde ti-ai fi putut lasa copilul cat timp tu esti la serviciu.Dar repet trebuie putina buna-vointa din partea ta.in plus familia,normal sa te respinga daca vad cu ce te ocupi.Ai facut ipoteca pe casa parintilor sa inteleg?pt ca nimeni nu si-a pus intrebarea ce ai ipotecat tu de vreme ce stai cu chirie.Ai vrut un castig necinstit si ti-ai luat rasplata,sincera sa fiu(daca ceea ce spui tu este cat de cat real).Trag concluzia dupa situatia tensionata cu familia ca fie ai ipotecat ceva fara stirea lor,fie ai incercat sa-i inseli.Faptul ca te lamentezi acum si ceri imprumuturi,mizand pe bunatatea unor oameni cu frica lui Dumnezeu e foarte urat.Sincera sa fiu am ajuns sa citesc acest post cautand pe google asta :"ce sa faci cand simti ca nu mai poti".Situatia mea e poate cu mult mai grea si mai trista decat a ta,dar sincer n-as putea profita de bunatatea unor oameni in asa fel.Eu cautam un sfat,tu vad ca doresti doar castiguri financiare fara munca.Mizezi pe latura sensibila si traiesti "bine" sa spunem asa.De ce nu urmezi sfaturile date si stai sa te lamentezi la cat de grea e viata si ca nu mai poti trai asa?Eu mi-am pierdut si mama si tatal,nu am lucrat o buna bucata de vreme insa m-am zbatut si mi-am gasit intr-un final.Nu m-a ajutat nimeni,dar am reusit.Insa nu cersind,nu lamentandu-ma,nu refuzand solutii date de oameni bine-voitori.Si te mai intreb un lucru,daca ti-e viata asa grea de ce platesti un serviciu,cum ar fi internetul,si telefonia :).Sfatul meu taie din radacina cheltuielile inutile si pune-te pe picioare.In alta ordine de idei sper sa nu reusesti sa inseli :).Dumnezeu e acolo sus si ne face sa platim intr-un final sa stii.Imi cer scuze celorlalti poate am fost cam dura,insa uneori trebuie sa fii si transant.Dumnezeu inainte de toate nu iubeste minciuna!

Iti este foarte greu sa iesi din situatia in care te afli. Mai ales cu ipoteca de pe apartament nu e de glumit. Mi-as dori foarte mult sa poti iesi din situatia asta si sa-ti platesti datoria cat mai repede. Sa te ajute Dumnezeu. Banii nu au fost pierduti si cred ca ai o situatie excelenta in rai.

Si uite asa ai ajuns cu palat in rai. Stiu ca este greu dar da-mi si mie o camera acolo caci are o pozitie centrala si acum te opresc sa-l darami. Cateodata oamenii dau de buna voie. Altadata le ia Dumnezeu. cateodata isi construiesc situatie singuri altadata le construieste Dumnezeu din iubire.

Prezinta situatia lui Dumnezeu in rugaciune si roaga-te sa-ti gaseasca o solutie pentru tine, sa sporeasca si palatul si sa fii si tu fericita. Dumnezeu poate gasi aceasta solutie.

Roaga-te sa iesi din situatie. Alta data roaga pe Dumnezeu sa se intereseze si sa controleze unde merg banii dati de tine pentru cauze nobile ca sa fie binele facut cat mai mare.

Am citit din nou cu atentie. Este o cruce grea si mare. Dar am vazut castelul si pot sa spun ca este minunat. Cea mai mica camara, unde depozitezi maturile e cat sala de bal de la Versailles si are vreo 120 de camere adica vreo 500 de euro pe camera. Este langa Dumnezeu si cine are o camera acolo o sa-l ia Dumnezeu in rai. O camera acolo e f buna pentru nebotezati care probabil vor fi botezati dupa moarte deci orice mama cu copii nebotezati poate cumpara asa ceva. Cand intri inauntru iti vine sa scoti nu numai papucii ci si sosetele. Roaga-te la Dumnezeu sa te ajute sa iesi din datorii si sa mergi mai departe.

Cine nu ma crede sa se roage sa-l vada. Aici e un link care spun povestea: http://topbesttraveldestinations.com...de-versailles/

Sa u mi-o iei in nume de rau si sa nu te superi pe mine dar e o disperare care le intrece pe toate. Este disperarea celor ce au ajuns in viata viitoare fara sa aiva nimic si care nu au pierdut nimic in viata aceasta ca sa le transfere Dumnezeu fortat in lumea cealalta.

Uite de exemplu am zis ca vreau sa dau o parte din mancare la iubitul de aproapele, nu neaparat in nevoi caci nu asta conteaza, dar beneficiul sa nu mi se transfere mie ci celor ce au trecut in viata viitoare fara sa aiva nimic ca de exemplu bogatului din parabola cu Lazar, nici o picatura de apa. Iar setea si foamea acolo sunt reale si raman. Si Dumnezeu a facut ca de multe ori can imbuc sa simt cum oameni din viata cealalata imi baga mana in gura sa ia o bucatica cat de mica de mancare si mai ales le simt disperarea. Crede-ma ca e mai mare decat orice. Ei nu cer mancare noua, impachetata nu stiu unde ci chiar cea mestecata e o bucurie. Asa ca cei ce citesc pot face o fapta buna pentru acesti oameni ce au trecut in viata viitoare fara nimic. Care nu au stiut sa dea aproapelui si care nu au pierdut nimic sau la care nu li s-a furat nimic.


Pana acum nu stiu daca am dat ceva pentru cauza asta sau daca m-am ruigat pentru ei sa primeasca ceva, fiecare aproape, chiar si cel adormit si cel necajit din viata viitoare sa le ajute Dumnezeu sa primeasca ceva , dar crede-ma ca disperarea lor e mult mai mare ca orice imaginabil.

Ca sa nu mai lungim vorba, maria 40 vinzi o camera cu 500? Daca dai gratis o camera primesti doua in schimb.CINE ARE O CAMERA IN PALAT SI DA GRATIS O CAMERA PRIMWESTE DOUA
http://topbesttraveldestinations.com...ris-France.jpg

PENTRU CAT DE IMPORTANT E DATUL LA APROAPELE EU AS DA O LEGE CA FIECARE SA FIE OBLIGAT SA FACA PE AN UN NUMAr de ore de voluntariat plus sa dea la aproapele cel putin o paine, o cana de apa, o haina etc ca sa nu mai ajunga lumea disperata in lumea viitoare. Plus fiecare om sa dea o ora pe an de voluntariat, o haina etc sa dea fiecare prin lege la cei departati, fie ca au fie ca nu au, cu prioritate la cei ce n-au nimic. O parte din ce e obligatoriu in lege as cere sa fie depus la banca lui Dumnezeu care sa dea insutit depozitantului.



Cei ce au datorii si necazuri finaciare sa faca in felul acesta. Este o banca in lume care da insutit. Pentru fiecare dolar da 100 inapoi este banca lui Dumnezeu. Ea e serioasa, nu dispare . Cere lui Dumnezeu ca ceea ce dai ca bani sa ti se intoarca cel putin insutit DAR 40% IA-I PE PAMANT restul sa ti se considere in rai, 50% tie si cu 10% dati celor ce nu au nimic pe lumea cealalta sau nu vor avea nimic.

Incepe cu 20 de lei. Da-i aproapelui. Noteaza cat ai castigat luna aceasta si cat ai in plus, dupa ce ai considerat inflatia,c considera-i ca venind de la banca lui Dumnezeu de la cei 20 de lei dati aproapelui. Jumatate da din nou aproapelui, adica depoziteaza-i in Banca lui Dumnezeu care aduce insutit.

Insutit inseamna asa:
20->2000 Din 2000 depozitezi 200->20 000. Din 20 000 depozitezi 2000 -> 200 000 cel putin. Si tot asa si iesi din necaz financiar. Mai multe aici: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=13997

N-am dorit sa iti raspund, dar pe urma m-am gandit ca ar fi urat din partea mea sa nu imi spun parerea vis-a-vis de ceea ce mi-ai transmis mai sus.

Imi pare rau daca ai inteles prost toate postarile mele prin care am incercat sa-mi deschid sufletul si sa-mi spun povestea, si imi pare rau ca ai ales un ton usor agresiv cu care sa ma judeci. Totodata imi pare rau daca iti produc suparare acum, dar simt nevoia sa clarific lucrurile, din respectul pe care il fata de toti oamenii pe care i-am cunoscut aici si care mi-au intins o raza de speranta si o mana de ajutor.

Ma bucur pentru tine ca ai avut mai multa tarie decat mine si ma bucur ca ai reusit mai usor sa iesi dintr-o situatie extrem de grea.

Eu nu sunt ca tine. Inca sunt la inceput de drum si incerc din rasputeri sa imi lucrez rabdarea si deznadejdea. Fac mari eforturi.

In momentul de fata, am un servici bun din care doar supravietuiesc, banii vin cu intarzieri, am un copil mic care merge la gradinita si care se imbolnaveste foarte des si caruia trebuie sa-i asigur anumite servicii medicale luna de luna pentru problema pentru care o are de cand s-a nascut, locuiesc cu chirie, mica si rezonabila si in timpul liber mai ajut pe cineva ca sa mai cumpar o paine in plus. Ipoteca inca nu am reusit sa o scot de pe apartament (ipoteca a fost inscrisa cu acordul scris al mamei mele la notar, spun asta din nou ca sa pricepi ca nu sunt o sarlatana dupa cum mi-ai transmis) si sper sa pot obtine o amanare. Redresarea mea financiara nu se poate face atat de repede, ci necesita un timp mai indelungat. Am foarte multe chestiuni de acoperit si rezolvat, ce inseamna timp si bani.

Mi-as fi dorit sa fie mai simplu, mi-as fi dorit sa nu fie atat de dificil, cu toate ca de multe ori durerea imi aduce aminte ca traiesc, ca sunt aici, dar asta e povestea mea si lectiile pe care trebuie sa le invat sunt rabdarea, umilinta si responsabilitatea. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, in timp, lucrurile se vor rezolva.

Iti doresc numai bine si imi pare rau daca te-am suparat.

Doamne-ajuta!
 

Maria, esti bine? Nu ai mai dat niciun semn de ceva timp. Sper ca totul e OK cu tine si cu baietelul. Ti-am urmarit istoria fara sa intervin in vreun fel, nefiind cea mai in masura sa dau sfaturi. Ai grija de voi!!
Iti doresc un Craciun linistit si un An Nou cu mai multa indestulare!

Doamne ajuta!
 

Craciun binecuvantat va doresc, cu multa liniste sufleteasca si bucurii! Domnul sa va binecuvanteze!

pentru maria
 

incep prin a-ti spune ca am ajuns aici dupa ce am trecut printr- o perioada foarte grea financiar dar care prin cautarea de rugaciune mi-am descoperit Sfantul protector (sau mai bine zis el m-a descoperit pe mine)si anume SFANTUL ANTONIE CEL MARE .M-a tinut tare faptul ca intotdeauna am avut incredere ca Dumnezeu stie ce are de facut cu mine si daca trebuie sa sufar o perioada sa accept situatia.Am o mica firma care nu prea mai functioneaza si aveam nevoie pe langa asta de un job pentru a-mi asigura traiul familiei.(am si eu o fetita de 2 anisori) si de cateva luni imi caut acest job.Cum am spus mai devreme am avut incredere oarba in Dumnezeu si aceasta incredere mi-a fost raslatita .Mi-a scos in cale pe Sfantul Antonie al carui acatist l-am citit si cred eu ca mi-am gasit job-ul potrivit atat financiar cat si profesional.Au inceput sa sune telefoanele cu oferte de job-uri de peste tot.Poveste e mai lunga dar e suficient sa stii ca Dumnezeu ne iubeste pe toti si daca-ti pui nadejdea in EL vei fi rasplatita.Pentru problema cu ipoteca dar si cu alte probleme te sfatuiesc sa citesti acatistele Sfantului Antonie cel Mare si al Sfantului Mare Mucenic Mina.Sigur o sa te ajute ,trebuie doar sa crezi.

Ma iertati
 

Buna seara!

Cu riscul de a fi certata, pentru ca nu am mai scris absolut nimic, indraznesc sa scriu pe scurt ce ma framanta... Sper doar sa nu ma criticati si sa aruncati cu pietre in mine... Va rog sa ma iertati.

Ajunsesem intr-un punct acum o perioada, in care viata mea parea ca se indreapta unde trebuie. Si chiar incepusem sa ma bucur oarecum, pentru ca ma apropiam de normalitatea pe care mi-am dorit-o atat de mult. Am reusit cu ajutorul lui Dumnezeu si a unor ingeri pazitori sa imi pot opera copilul si acum este bine. Mai sunt necesare alte, cateva, dar... Mi-am pierdut serviciul in aceasta vara si am trecut prin multe alte clipe grele. Momentan, am un job part-time temporar, care imi asigura un venit extrem de mic. Nu pot sa spun ca ma pot intretine... Am cateva promisiuni, insa momentan sunt doar promisiuni...

Acum, sunt intr-un punct in care am foarte mare nevoie de un sprijin financiar. Nu imi pot permite sa platesc taxa de studii la facultate si pot pierde si anul academic de anul trecut... Mi-am dorit de cand ma stiu sa devin medic... Mai vine si iarna, dar vin si sarbatorile... Cel mic viseaza la lego si la un tren electric adevarat... Sunt zero barat in buzunar... Nu pot sa-i ofer momentan nimic... Am foarte multe pe umeri.

Am tinut piept cat am putut, pentru ca este lupta mea personala cu viata, cu destinul meu, insa ma simt epuizata, stoarsa si fara speranta... Nu stiu cum sa procedez. Nu vreau sa deranjez pe nimeni cu problemele si nici sa fiu criticata. M-am straduit enorm si vreau in continuare sa ma straduiesc, sa lupt si sa reusesc... Spun sincer, ca nu stiu cum. N-am cu ce. Sunt foarte frustrata pe tot si toate...

Daca doriti sa ma intrebati si alte chestiuni delicate, puteti sa imi scrieti pe privat. Oricum, in acest moment am ochii plini de lacrimi si sunt profund de rusinata.

Ma iertati daca v-am stricat seara... Chiar imi pare rau. Mi-as fi dorit enorm sa fie altfel totul...

continuare
 

Buna seara,


Imi pare foarte rau daca v-am deranjat sau amarat cu problemele mele din postarea anterioara... Chiar nu am vrut. Sper sa nu ma desconsiderati... Nu stiu cum sa le mai iau si nu prea mai am putere. Toata speranta mea parca se adanceste intr-o negura. Simt ca esuez din toate punctele de vedere. Mi-este oarecum ciuda pe cei care au posibilitatea sa urmeze o institutie de studii superioare si sunt sustinuti atat de mult de parinti, iar ei nici nu isi dau interesul... Mi-as fi dorit macar un strop din ce au ei. O sa ziceti ca sunt invidioasa, dar eu nu imi doresc decat sa pot invata, munci si creste copilul... mi se pare tot mai greu sa fii parinte singur si solitar ca si individ. Incerc sa ma rog si parca sunt atat de obosita inca nu imi gasesc cuvintele. Ma doare sufletul. Sper doar sa pot trece peste ele, fie ce-o fi.
asta e... Va rog sa ma iertati pentru mesaj.

''Nu te mai plânge îngeraşule că eşti sărac fiindcă defapt tu eşti bogat...
 

Dragă Maria25,

Tu vrei să-ţi iei diplomă de p-rost pă dă rost? Vrei să treci mâine pe la mine pe la birou să-ţi dau diplomă de bou? Adică diplomă de medic sau de orice facultate? Vrei să înveţi 6 ani + 3 ani rezident + alţi ani până o să apuci să câştigi un ban şi apoi să ieşi la pensie?.. Asta vrei, să te ocupi de bolnavi şi de morţi ca să repari caroseria şi motorul după formula vrăjitorilor sau te-au păcălit viclenii să-ţi doreşti o viaţă gLumească 'normală' adică fără Dumnezeu şi plină de iubirea slavei deşarte de om mare fariseu făţarnic: medic, inginer, patron, politician, popă de ziduri?

Dacă te gândeşti la tine şi la copil atunci ar fi bine să te preocupe mântuirea voastră acum şi în veşnicie şi nu măririle pe scara socială sau 'liniştea' de la umbra banilor.

Iar mântuirea vine treptat numai răbdând şi înfruntând sărăcia şi toate greutăţile cu veselie şi bucurie căci Dumnezeu e cu tine şi e cu noi creştinii Lui.

Dacă vrei să faci o şcoală, mai bine ai face o şcoală de nursing, de asistente şi ai termina rapid şi ai câştiga bine şi din salar şi din cîştigurile de la toţi cei ce au nevoie de o injecţie sau de o îngrijire la domiciliu sau de un medicament recomandat...

Dar tu nu ştii că medicina-ţi vindecă trupul fără să te ajute să te lepezi de păcat şi el devine un mormânt văruit pentru suflet căci dacă nu-i vindeci omului sufletul atunci ce folos de câţiva ani amăgitori în plus la viaţa lui pământeană dacă astfel va ajunge mai jos în iad? Ce folos?

Deci bucură-te că eşti săracă, jos pe scara socială, umilă, ruşinată, că ai în grijă un copil căci prin astea şi numai prin astea te mântui, prin răbdare în umilinţă fără să-ţi pierzi dragostea şi lucrarea de împlinire a poruncii celei noi fără a le lepăda pe celelalte.

Iar cu grădiniţa ce ai? Vrei să capete copilul toate bolile celorlalţi copii şi să înveţe să facă şi el toate relele şi toate prostiile ce se fac în casele bogaţilor?

Creşte-L pentru Dumnezeu întru Lumina Lui şi nu pentru gLume căci 'normalul' gLumii este nebunie înainte Lui Dumnezeu.

Mă bucur alături de tine de greutăţile vieţii tale căci fără greutăţi nu ai cum să ajungi la umilinţă şi mântuire, iar fără umilinţă nu există mântuire, nu există dragoste de sus din RăbdăCină care e mai scumpă decât orice avere!

Mai degrabă bogaţii invidiaţi de tine sunt demni de plâns, şi toţi învăţaţii gLumii căci nebunia lor va ieşi curând la Lumină şi se va cunoaşte cât de jalnici şi de spurcaţi sunt cu toată slava lor gLumească cu tot, vai lor! Tu eşti cu adevărat bogată aşa că nu te mai plânge în deşert cerând lucruri absurde prin care vei păcătui cu siguranţă mai devreme sau mai târziu căci căile şi fântânile păcătoşilor se vor surpa curând!

Bucură-te de sărăcie şi de curăţie căci fără sărăcie cum dovedeşti că eşi în credinţă şi fără de umilinţă cum vei răbda încercările şi ispitele? Iar fără ele cum te vei mântui şi cum vei ajunge statornică în dragostea de Dumnezeu?

Deci iubeşte, rabdă şi iartă! Cum? Precum!.. Hristos şi nu kaa gLumea.

Mai nene vsovi, chiar si cu discursurile tale umflate, secta ta tot la banul unui medic se bucura mai mult decat la banul vaduvei.
Ca si asa multi nu sunteti, iar daca ar fi sa traiti doar din banul vaduvei v-ati cauta alta meserie, doar ca sa nu muriti de foame.

Nu ştii ce e aia sectă şi mânci kkt făcându-mă mereu sectant ca să dai în Noul Ierusalim care nu sunt sectanţi şi discursurile mele nu-s umflate ci sunt lungi pentru lenşi ca tine care îşi fac rost de nişte lătrături deşarte... deci ignoră-mă dacă nu eşti în stare de mai mult!

Sectanţi sunt cei ce aruncă vina pe alţii ca să se creadă ei mai mari apărători ai credinţei pe care n-o pricep dar cred ei că scapă de răspundere şi de frica lor prostească... urmând orbii, răii, ipocriţii, fariseii... aşa ca tine.

Deci NU MAI MINŢII cu viclenie că cine zice ăla e!

Iar nouă (nu ştiu la care noi te referi) ne dă bani Dumnezeu şi nu medicii... aşa că nu inventa că mă întreţine pe mine gLumea ta, vai ţie!

Tu visează mai departe la secte, la medici consolându-te că tu nu eşti ca ei... ci aşa ca fariseul care se lăuda înaintea Domnului judecând pe vameşul cel umil.

Dacă despre Noul Ierusalim de la Pucioasa susţii că ei sunt sectă atunci crede sigur că te înşeli amarnic!

Defapt ce-mi pierd timpul cu un vrăj-m-aş? Te iubesc ca să ascult porunca dar nicidecum nu-ţi dau dreptate şi te iubesc cu milă şi cu silă căci dacă nu te-aş iubi eu şi cei de la Noul Irusalim s-ar dărâma şi s-ar surpa casa pe tine...

Deci mă rog să te ierte Dumnezeu căci e clar că nu ştii ce faci şi că eşti plin de neghina din aluatul fariseilor pe care l-ai mâncat şi ca atare îi aperi ca un cerber roşu... sau negru de invidie şi îngâmfare.

În ziua aceea însă n-ai să mai poţi arunca vina pe ei, pe fariseii pe care îi aperi că te-au păcălit aşa cum o arunci azi pe ei, pe mine, pe noi, căci tu ai ştiut bine ce faci fiindcă ai aflat adevărul demult la mine!

Deci ei nu sunt sectă ci prooroci puternici şi adevăraţi mângâiaţi de însuşi Dumnezeu!

Eu cred şi ştiu că aşa este... şi n-am nevoie să-mi mărturisească cineva în vre-un fel sau în altul!.. şi îmi pare rău că n-am fost niciodată pe acolo decât cu gândul şi privind la poze şi ascultând sfintele mesaje venite din gura lui Dumnezeu.

Tu însă îndoieşte-te şi răzbună-te cu cruzime ca p-rostool ca să-ţi credibilizezi autoîndreptăţirile ipocrite! Unde nu e nici Dumnezeu nu cere ci dă mângâiere...

Mai nene, pentru BOR, voi sunteti secta.
Se invata despre voi la facultatea de teologie.
Ca secta.

La ce facultate esti? Ce an?
Cat este taxa?

Banuiesc ca e la Medicina daca a spus ca si-a dorit mereu sa fie medic.

Re:
 

Buna seara!

Din punctul meu de vedere, nu vad ce este rau in a-mi dori sa devin medic (veterinar, in cazul meu). De foarte multi ani mi-am dorit sa fac scoala asta si mereu s-a ivit cate ceva. Cu tot respectul, imi doresc un viitor mai bun si consider ca nu este nimic gresit in a alege aceasta profesie pentru viitor. Cred ca este normal ca in viata sa pot alege o viata normala si un trai decent. Da, este foarte greu cu facultatea asta! Sistemul este foarte greoi, sunt multe lipsuri, dar si trebuinte, si asta este Romania! M-am tarat pe branci pana aici si nu-mi pare rau. Este visul meu de cand ma stiu. Sunt foarte dezamagita de ceea ce imi ofera aceasta tara, dar si facultate, din punctul meu de vedere, al parintelui student singur. Este da, complicat si intortocheat si cel mai usor este sa renunt, sau sa mi se spuna sa renunt... Pur si simplu sa refuz sa cred ca un parinte singur nu are dreptul sau posibilitatea (din pacate, asta cam asa, din lipsa banilor se renunta la studiile superioare) la studii superioare si la un nivel de viata mai bun. Sunt anul 2, iar taxa costa 3800 de lei. Cartile pe un semestru costa cam 350 de lei, si sunt si alte mici cheltuieli pe langa. Eu asta imi doresc, sa reusesc. Nu stiu in acest moment cat de simplu sau greu va fi, daca voi putea sa continui sau nu, sau sau ce va fi. Pana la urma eu sunt de vina, pentru ca nu am reusit sa fac lucrurile sa fie perfecte. Scoala, gradinita, munca, copil, asta a fost ritmul pana nu foarte demult. A fost foarte greu, dar am simtit ca traiesc, ca fac ceva. De multe ori am vrut sa renunt, sa ma opresc, sa nu mai fac nimic... Este foarte greu, dar asta cred si nu doar in cazul meu. Parintii singuri cu copii si care vor sa faca o scoala superioara si nu au sprijin... pentru ei ar fi fost ideal sa existe macar un sistem care sa le permita sa aiba acces la o educatie si o viata normala. Este doar umila mea parere. Sper sa nu ofensez pe nimeni.

Medic veterinar e o meserie foarte frumoasa.
Imi place totusi ca sunteti indarjita, "pe branci" cum ati spus. E o calitate foarte buna in viata.

Păi dacă ei învaţă aşa înseamnă că ceea ce învaţă ei este Adevărul?

Dacă pe copii şi studenţi i-a păcălit un fricos ascuns sub haine de biserică, biserică de ziduri goale, crezând că dacă-i face sectă pe prooroci şi pe sfinţii credincioşi o să scape el mai uşor de răspundere şi de răsplata pentru faptele lui stricate şi de massmedia tu acum te arăţi aici 'puternic' aşa ca el pentru că răspândeşti cu ură şi răutate minciuna lui mai departe? Tragi alarma ca să se ferească oamenii de ciumă şi încurcăciuni? Cum vă ppoate păcăli buzele cele moi ce locuiesc în casele împăraţilor gLumii ca să locuiţi şi voi ca şi căpuşele ca-ntr-o haină vrând ei să le fiţi nişte măscărici sinucigaşi la paradele festinelor cele îmbelşugate de la curţile lor cele bogate!

Sectă este aia care fuge de cruce, de răspundere, de viaţa sub proorocie, de tainele sfinte, de calea cea îngustă, de poarta cea strâmtă... de Cuvântul lui Dumnezeu şi de curăţenia pe care El o face în omul credincios, în creştin!

Din punctul de vedere al teoriei nu cred că ei pot fi socotiţi sectă şi după cum vezi nu m-am socotit împreună cu ei căci nu ţin eu Cuvântul pe care ei Îl ţin. M-aş bucura să fiu socotit aşa cum mă socoteşti tu împreună cu ei dar eu sunt departe de pregătirea şi răbdarea lor.

Deci sectă este aia care n-are taine, n-are Duh, n-are proorocie ca să trăiască prin ea, n-are iubire, n-are ascultarea poruncilor ci are doar ascultare de un şef mincinos şi de o ierarhie mincinoasă care lucrează făţărnicia la adăpostul moale al banilor şi al bogăţiei acumulate prin furt şi viclenie.

La şcoală se învaţă toate minciunile şi toate miturile şi toate prostiile şi aşa este decând gLumea căci gLumea te învaţă pe cele ale ei... şi aşa vă trebe dacă n-ascultaţi de Dumnezeu Învăţătorul ci de medici, de profesori, de facultăţi profitoare, de toţi 'învăţaţii, cărturarii, scribii, bătrânii'... aşa vă trebe, că musai voi o să faceţi ochii cât cepele când va veni ziua aceea când Cuvântul va avea biruinţa Lui şi va ieşi deasupra spre slava Lui Dumnezeu.

Nu mă deranjează că mă faci mereu sectă împreună cu ei, nu mă deranjază că răspândeşti neghina vopsită şi că mă socoteşti pe mine sectant vinovat de minciuna uniunii dintre biserică, securitate şi dictator, pe care au schimbat-o în adevăr ca să-şi elucubreze naţionalismul pământesc şi nu pe cel ceresc făcând pe toţi ceilalţi creştini fie sectă fie eretici, nu mă deranjază că altul mă face pe mine prost sau nebun sau sectant sau că mă blesteamă câtă vreme sunt curat înaintea lui Dumnezeu căci e problema lor murdăria pe care o răspândesc şi ei se încurcă în ea tot mai adânc, pe ei înşişi se duc direct în iad. Deci nu mă deranjează problema lor şi tocmai de aia vă tot vorbesc mereu căci mi-e milă şi de ei, deşi mai mult pentru ca eu să iau aminte, eu să mă îndrept, de aia scriu!

Dar nu văd care e rostul ca tu să preiei minciunile lor, a celor tari şi mari pe funcţia gLumească şi să mi le tot repeţi mie? Vrei să spui că-i crezi pe ei şi că într-adevăr sunt sectă? Păi atunci demonstraeză cu o judecată dreaptă, cu o socoteală corectă, arată gLumii pe ce te bazezi?

Voi vă bazaţi doar pe ura crudă a răzbunării cu care aveţi impresia că vă credibilizaţi autoîndreptăţirile dând impresia că luptaţi pentru apărarea credinţei strămoşeşti, defapt vă apăraţi pielea de câine mort din care mai sugeţi vremelnic exact ca şi căpuşele rătăcite şi încurcate în blană căci puricii ca mine au sărit demult de pe ea.

Deci dacă eşti tare şi te crezi tare, atunci mai înainte caută, te informează, cercetează şi apoi vino la mine cu reproşuri alarmiste gen: sectă, sau că io sunt sectant şi păcătuiesc apărându-le cauza. N-au nevoie căci îi apără Dumnezeu de cel rău!

Pînă atunci răspândirea neghinei vopsite ţi se va socoti ţie ca lucrare de mare făţărnicie naivă căci viclenii cu botochi ascuţit ca de vulpe te-au făcut să-i slujeşti şi să-i şi plăteşti pentru rătăcirea în care te-au târât.

Şi eu sunt din BOR ca simplu mirean şi aş vrea să mă socotească pe drept oricine dar mai ales Dumnezeu un Nou ortodox al Noului Ierusalim de la Pucioasa!

Deci nu mi-e ruşine nici de BOR şi nici de sfinţii prooroci care grăiesc de la Dumnezeu ascultând de Dumnezeu.

Nu de BOR mi-e ruşine ci de cozile de topor îmbrăcate în mari duhovnici şi teologi şi ierarhi care răspândesc în minţile fraierilor şi prin aluaturi neghina vopsită ca să-şi apere lucrările corupte şi pline de făţărnicie, de ei mi-e profundă ruşine! Vai lor!

amice, ar trebui sa te mai documentezi despre ce este o secta

E frumos ce-ţi doreşti, să vindeci animale, să ai grijă de animale, căci poate ştii şi tu că ei sunt fraţii noştrii, au suflete de copii...

Atunci ar trebui să începi în a nu-i mai mânca!

Apoi după ce te lepezi de dorinţa de a te face mormântul lor văruit, căci cine mâncă trupurile fraţilor săi se face mormânt de fraţi, trebuie să renunţă să mânci pATEU, şi toate curiozităţile culinare ce ies din carne: cârnaţ, parizel, şuncă, crenvurşti, chiftele, supă de pui... şi dacă ai reuzit să scapi de obiceiul ăsta murdar atunci vei fi cu adevărat pe calea de a ajunge un medic pentru toate animalele chiar şi pentru oameni.

Da, e frumos să termini o facultate, dar să ştii că vei rămâne cu absolut nimic de acolo ci doar cu păcate şi impresia că eşti cineva dacă ai o diplomă, nicio învăţătură de acolo nu-ţi va fi de folos ci doar ceea ce vei învăţa singură împreună cu Dumnezeu... strict pentru ceea ce vei ajunge să faci.

La cine? La puii de năpârcă roşii sau la însuşi scorpia ascunsă şi la căpuşa politică gonflabilă?

Dacă nu te-am lămurit eu ce este aia o sectă înseamnă că săracool Dumnezeu e mincinos, şi cum El nu minte ci doar tăinuieşte, rămâne că şi tu ai mâncat din aluatul fariseilor ca să-i aperi şi să le plăteşti biruri grele.

Sectă este BOR!.. căci s-a unit cu gLumea şi maimarii ei şi a judecat strâmb ca sinedriul şi are martori corupţi şi mincinoşi şi apoi a răspândit neghină vopsită... prin toate cozile de topor şi prin fraieri... ca tine din păcate.

Dacă nu se pocăiesc câtă vreme este o plată cerească pentru asta, pentru pocăinţă, vor păţi ca Arie, al doilea Iscariotean!!!

Re:
 

Da, multumesc. Este intr-adevar o meserie foarte frumoasa si plina de satisfactii. Cel putin pana acum, am incercat sa imi imaginez cum arata aceasta lume. Insa acum, ma rog la Dumnezeu sa pot sa trec si peste greutatile de acum...

Nu vad cu ce m-ar face pe viitor un medic mai putin bun, faptul ca mananc carne, lapte, oua, ciorba. Lipsa cunostintelor medicale si ce are legatura cu aceasta cariera, te numesc un medic slab pregatit, nu ceea ce mananci. Cel putin acum, mananc ce am... cateodata un colt de paine pe saptamana. Asta cred ca ma face vegetariana, nu?

pentru vsovi
 

Nu am dat importanta,dar acum vazand aceste discutii,pot sa iti confirm si eu ca esti intr-o secta. Nu ma intereseaza sa discut pe acest subiect,doar am confirmat ca un fel de vot.

da.
Da.
Da.
.

Te-ai gandit bine inainte de a alege facultatea asta?

Este o meserie cautata? Bine platita?Are cine sa te angajeze pe un salariu decent?

Mai mult, poti practica dupa ce termni cei 3 ani sau cati ani de studii trebuie sa mai faci pana ajungi sa castigi bani din asta?

Efortul e cam mare si daca ajungi dupa ce termni, somer sau ai un salariu minim pe economie, nu e prea bine..